Contestație decizie de concediere. Decizia 750/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 750
Ședința publică de la 14 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Georgeta Pavelescu
Grefier - -
La ordine fiind judecarea recursului civil declarat de recurenta DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE PAZĂ ȘI ORDINE - PRIN MANDATAR AV., DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE PAZĂ ȘI ORDINE împotriva sentinței civile nr.1047 din 11 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect contestație decizie de concediere;
La apelul nominal din ședința publică se prezintă avocat pentru intimatul, lipsă recurenta DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE PAZĂ ȘI ORDINE I.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- prezentat referatul asupra cauzei de către grefier care învederează că pricina - în stadiul procesual al recursului - se află la al doilea termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, nu se solicită judecata în lipsă.
Nemaifiind cereri de formulat, se constată recursul în stare de judecată și s-a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru intimat, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței primei instanțe ca fiind nelegală și netemeinică, sentință care a fost pusă în executare. Solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată. depune la dosar chitanța privind plata onorariului de avocat.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 1047 din 11 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, admite excepția nulității deciziei de desfacere a contractului individual de muncă și, în consecință:
Admite în parte contestația formulată de contestatorul, domiciliat în com. Rediu, sat, jud. I, în contradictoriu cu intimata Direcția Județeană de Pază și Ordine, cu sediul în I,-, jud.
Constată nulitatea absolută a deciziei nr. 24/05.05.2008 emisă de intimată.
Obligă intimata să-l reintegreze pe contestator pe postul deținut anterior emiterii deciziei nr. 24/05.05.2008.
Obligă intimata să achite contestatorului o despăgubire egală cu salariile majorate, indexate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, începând cu data de 01.05.2008 și până la reintegrarea efectivă.
Respinge cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata daunelor morale.
Obligă intimata să achite contestatorului suma de 500 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține că a fost salariatul intimatei Direcția Județeană de Pază și Ordine pe postul de agent public de pază și ordine, conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 2986/27.07.2004.
Prin decizia nr. 24/05.05.2008 emisă de intimată s-a dispus desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al contestatorului începând cu data de 01.05.2008, în temeiul disp. art. 264 alin. 1 lit. f coroborat cu art. 61 lit. a Codul muncii. S-a reținut prin această decizie că în data de 25.04.2008 contestatorul s-a prezentat la serviciu sub influența băuturilor alcoolice, a avut un comportament neadecvat față de colegi și insubordonare față de comandantul de grupă. Se mai menționează în cuprinsul deciziei că faptele sunt prevăzute ca sancțiuni disciplinare de regulamentul intern și că salariatul a negat faptele săvârșite.
Se reține de către instanță că intimata nu a respectat prevederile art. 268 alin. 2 lit. b și c din Codul muncii. Astfel, în cuprinsul deciziei de desfacere disciplinară a contractului individual de muncă, intimata nu a precizat în mod expres și clar prevederile din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de către contestator. De asemenea, intimata nu a precizat în cuprinsul deciziei nici motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile.
În consecință, reținând că intimata nu a respectat disp. art. 268 alin. 2 lit. b și c din Codul muncii, instanța constată că decizia nr. 24/05.05.2008 este lovită de nulitate absolută.
În ceea ce privește cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata daunelor morale, instanța constată că aceasta este neîntemeiată, în speță nefiind făcută dovada prejudiciului moral suferit de către contestator.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Direcția Județeană de Pază și Ordine I, prin reprezentant legal, considerând-o nelegală și netemeinică.
Motivează recurenta că decizia nr. 24/5 mai 2008 îndeplinește condițiile de fond și formă impuse de Codul muncii, fiind sprijhinită pe o documentație amplă, astfel încât reluarea în cuprinsul deciziei a tuturor prevederilor din statutul de personal și regulamentul intern apare ca lipsită de imp0ortnață. De altfel, documentația anexă face parte integrantă din decizia de desfacere a contractului de muncă.
Mai motivează recurenta că intimatul a fost convocat la cercetarea disciplinară prealabilă în data de 30 aprilie 2008, la sediul societății, unde s-a prezentat și a depus un raport prin care a explicat întregul incident ca fiind o vendetă conducerii.
Motivul pentru care angajatorul a înlăturat apărările formulate de către salariat este foarte simplu. Acesta nu a solicitat probe în apărare, ci a menționat doar " dispuneți".
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Intimatul susține că documentația despre care face vorbire recurenta nu face parte integrantă din decizia de desfacere a contractului de muncă, fiind adusă la cunoștința sa prin intermediul instanței de judecată.
Regulamentul intern invocat prevede în art. 33 faptele ce pot fi sancționate cu desfacerea contractului de muncă însă abaterile puse în sarcina sa nu se găsesc în acest articol.
Nu se arată care lege a fost încălcată sau greșit aplicată de instanță. Mai susține intimatul că nici sub aspectul respectării dispozițiilor art. 268 alin. 2 lit. Codul muncii criticile recurentei nu sunt întemeiate.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Recursul este nefondat.
Articolul 268 Codul muncii stabilește elementele și mențiunile pe care trebuie să le cuprindă decizia de sancționare, sub sancțiunea nulității. Mențiunile și precizările pe care trebuie să le cuprindă decizia sunt absolut necesare atât salariatului sancționat, ca acesta să își poată pregăti, organiza și exercita apărarea, dar și instanței judecătorești chemată să hotărască în privința legalității și temeiniciei măsurii contestate.
În speță, se constată că în mod judicios a reținut prima instanță că decizia de sancționare a fost emisă cu nesocotirea dispozițiilor art. 268 alin. 2 lit. b și din Codul muncii.
Precizarea prevederilor statutului regulamentului de ordine interioară ori ale contractului colectiv de muncă încălcate au relevanță pentru ca instanța să poată stabili și verifica dacă într-adevăr fapta contestatorului constituie abatere disciplinară și dacă se încadrează printre obligațiile supune acestuia. De asemenea, numai prin indicarea motivelor pentru care s-au înlăturat aprecierile formulate de contestatorul învinuit se asigură în mod efectiv și real dreptul lui la apărare.
Dacă decizia are în vedere un act de constatare în care sunt reținute dispozițiile legale încălcate, ca documentația anexă, acest act trebuie identificat cu număr de înregistrare în decizie și comunicat salariatului ori odată cu decizia de sancționare ori anterior.
Or, în cauză un asemenea înscris care să identifice dispozițiile legale încălcate și care să se regăsească indicat în decizie, nu există.
În ceea ce privește raportul, de care se vorbește în motivele de recurs, depus de contestator în fața comisiei de cercetare, prin care explică incidentul, acesta nu este de natură a suplini lipsa din decizie mențiunilor prevăzute la art. 268 alin. 2 lit. c. Acest raport reprezintă nota explicativă a salariatului și nu echivalează cu obligația de inserare în decizie și a argumentelor care au dus la înlăturarea apărărilor celui sancționat.
Pentru aceste considerente, Curtea constatând recursul nefondat, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă îl va respinge și va menține, ca legală și temeinică, sentința recurată.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcția Județeană de Pază și Ordine prin reprezentanți legali, împotriva sentinței civile nr. 1047 din 11 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatului 800 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
12.12.2008
Tribunalul Iași - jud., jud.
Președinte:Smaranda PiperneaJudecători:Smaranda Pipernea, Daniela Pruteanu, Georgeta Pavelescu
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 536/2008. Curtea... | Conflict de muncă. Decizia 755/2008. Curtea de Apel Iasi → |
|---|
