Contestație decizie de concediere. Decizia 652/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.652
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 15.06.2009
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 3: Alina Savin
GREFIER-- -
-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC, cu sediul în com.Vînători, sat,-, jud.G, împotriva sentinței civile nr.346/24.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-contestatoare, cu domiciliul ales la. av.,-, jud.G, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal a răspuns pentru contestatoarea lipsă av., cu delegație la dosar, lipsă fiind recurenta.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Având în vedere lipsa apărătorului recurentei a cărei delegație se află la dosar, se lasă cauza la a doua strigare pentru a putea fi prezente ambele părți.
La apelul nominal făcut la a doua strigare, au răspuns părțile ca în precedent.
Având în vedere că apărătorul recurentei nu a formulat nici o cerere de amânare a cauzei, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul intimatei arată că după introducerea acțiunii inițiale unitatea a emis o nouă decizie prin care s-a anulat decizia contestată și s-a dispus încetarea raporturilor de muncă începând cu data de 12.12.2008, dată de la care contestatoarea și-a dat demisia din funcție.
Solicită respingerea recursului declarat.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului declarat.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.346/24.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta SC SRL Vînători, ca fiind rămasă fără obiect.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea civilă formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata G, înregistrată la Tribunalul Galați sub nr.163/121/16.01.2009.
Examinând actele și lucrările dosarului a constatat următoarele:
Prin acțiunea formulată de contestatoare s-a solicitat constatarea nulității absolute a deciziei nr.23/18.12.2008 și plata cheltuielilor de judecată.
În fapt a arătat că a fost angajată a societății intimate începând cu data de 16.01.2002 și până la data de 12.12.2008 când a solicitat încetarea raporturilor de muncă prin demisie.
A mai arătat că la data de 05.01.2009 cu ocazia eliberării carnetului de muncă a luat la cunoștință de faptul că prin decizia nr.23/18.12.2008 i s-a desfăcut disciplinar contractul de muncă.
A învederat că nu i s-a adus la cunoștință existenta vreunei fapte care sa atragă o sancțiune disciplinară, nu a făcut obiectul vreunei cercetări prealabile.
A considerat că decizia contestată este nulă absolut având în vedere prevederile disp. art.267 si 268 din Codul muncii.
În dovedire a depus la dosar o serie de acte.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a arătat că decizia contestată a fost anulată printr-o altă decizie, fiindu-i schimbat temeiul de drept în baza căruia au încetat raporturile de muncă.
Analizând și coroborând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
Contestatoarea a fost salariată a unității intimate până la data de 18.12.2008, moment la care i s-a desfăcut contractul de muncă, potrivit disp.art.61 lit.a din Codul muncii.
Ulterior, după promovarea prezentei acțiuni, intimata a emis o nouă decizie, nr.13/26.01.2009, prin care s-a anulat decizia contestată și a dispus încetarea raporturilor de muncă începând cu data de 12.12.2008, conform disp. art.55 lit. b din Codul muncii.
Având în vedere ca unitatea intimată a revocat decizia contestată, instanța a respins acțiunea ca fiind rămasă fără obiect și a obligat intimata la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs pârâta SC SRL criticând-o sub aspectul obligării sale la plata cheltuielilor de judecată.
A invocat faptul că prin întâmpinarea depusă la fondul cauzei a recunoscut pretențiile reclamantei, conformându-se înainte de prima zi de înfățișare prin emiterea unei alte decizii nr.413/26.01.2009.
Atâta timp cât pârâta a recunoscut pretențiile reclamantei prin întâmpinare, în mod nelegal instanța de fond a obligat-o la plata cheltuielilor de judecată.
A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței civile și, în rejudecare respingerea cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.275 și 299 pr.civilă.
Cu ocazia dezbaterilor intimata, prin apărător, a solicitat respingerea recursului față de momentul încetării raporturilor de muncă, respectiv 12.12.2008.
Examinând recursul astfel declarat pe baza motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în materie, sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu dispozițiile art.3041pr.civilă Curtea îl apreciază ca nefondat pentru următoarele motive:
Critica formulată în recurs de către pârâta SC SRL vizează exclusiv modalitatea de soluționare a capătului de cerere privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimata-contestatoare la fondul cauzei.
Este adevărat că, prin întâmpinarea depusă cu ocazia judecății în fond la data de 5.02.2009, intimata SC SRL a invederat că a emis o nouă decizie cu nr.13/26.01.2009 înregistrată la ITM G la data de 28.01.2009 astfel încât decizia contestată nr.23/18.12.2008 a fost anulată și nu și-a mai produs efectele, încetarea contractului de muncă intervenind în temeiul dispozițiilor art.55 lit.b muncii începând cu data cererii reclamantei din 12.12.2008.
Însă, emiterea noii decizii a intervenit la data de 26.01.2009, în condițiile în care intimata-contestatoare formulase contestație împotriva deciziei nr.23/18.12.2008 emisă de SC SRL G, fiind înregistrată la data de 16.01.2009.
Potrivit împuternicirii avocațiale nr.08/17.01.2009 intimata-contestatoare angajase deja cheltuieli de judecată cu apărătorul ales în susținerea contestației formulate, fiind emisă chitanța nr.52/15.01.2009 în sumă de 500 lei.
Ca urmare, la data emiterii noii decizii 26.01.2009, cheltuielile de judecată reprezentând onorariu apărător ales erau efectuate, obligând la dezdăunare.
Față de împrejurările relevate, obligația de achitare a cheltuielilor de judecată subzistă în sarcina recurentei-intimate pe temeiul principiului culpei procesuale, punerea în întârziere apărând prin efectul comunicării cererii de chemare în judecată la data de 22.01.2009.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 al.1 pr.civilă, urmează să fie respins ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SRL Vînători împotriva sentinței civile nr.346/24.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC, cu sediul în com.Vînători, sat,-, jud.G, împotriva sentinței civile nr.346/24.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15.06.2009.
PREȘEDINTE Pt.jud. aflat în CO pt.jud. aflat în CO
cf.art.261 pct.2 pr.civ. cf.art.261 pct.2 pr.civ.
Președinte Curtea de Apel Președinte Curtea de Apel
Grefier
Red./8.07.2009
Dact./2 ex/17.07.2009
FOND: -D
Asis.jud.-
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Mihaela Neagu, Alina Savin
| ← Conflict de muncă. Decizia 105/2008. Curtea de Apel Alba Iulia | Contestație decizie de concediere. Decizia 1285/2009. Curtea... → |
|---|
