Contestaţie decizie de pensie. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri); Pensii

Comentarii

0

Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 469/2018 din data de 23.04.2018

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:010.000469

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ---------

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința nr. 469/2018

Ședința publică de la 23 Aprilie 2018

Completul compus din:

Președinte -----------

Asistent judiciar --------------

Asistent judiciar --------------

Grefier Șef ----------------

Pe rol se află pronunțarea asupra dezbaterilor din ședința publică din 16.04.2018, privind acțiunea formulată de reclamantul A.V., în contradictoriu cu pârâtele CPS MAI și CC MAI, având ca obiect contestație decizie de pensie.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.

Dezbaterile pe fondul cauzei au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din 16.04.2018.

Deliberând, instanța pronunță următoarea sentință:

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de ----------, sub nr. -----------, în contradictoriu cu pârâta CPS a MAI, reclamantul A.V. a formulat contestație împotriva hotărârii nr. 14794 din 20.07.2017, emisă de CC a MAI și deciziei de recalculare a pensiei nr. 141207 din 18.05.2017, emisă de CPS a MAI, urmând ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- desființarea hotărârii nr. 14794 din 20.07.2017, emisă de CC a MAI;

- desființarea deciziei de recalculare a pensiei nr. 141207 din 18.05.2017, emisă de CPS a MAI;

- obligarea pârâtei să recalculeze pensia prin aplicarea unui coeficient, corespunzător funcției de colonel și nu de maior și să emită o nouă decizie de recalculare, care să releve o pensie, al cărui rezultat este dat de aplicarea coeficientului funcției de colonel și nu de maior;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată pe care le va face cu acest proces.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că, la data de 18.05.2005, CP a MAI a emis decizia de pensionare cu nr. 141207 din 18.05.2005. Prin această decizie s-a reținut că la data pensionării reclamantul deținea gradul militar de locotenent-colonel.

Funcția deținută la data emiterii acestei decizii a fost cea de colonel, iar coeficientul corespunzător funcției de colonel pe ultimele 6 luni anterior trecerii în rezervă și, respectiv, anterior pensionării, potrivit fișei de evidență existentă în cadrul U.M. 0658 ------, a fost 3,6 pentru primele 4 luni din cele 6 și 3,8 pentru ultimele două luni din cele 6 luni. A arătat că cei doi coeficienți relevă funcția de colonel la data trecerii în rezervă și a pensionării.

A arătat că, potrivit anexei nr. 1 la Legea 138/1999 nemodificată, în vigoare la data trecerii în rezervă și data pensionării, prevedea următoarele:

- pentru funcția corespunzătoare gradului de colonel, respectiv funcția de colonel, un coeficient de ierarhizare minim de 3.50 și maxim de 4.30;

- pentru funcția corespunzătoare gradului de locotenent-colonel, respectiv funcția de locotenent-colonel, un coeficient de ierarhizare minim de 2.90 si maxim de 3,30;

- pentru funcția corespunzătoare gradului de maior, respectiv funcția de maior, un coeficient de ierarhizare minim de 2.40 și maxim de 2.70.

Potrivit punctului 1 din "NOTA"; din aceeași anexă se arată că: "Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii, numiți în funcții prevăzute cu gradele superioare gradului militar pe care îl au, beneficiază de coeficienții de ierarhizare corespunzători acestor funcții";.

De asemenea, potrivit punctului 2 din "NOTA"; aceleiași anexe: "Cadrelor militare care, prin reorganizarea ministerelor și instituțiilor prevăzute la art. 1 din lege, au fost numite în funcții inferioare sau li s-a acordat un grad inferior funcției prevăzute în statul de organizare li se acordă coeficienții de ierarhizare stabiliți pentru funcții din care au provenit, pe durata aprobată de miniștrii sau de conducătorii instituțiilor centrale";.

Potrivit punctului 9 din ";NOTA"; Anexei 1 la aceeași lege: "Cadrele militare pot fi numite pe funcții cu un coeficient de ierarhizare al soldei de funcții mai mic decât cel prevăzut în statul de organizare prin ordin al miniștrilor sau conducătorilor instituțiilor centrale";.

