Contestație decizie de concediere. Decizia 999/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 999/
Ședința publică de la 21 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 3: Daniel
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de intimata SC SA, împotriva sentinței civile nr. 648/01.04.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 14 iulie 2009, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, amânat pronunțarea pentru data de 21 iulie 2009.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 648/01.04.2009, Tribunalul Brașova admis cererea formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata SC SA
A anulat decizia nr. 4/10.12.2008 emisă de intimată dispunând reintegrarea contestatorului în postul avut anterior.
A obligat intimata la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate, reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul de la data de 10.12.2008 și până la reîncadrarea în postul avut anterior desfacerii contractului de muncă.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin decizia nr. 4/10.12.2008 pârâta, prin reprezentant, a decis încetarea contractului individual de muncă al contestatorului, conform dispozițiilor art. 65 alin 1 Codul muncii. S-a motivat că decizia de reducere a postului este determinată de dificultățile economice prin care trece societatea concretizate în acumularea de datorii de peste - lei la bugetul de stat, ajustarea cheltuielilor cu personalul în strictă corelație cu pragul minim de rentabilitate, scăderea comenzilor pe fondul crizei economice ce a afectat principalii clienți ai societății, scăderea progresivă a cifrei de afaceri în ultimii 3 ani, noua structură organizatorică prin care se elimină posturile ce nu mai sunt necesare în activitatea societății, în temeiul deciziei CA din data de 07.11.2008.
Tribunalul a trecut la analiza condițiilor instituite în art. 65 din Legea nr. 53/2003, arătând că în cazul concedierii pentru reorganizarea activității este necesar ca desființarea locului de muncă să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă. Din cercetarea acestor cerințe, prima instanță a statuat că desființarea postului este una efectivă, locul de muncă fiind suprimat din organigramă, însă nu este reală și serioasă. Aceasta întrucât, raportat la elementele concrete ale raportului dedus judecății, reclamantul a fost angajat în societate cu atribuții de ordine și pază, fiind șeful unei formații de această natură care mai cuprindea trei angajați, tuturor fiindu-le încetate contractele de muncă urmare deciziei CA al firmei de a renunța la propria pază și de a apela la o firmă specializată - 2000. Instanța a respins susținerea societății intimate, potrivit căreia costurile cu asigurarea pazei societății s-au diminuat prin această nouă formulă, arătând că, în realitate, suma totală a salariilor celor patru angajați cu atribuții de pază era de 6.400 lei lunar, în timp ce costurile totale datorate firmei specializate se ridică la 13.771,20 lei lunar+TVA.
Pe de altă parte, a reținut prima instanță că, ulterior încetării contractului de muncă al contestatorului, s-au încheiat alte două contracte individuale de muncă, pentru doi ingineri, chimist și de sistem, în pofida dificultăților economice de care s-a prevalat societatea intimată.
Mai mult, contestatorul, potrivit procesului verbal din data de 27.10.1999 de la acea dată până la data de 18.07.2007 a avut calitatea de lider de sindicat al Sindicatului Liber din SC SA, iar potrivit art. 223 alin 2 Codul muncii, pe toată durata exercitării mandatului, precum și pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia reprezentanții aleși în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediați pentru motive care nu țin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce țin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariații din unitate, termenul de 2 ani nefiind împlinit la data de 10.12.2008.
Totuși prin excepție potrivit dispozițiilor art. 10 alin 1 din Legea 54/2003, legea sindicatelor, în timpul mandatului și în termen de 2 ani de la încetarea mandatului, reprezentanților aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale nu li se poate modifica sau desface contractul individual de muncă pentru motive neimputabile lor, pe care legea le lasă la aprecierea celui care angajează, decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizației sindicale.
Deși sarcina probei revine intimatei conform art. 288. muncii, acesta nu a făcut dovezi din care să rezulte acordul scris al organului colectiv de conducere ales al sindicatului, deși la dosarul cauzei - fila 101 se depune un acord, semnat însă la data de 07.11.2008 doar de doi din cei trei membrii ai organului de conducere afirmat, chiar de către intimată, astfel încât acordul nu se poate reține ca dat pentru desfacerea contractului de muncă al fostului lider de sindicat înainte de împlinirea termenului de doi ani.
