Contestaţie decizie de concediere. Jurisprudență Desfacerea contractului de muncă
Comentarii |
|
Tribunalul CONSTANŢA Sentinţă civilă nr. 2864 din data de 19.11.2014
TRIBUNALUL
Prin cererea de chemare în judecata înregistrata pe rolul Tribunalului Constanța la data de 8.07.2014 sub număr de dosar 5287/118/2013, reclamantul ... a solicitat în contradictoriu cu parata ... anularea deciziei nr. 152/3.07.2014 prin care s-a decis desfacerea disciplinară a contractului său individual de muncă, precum și obligarea pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 20000 lei.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat ca a fost sancționat cu desfacerea contractului de muncă pentru faptul că, în urmă cu 1 an, i s-a întocmit un referat și i-au fost opriți bani fără temei legal fiind nevoit să se adreseze instanței de judecată, care în urma probelor administrate, i-a dat câștig de cauză. S-a mai arătat că au fost doi muncitori în punctul de lucru însă numai reclamantului i-a fost făcut referat, fiind o dovadă de netăgăduit că nu este tratat la locul de muncă la fel ca toți ceilalți salariați. Cei din echipa de control nu au avut nici un fel de aparat pentru măsurarea alcoolemiei iar cele menționate de șeful de secție ... sunt total neadevărate. De asemenea a părăsit locul de muncă cu aprobarea șefului de sector pentru a merge la medicina muncii pentru a face analize de sânge pentru depistarea alcoolemiei iar în urma presiunii, șeful de sector nu a putut scrie adevărul și a făcut ce i s-a cerut. În timpul cercetării disciplinare, nu i s-a putut aduce la cunoștință dacă cele menționate în referat pot fi probate și nu și-a putut construi o apărare.
În susținerea cererii, au fost depuse înscrisuri (filele 5-15, 73-85).
Pârâta a formulat întâmpinare (filele 19-22), prin care a solicitat respingerea acțiunii și menținerea ca legală și temeinică a deciziei de sancționare.
În drept, au fost invocate disp. art.205 NCPC.
În susținerea întâmpinării, au fost depuse înscrisuri (filele 23-57).
Prin cererea depusă la termenul de judecată din data de 6.10.2014, reclamantul a majorat cuantumul pretențiilor reprezentând daune morale la 100000 lei.
Pentru soluționarea cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martorii ... și ... și proba cu interogatoriul reclamantului.
Analizând cererea formulată prin prisma materialului probator existent la dosarul cauzei și a dispozițiilor normative incidente, instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Între părțile litigante din prezenta cauză au intervenit raporturi de muncă, conform contractului individual de muncă nr. 2311, în temeiul căruia reclamantul a fost angajat la societatea pârâtă în funcția de operator punct termic (fișa postului filele 47-49).
Urmare a referatului nr. B 1033/6.06.2014 (fila 28) întocmit de către șef secție ..., prin care s-a adus la cunoștința angajatorului faptul că reclamantul a fost surprins în data de 5.06.2014, orele 11,oo, la punctul termic 247 stând la masă în timp ce citea un ziar și cu o sticlă de bere de 2 litri din care lipseau aproximativ 500 l iar la momentul în care a fost găsit a încercat să ascundă sticla și paharul din față sa dar și să părăsească locul de muncă fără anunțarea șefului ierarhic superior sau a Dispeceratului Central, în același timp refuzând să sufle în fiola alcooltest pentru a constata dacă este în stare de ebrietate, prin Decizia nr. 131/10.06.2014 (fila 29), s-a constituit Comisia de cercetare disciplinară prealabilă pentru cercetarea presupuselor abateri disciplinare.
În conformitate cu disp. art.251 alin.2 din Codul muncii, reclamantul a fost convocat (fila 30) în vederea efectuării cercetării disciplinare, ocazie cu care a dat o notă explicativă, negând faptele imputate.
Prin procesul verbal nr. B 11985/27.06.2014 privind desfășurarea procedurii cercetării prealabile (filele 37-40), s-a propus desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă a reclamantului.
Astfel, prin decizia pârâtei nr. 152/3.07.2014 (filele 23-25), reclamantul a fost sancționat disciplinar, prin desfacerea contractului individual de muncă, reținându-se că, în data de 5.06.2014, orele 11,oo, a fost surprins, în timpul programului de lucru, în punctul termic 247, la masă în timp ce citea un ziar, cu o sticlă de bere de 2 litri din care lipseau aproximativ 500 l iar în momentul în care a fost surprins a încercat să ascundă sticla și paharul dar și să părăsească locul de muncă fără aprobarea șefului ierarhic superior. Totodată a refuzat să sufle în fiola alcooltest pentru a constata dacă este în stare de ebrietate.
Procedând la analiza legalității actului decizional contestat, raportat la disp. art. 62 alin. 2 din Codul muncii în referire la art. 252 din Codul muncii, care reglementează conținutul obligatoriu al unei decizii de sancționare, se constata ca decizia nr. nr. 152/3.07.2014 îndeplinește condițiile prevăzute de lege.
Potrivit art. 252 alin. 2 CM, sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea; d)temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică; e)termenul în care sancțiunea poate fi contestată; f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.
Astfel, in conținutul deciziei contestate se regăsesc mențiunile obligatorii referitoare la precizarea prevederilor din regulamentul intern și codul etic care au fost încălcate de salariat, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile, termenul in care poate fi contestata si instanța judecătoreasca la care se contesta.