Prin urmare, din lege și din dispozițiile citate din anexă rezultă următoarele aspecte fundamentale:

- gradului militar deținut îi corespunde o funcție egală cu gradul militar deținut sau superioară gradului militar deținut. per a contrario, unui anumit grad militar, nu îi poate corespunde o funcție cu un coeficient de ierarhizare inferior gradului militar, cu excepția cazului în care cadrul militar a fost numit pe o funcție cu un coeficient de ierarhizare al soldei de funcții mai mic decât cel prevăzut în statul de organizare, prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituției centrale;

- cadrul militar poate pierde gradul militar sau funcția ca urmare a retrogradării;

- coeficientul de ierarhizare se determină potrivit funcției superioare deținute.

Niciuna din cele două situații nu este incidentă în cauză.

Potrivit anexei 1 la Legea 138/1999, în forma actualizată, valabilă în perioada de timp 3 februarie 2008-5 august 2009:

- pentru funcția corespunzătoare gradului de colonel, respectiv funcția de colonel, prevedea un coeficient de ierarhizare minim de 4.70 și maxim de 5.50;

- pentru funcția corespunzătoare gradului de locotenent-colonel, respectiv funcția de locotenent-colonel, prevedea un coeficient de ierarhizare minim de 4.20 și maxim de 4.60;

- pentru funcția corespunzătoare gradului de maior, respectiv funcția de maior, prevedea un coeficient de ierarhizare minim de 3.80 și maxim de 4.10.

Așadar, a arătat reclamantul că, potrivit deciziei de pensionare, care atestă gradul militar de locotenent-colonel raportat la anexa 1 la Legea 138, nemodificată, care prevede coeficienții de ierarhizare pentru funcțiile corespunzătoare gradelor militare, funcția deținută de el avea un coeficient de ierarhizare de minim de 2.90 și maxim de 3,30, aceasta luând în considerare gradul militar la care ne raportăm și neluând în calcul faptul că la momentul trecerii sale în rezervă deținea funcția de colonel. Dacă se ia în calcul funcția de colonel, pe care o deținea la momentul treceri în rezervă/momentului pensionării, coeficientul de ierarhizare aplicabil trebuia să fie de minim 3.50 și maxim de 4,30.

Raportând gradul militar și funcția pe care a deținut-o la momentul pensionării la forma actualizată a Legii 138/1999, rezultă că funcția pe care o deținea determină un coeficient de ierarhizare de minim de 4.70 și maxim de 5.50.

Prin decizia de recalculare a pensiei nr. 141207 din 18.05.2017 CSP a MAI a stabilit că pensia ce îi revine, ca urmare a recalculării, este mai mică decât pensia în plată și, aplicând dispozițiile art. 111 din Legea 223/2015, urmează a se păstra cuantumul mai avantajos al pensiei, în sensul că se va menține cuantumul pensiei în plată, având în vedere că pensia recalculată se ridică la o valoare de 3557 lei, iar valoarea pensiei în plată este de 3711 lei.

Deciziei de recalculare i-a fost atașat un buletin de calcul, care, la punctul IV intitulat "Elemente de calcul conform art. 28 din Legea 223/2015";, lit. a) "Solda/salariu de funcție"; pentru toate cele 6 luni alese de el din anul 2005 este determinat un coeficient de ierarhizare de 4.1.

Parcurgând dispozițiile Legii 138/1999, actualizată și, observând și anexa 1 la această lege, se constată că acest coeficient de 4.1, menționat în buletinul de calcul - anexa la decizia de recalculare, este atribuit gradului militar și funcției corespunzătoare de maior.

Constatând acestea, împotriva acestei decizii a formulat contestație în termen legal, criticând decizia pentru nelegalitate și netemeinicie, printre criticile aduse fiind și cea referitoare la faptul că, în mod eronat, i s-a aplicat un coeficient de ierarhizare inferior funcției și gradului militar deținut.