Împotriva hotărârii a declarat recurs intimata B, solicitând modificarea în tot a acesteia, în sensul respingerii acțiunii introductive.
În dezvoltarea criticilor căii de atac se învederează că hotărârea primei instanțe a fost dată cu aplicarea greșită a legii, desființarea postului deținut de contestator fiind efectivă, după cum întrunește condițiile unei cauze serioase și reale. Susține în cadrul acestei analize recurenta că ulterior desființării postului nu a avut loc o reînființare a aceluiași post, societatea procedând la angajarea a doi ingineri pentru posturi și atribuții necesare procesului de activitate. Cât privește măsura desființării posturilor de natura celor ocupate de contestator se susține că apelarea la serviciile unei firme de specialitate a condus la reducerea costurilor firmei, instanța de fond luând în mod greșit în calcul salariile nete iar nu cele brute.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Contestatorul a formulat întâmpinare, mijloc de apărare prin care, susținând argumentele prezentate în acțiune, a solicitat respingerea recursului.
Verificând hotărârea atacată în limitele motivelor de nelegalitate invocate, curtea apreciază fondat recursul intimatei, sentința tribunalului fiind dată cu greșita aplicare a legii.
În considerarea art. 65. muncii, tribunalul a apreciat că, deși desființarea postului deținut de contestator este efectivă, locul de muncă fiind suprimat din organigrama societății, această măsură nu este reală și serioasă. care au condus instanța de fond la reținerea acestor condiții au fost fundamentate pe soluția societății intimate de a desființa, alături de postul ocupat de contestator, toate posturile de pază și ordine ale firmei, după cum și încadrările efectuate după măsura încetării contractului de muncă al contestatorului.
Referitor la prima situație, astfel cum rezultă din răspunsul la interogatoriu al intimatei, până la adoptarea măsurii de a renunța la propria formație de pază, pentru desfășurarea în condiții normale a acestui serviciu erau necesari 12 agenți de pază (3 posturi de pază în 4 ture), pentru care cheltuielile se ridicau la 19.000 lei. Or, prin contractul încheiat cu 2000, contravaloarea serviciilor de pază se ridică la 12.000 lei lunar, societatea intimată înțelegând să-și restrângă posturile de pază, după cum se poate desprinde din actul adițional la contractul de prestări servicii încheiat cu societatea de profil (fila 135 dosar fond), rămânând doar două posturi de pază permanente, unul fix la poarta de acces și unul mobil. În împrejurările dovedirii condițiilor economice prin care trece societatea intimată, restrângerea activității de pază devine componentă de politică economică a firmei, atribut autonom de organizare și gestiune al acesteia.
Nici opțiunea încadrării celor doi ingineri nu este de natură a contura caracterul lipsit de realitate și seriozitate a măsurii luate de intimată, încheierea celor două contracte de muncă având loc pe fondul necesităților de producție ale societății intimate, pentru posturi total diferite celui deținut de contestator.
Pe de altă parte, deosebit de cele reținute de tribunal, înscrisul depus în recurs atestă faptul că toți liderii de sindicat și-au exprimat acordul cu privire la încetarea contractului de muncă al contestatorului, în condițiile art. 10 din Legea nr. 54/2003, fiind îndeplinită și din această perspectivă condiția legală a încetării contractului de muncă.
Soluția primei instanțe este, dincolo de aspectul de nelegalitate analizat, și netemeinică, fiind dispusă reintegrarea contestatorului în postul deținut, în condițiile în care acest post nu mai figurează în organigrama societății intimate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312. pr. civ. urmează a admite recursul, a modifica în tot sentința primei instanțe, în sensul respingerii contestației.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de intimata B împotriva sentinței civile nr. 648/01.04.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în tot în sensul că respinge contestația formulată de contestatorul împotriva deciziei nr. 4/10.12.2008 emisă de intimată.
- act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.07.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - -
Grefier
Red 22.07.2009
Tehnord AG 23.07.2009/ 2 ex
Jud fond /
Președinte:Mihail LohănelJudecători:Mihail Lohănel, Roxana Maria Trif, Daniel
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 1785/2008. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 1383/2009. Curtea... → |
|---|