În ceea ce privește susținerea reclamantului potrivit căreia nu a știut că are posibilitatea de a a-și dovedi nevinovăția, instanța reține că, în cursul cercetării disciplinare prealabile, au fost audiați martorii ... și ... (filele 34,36), la care reclamantul a făcut referire în nota explicativă.
Sub aspectul temeiniciei deciziei contestate, instanța reține disp. art.247 din Codul muncii potrivit cărora angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară. Abaterea disciplinară este o faptă în legătura cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care a cesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
În conformitate cu prevederile art. 61 lit. a din Codul muncii, concedierea disciplinară poate să intervină în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern.
În cauză, reclamantul contestă atât situația de fapt cât și împrejurarea că aspectele reținute în sarcina sa nu constituie abateri disciplinare, apărări nefondate raportat la ansamblul probator administrat în cauză.
În acest sens, se reține declarația martorei ... (fila 98), audiată nemijlocit de către instanță, potrivit căreia, în punctul termic 247, reclamantul a fost surprins stând la o masă pe care se afla o sticlă cu bere, din care lipsea aproape un sfert, și un pahar de plastic gol, cu urme de bere. În momentul în care martora, însoțită de numitul Mircea Mititelu, au intrat, reclamantul a încercat să ascundă sticla cu bere, sub un carton rezemat de perete. Deși martora i-a solicitat reclamantului să nu părăsească locul de muncă, pentru a fi testat cu fiola alcooltest, acesta nu s-a conformat și până la venirea șefului de sectie, ..., și a șefului de sector, ..., a părăsit locul de muncă. Întrucât sarcinile de serviciu ale reclamantului trebuia a fi îndeplinite, în lipsa acestuia, au fost preluate de .... Martora a precizat și faptul că ..., colegul de serviciu al reclamantului, nu a fost testat deoarece acesta a fost găsit îndeplinindu-si sarcinile de serviciu. Întrebat fiind acesta a precizat că nu cunoștea de proveniența sticlei cu bere, el fiind cu spatele la reclamant.
Aceste aspecte sunt confirmate atât de către colegul reclamantului, ..., în nota explicativă dată (fila 36), care se afla în punctul termic la momentul verificării, dat și de către martorul ... (declarație fila 100), care a precizat că, la momentul apariției sale la punctul termic, reclamantul plecase deja, fără a fi învoit de către numitul ....
Potrivit notei explicative dată de numitul ... (fila 34), acesta i-a comunicat reclamantului, telefonic, că învoirea se face în scris, hotărând înlocuirea lui deoarece părăsise locul de muncă fără învoire.
Conform fișei postului anexă la contractul individual de muncă, semnată de către reclamant (filele 47-49), acesta avea obligația de a răspunde de modul de exploatare și funcționare al punctelor termice în care lucrează, de a participa la lucrările de revizii, reparații și montaj utilaje din PT împreună cu echipa de reparații, fiindu-i interzis să aducă băuturi alcoolice în incinta punctului termic sau să consume băuturi alcoolice în timpul serviciului.
Potrivit art. 14 lit. b din Regulamentul intern (filele 42-46), salariatul nu trebuie să plece de la locul de muncă în timpul programului de lucru fără aprobarea conducătorului ierarhic sau a dispecerului iar conform art.44 lit. d, salariații pot fi învoiți de la serviciu, în interes personal, un număr de 2 ore/zi lunar, pe baza unei cereri vizate de conducătorul locului de muncă. Potrivit art. 19 alin.1, se interzice cu desăvârșire introducerea sau consumul de băuturi alcoolice la locul de muncă. Conform art.66 alin.3, constituie abatere disciplinară introducerea sau consumul de băuturi alcoolice la locul de muncă.
Raportat la dispozițiile legale menționate și la materialul probator administrat în cauză, instanța constată că existența faptelor reținute în sarcina reclamantului, respectiv părăsirea locului de muncă fără aprobarea conducătorului ierarhic (și implicit neîndeplinirea sarcinilor de serviciu) și introducerea de băuturi alcoolice la locul de muncă, este dovedită.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța reține disp. art.250 alin.1 din Codul muncii, potrivit cărora alegerea sancțiunii disciplinare ce urmează a fi aplicată salariatului se face în funcție de gravitatea faptei, avându-se în vedere, printre altele, și gradul de vinovăție a salariatului. Or, în cauză, faptele imputate reclamantului sunt fapte săvârșite cu intenție.
De asemenea textul de lege menționat pretinde aplicarea în plus și a altor criterii de apreciere a gravității faptei comise de salariat, respectiv eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior. În acest sens, instanța reține că reclamantul nu este la prima abatere, anterior fiind sancționat prin deciziile nr. 14/27.01.2011, nr. 20/2.02-2011 și nr. 81/22.03.2013 (filele 52-57), fără ca acestea să fie anulate de instanța judecătorească, hotărârea depusă la dosar de către reclamant (fila 75) vizând drepturi salariale ale acestuia.
În consecință, raportat la considerentele expuse anterior, la criteriile de individualizare prevăzute de norma legală evocată, la numărul abaterilor reținute în sarcina reclamantului, instanța apreciază că măsura concedierii disciplinare a contestatorului este legală și temeinică, motiv pentru care va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ..., domiciliat în ..., în contradictoriu cu pârâta ..., cu sediul în ..., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Tribunalul Constanța.
Pronunțată în ședința publică din 19 noiembrie 2014.
Președinte, Asistenți judiciari,
Grefier,
Red.Jud.FMI/2ex/9.12.2014
← Decizie de concediere . Legea specială care stabileşte... | Reţineri din salariu cu titlul de daune cauzate angajatorului.... → |
---|