Urmare a contestației formulate, CC a MAI a emis hotărârea nr. 14794 din 20.07.2017, prin care a respins contestația împotriva deciziei de recalculare, ca neîntemeiată.

Consideră reclamantul că hotărârea CC a MAI este netemeinică și nelegală.

În primul rând a arătat că această hotărâre conține o motivare ambiguă și simplistă.

În al doilea rând, prin hotărârea adoptată, Comisia de Contestații nu răspunde unuia dintre motivele cele mai importante ale contestației, respectiv cel referitor la coeficientul de ierarhizare aplicat în cadrul algoritmului de calcul al pensiei.

Astfel, Comisia de Contestații se mărginește să precizeze că, în vederea recalculării pensiei militare, au fost utilizate elementele care compun baza de calcul, care sunt conforme dalelor înscrise în situația soldelor/salariilor, întocmită de U.M. 0658 ----- prin anexa 1b nr. 2.207.091 din 26.10.2016, conform perioadei solicitate, respectiv ianuarie-iunie 2005.

De asemenea, s-a mărginit sa menționeze ca s-a respectat algoritmul de calcul prevăzut de dispozițiile Legii 223/2015, în sensul că acest algoritm a fost determinat prin:

- utilizarea mediei salariilor realizate în perioada aleasă, respectiv ianuarie-iunie 2005;

- valorificarea vechimii determinate în ultima decizie de actualizare a pensiei, respectiv 47 ani și 28 de zile;

- aplicarea sporului aferent Semnului Onorific "În Serviciul Patriei"; pentru 20 de ani;

- aplicarea sporului de 9%, corespunzător perioadei de contribuție la fondul pentru pensia suplimentară.

Totodată, Comisia de Contestații s-a mărginit să mai precizeze că: "Elaborarea anexei 1 b) nu intră în atribuțiile Casei de Pensii Sectoriale a MAI, date fiind prevederile art. 4 alin. 6 din OMAI nr. 31/2016, potrivit cărora: "În baza solicitărilor formulate, structurile financiar- contabile din unitățile menționate la alin. 3 lit. a și b sau, după caz, la alin. 4 și 5 întocmesc situațiile cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcția de baza (...)";.

Prin urmare, din lecturarea motivelor hotărârii se constată că cea însărcinată cu verificarea corectitudinii aplicării elementelor ce compun algoritmul de calcul, respectiv Comisia de Contestații, nu numai că nu răspunde criticii privitoare la aplicarea unui coeficient de ierarhizare greșit, dar nici măcar nu efectuează cercetări ori nu solicită lămuriri de la U.M. 0658 Tg Jiu, pentru a stabili dacă situația soldelor/salariilor în acest caz este întocmită corect.

Criteriul de raportare folosit atât de către Casa de Pensii Sectorială, cât și de Comisia de Contestații este acela, potrivit căreia solda/salariul determină funcția, în sensul că, așa cum se menționează și în hotărâre, elementele care compun baza de calcul sunt conforme datelor înscrise în situația soldelor/salariilor întocmită de U.M. 0658 ------. Prin urmare, în opinia atât a Casei de Pensii, cât și a Comisiei de Contestații, situația soldelor/salariilor a determinat și stabilirea coeficientului de ierarhizare.

Acest criteriu de raportare este eronat, întrucât funcția determină atât coeficientul de ierarhizare, cât și salariul, în acest sens, Comisia de Contestații, precum și Casa de Pensii Sectorială trebuia să verifice funcția lui, să determine, de fapt să actualizeze, coeficientul de ierarhizare și apoi să aplice acest coeficient în algoritmul de recalculare a pensiei.

Plecând de la acest raționament, se poate ușor constata, din buletinul de calcul, anexa la decizia de recalculare, că în algoritmul de recalculare a pensiei a fost aplicat un coeficient de ierarhizare de 4.1 corespunzător funcției de maior.

A precizat reclamantul că din decizia de pensionare din anul 2005 rezultă faptul că el deținea gradul militar de locotenent-colonel. Raportând aceasta funcție la dispozițiile Legii 138/1999, neactualizată, în vigoare la momentul trecerii în rezervă și pensionării, coeficientul de ierarhizare aplicabil era minim 2,90 și maxim de 3,30.

Potrivit situației soldelor/salariilor atestată de înscrisurile existente în dosarul de cadre/personal, din care rezultă, fără putință de tăgadă, că la data trecerii sale în rezervă, precum și pensionării deținea gradul militar de locotenent-colonel și funcția de colonel, coeficientul de ierarhizare era de minim de 3,50 și maxim de 4,30.

Analizând buletinul de calcul - anexa la decizia de recalculare, rezultă că algoritmului de recalculare i s-a aplicat un coeficient de ierarhizare de 4.1. Acest coeficient de ierarhizare de 4.1, aplicat de emitenta deciziei de recalculare, este prevăzut în anexa 1 la Legea 1381999, actualizată, actualizare valabilă pentru perioada 3 februarie 2008 - 5 august 2009. Acestui coeficient de ierarhizare de 4.1 îi este atribuită funcția de maior, funcție pe care el nu o deținea la momentul trecerii în rezervă și al pensionării.

Într-o atare situație este evident că la recalcularea pensiei s-a aplicat un coeficient de ierarhizare greșit, care a condus la determinarea unei pensii mai mici decât pensia în plată.

Un alt aspect care atrage anularea atât a hotărârii, cât și a deciziei, este faptul că în niciuna dintre acestea nu se identifică temeiul de fapt, temeiul de drept, elementele de calcul sau elementele algoritmului de calcul care au determinat diminuarea pensiei.

Este evident că la data pensionării sale s-a luat în considerare o anumită funcție, căreia îi corespundea un coeficient de ierarhizare, iar la recalculare s-a luat în considerare o funcție inferioară, căreia îi corespunde un alt coeficient de ierarhizare inferior.

Potrivit art. 12 alin. 1 din O.M.A.I. 31/2016: "Actualizarea soldei salariului de funcție se efectuează în conformitate cu actele normative consecutive care au reglementat stabilirea funcțiilor în instituțiile de apărare națională, ordine publică și securitate națională, prin stabilirea soluției succesive a sumelor claselor de salarizare coeficienților de ierarhizare până la data de 1 ianuarie 2016, respectiv prin echivalarea funcțiilor pe baza elementelor specifice reprezentate de suma/clasa de salarizare coeficientul de ierarhizare, denumirea funcției, gradul militar - profesional al funcției, nivelul studiilor cu funcții în plată la data de 1 ianuarie 2016";.

În conformitate cu dispozițiile art. 12 alin. 2 din același ordin, se prevede că: "Actualizarea soldei salariului de funcție prin stabilirea evoluției succesive a sumelor claselor de salarizare coeficienților de ierarhizare prevăzute de actele normative consecutive în vigoare la data la care a fost acordat dreptul până la data de 1 ianuarie 2016 se face prin identificarea soldei/salariului de funcție realizat în fiecare lună din cele 6 luni consecutive din documentele de plată ale acestora și utilizarea sumelor/claselor de salarizare coeficienților de ierarhizare, după caz, transpuse la nivelul prevăzut de legislația în domeniul salarizării, aplicabilă la data de 1 ianuarie 2016";.

La alineatul 3 al aceluiași articol din O.M.A.I. 31/2016, se enumeră criteriile ce se au în vedere la actualizarea soldei, salariului de funcție prin echivalarea funcțiilor. În cazul de față nu se pune în discuție actualizarea soldei și a salariului de funcție prin echivalarea funcțiilor, fiind aplicabile dispozițiile art. 12 alin. 1 și 2. Prin urmare, orice discuție pe tema actualizării soldei/salariului de funcție prin echivalarea funcțiilor este exclusă, întrucât la momentul acordării dreptului - al pensionării erau cunoscute atât gradul militar, cât și funcția.

Actualizarea soldei/salariului de funcție se face prin identificarea soldei/salariului de funcție realizat în fiecare lună din cele 6 luni consecutive din documentele de plată ale acestora.

Astfel, se poate constata din documentele de plată că salariul de funcție realizat de el pentru fiecare lună din cele 6 luni, respectiv ianuarie - iunie 2005, este un salariu corespunzător funcției de colonel și nu de maior.

Un alt aspect ce nu poate fi combătut este faptul că un cadru militar nu poate avea gradul militar de locotenent-colonel și funcția de maior decât dacă în această funcție a fost numit cadrul militar, cu grad de locotenent-colonel, prin ordin al ministrului MAI sau conducătorului autorității centrale, lucru care nu este aplicabil în cazul de față.

În concluzie, față de considerentele expuse, a solicitat admiterea acțiunii, desființarea hotărârii atacate și a deciziei de recalculare a pensiei militare de stat, obligarea pârâtei la recalcularea pensiei prin aplicarea unui coeficient, corespunzător funcției de colonel și nu de maior și să emită o nouă decizie de recalculare, care să releve o pensie al cărui rezultat este dat de aplicarea coeficientului funcției de colonel și nu de maior.

În drept, a invocat dispozițiile art. 99 alin. 2 din Legea 223/2015.

Pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în raport cererea de anulare a hotărârii nr. 14794/20.07.2017 , iar, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii promovate de reclamant ca neîntemeiată.

A arătat că, prin acțiunea ce face obiectul prezentului dosar, reclamantul solicită anularea hotărârii nr. 14794/20.07.2017, emisă de Comisia de Contestații Pensii, a deciziei de pensie 141207/18.05.2017 privind recalcularea pensiei militare de stat, respectiv desființarea ambelor acte emise și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii privind recalcularea drepturile de pensie, prin aplicarea unui coeficient corespunzător funcției de colonel și plata cheltuielilor de judecată.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, a arătat următoarele:

Potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale.

Totodată, dispozițiile art. 85 alin. 1 din actul normativ susmenționat stabilesc următoarele:

Casele de pensii sectoriale se înființează în subordinea sau în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz, ca structuri cu personalitate juridică și cu sediul în municipiul București.

Având în vedere pretenția reclamantului, a solicitat ca instanța de judecată să rețină că Ordinul nr. 39/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea și structura comisiilor de contestații din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, prevede în mod expres faptul că orice contestație împotriva unei decizii se formulează în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Mai mult decât atât, dispozițiile art. 17 din Ordinul sus-menționat statuează următoarele:

În termen de 5 zile de la data adoptării, hotărârile comisiilor de contestații se comunică persoanelor în cauză și caselor de pensii sectoriale interesate, acestora din urmă restituindu-li-se și dosarul de pensionare, la care se anexează contestația în original.

Hotărârile comisiilor de contestații se comunică persoanelor în cauză prin poștă, la domiciliul acestora, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, data comunicării fiind data primirii sub semnătură a hotărârii.

Hotărârile comisiilor de contestații pot fi atacate, potrivit legii, la instanța judecătorească în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Hotărârile comisiilor de contestații care nu au fost atacate în termenul prevăzut la alin. 3 sunt definitive.

Rezultă în mod indubitabil faptul că, în cazul formulării unei contestații împotriva deciziei de pensie, aceasta va fi soluționată de Comisia de Contestații Pensii, hotărârea Comisiei de Contestații fiind comunicată în termen de 5 zile de la pronunțare.

În cadrul Ministerului Afacerilor Interne Comisia de Contestații funcționează ca organism de verificare, care hotărăște și examinează asupra deciziilor de pensie, urmărind aplicarea corectă a legislației conform Ordinului M.A.I. nr. 39/2011.

Întrucât Comisia de Contestații Pensii este constituită la nivelul Direcției Generale Financiare din cadrul M.A.I și nu la nivelul Casei de Pensii Sectoriale, susținerile reclamantului privind soluționarea contestației, exced atribuțiile instituției pârâte.

Așa cum s-a statuat în doctrină, o condiție pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală (legitimatio ad causam), care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și, în același timp, a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea. Calitatea procesuală se determină, în concret, la speța dedusă judecății.

De asemenea, în doctrină s-a impus concepția, potrivit căreia, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic.

Or în speță nu există identitate între Casa de Pensii Sectorială - citată ca și pârât în cauză și cel obligat în raportul juridic, respectiv Comisia de Contestații Pensii.

Pe cale de consecință, în ceea ce privește anularea hotărârii nr. 14794/20.07.2017, a solicitat instanței să respingă acțiunea față de această instituție ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În ceea ce privește anularea deciziei de pensie nr. 141207/18.05.2017 privind recalcularea pensie militare prin aplicarea unui coeficient corespunzător funcției de colonel, reclamantul se află într-o gravă eroare, necunoscând prevederile legale în vigoare, respectiv Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată de către O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, intrate în vigoare începând cu data de 01.01.2016.

Reclamantul în mod eronat invocă prevederile unui act normativ abrogat, respectiv Legea 138/1999.

A arătat pârâta că recalcularea s-a efectuat conform datelor transmise de unitatea angajatoare, aceasta fiind singura în măsură să specifice coeficientul funcției deținute .

A precizat că, la data de 01.01.2016, dată la care se raportează recalcularea pensiei era în vigoare Legea nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare, unde la anexa VII, se prevede cu privire la coeficienții funcțiilor că vor fi dați prin hotărâre de guvern.

Prin hotărâre de guvern a fost prevăzut coeficientul de 4,10 pentru funcția de colonel, deținută de reclamant, aspect care poate fi lămurit de către angajator, nu de către instituția pârâtă.

Elementele salariale care au fost incluse în baza de calcul a deciziei de pensie nr. 141207/18.05.2017 privind recalcularea pensiei militare de stat și care au stat la baza recalculării cuantumului pensiei, au fost transmise instituției noastre de către unitatea angajatoare, respectiv UM 0658 --------.

U.M. 0658 ------- a transmis Casei de Pensii Sectoriale a M.A.I. la data de 02.11.2016 anexa nr. l b, care cuprinde situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate, pentru perioada ianuarie 2005- iunie 2005, aleasă de reclamat.

Acest document a fost realizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și art. 4 alin. 6 din Ordinul M.A.I. nr. 31/12.02.2016, pentru aprobarea procedurilor de recalculare și actualizare a pensiilor militare de stat, potrivit cărora, în baza solicitărilor formulate, structurile financiar-contabile din unitățile menționate la alin. 3 lit. a și b sau, după caz, la alin. 4 și 5 întocmesc situațiile cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, în două exemplare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. l b la prezenta procedură, în termen de maximum 12 luni de la data înregistrării solicitărilor, astfel:

a) exemplarul nr. 1 se transmite la casa de pensii sectorială în a cărei evidență se află pensionarul militar, care procedează la recalcularea pensiilor potrivit prevederilor art. 2;

b) exemplarul nr. 2 - se păstrează la structura emitentă.

Prin urmare, a arătat pârâta că, atât timp cât a dovedit prin buletinul de calcul anexat deciziei privind recalcularea pensiei nr. 141207/18.05.2017 că a utilizat întocmai baza de calcul atestată de anexa nr. l b, care cuprinde situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate, întocmită și înaintată de U.M. 0658 --------, iar atestarea elementelor care compun această bază nu cade în sarcina Casei de Pensii Sectoriale a M.A.I., consideră că pretențiile reclamantului din cuprinsul acțiunii sunt formulate în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă, întrucât nu este întrunită identitatea cerută de art. 36 din Noul Cod de procedură civilă.

A arătat pârâta că este neîntemeiată acțiunea în raport de obligarea instituției pârâte la emiterea unei noi decizii privind recalcularea drepturilor de pensie.

Recalcularea pensiei reclamantului s-a realizat prin decizia de pensie nr. 141207/18.05.2017, potrivit art. 109 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. a primit cererea de recalculare a reclamantului la data de 02.11.2016, fiind înregistrată cu nr. 719520, reclamantul alegând cele 6 luni consecutive din ultimii cinci ani în care a realizat cele mai avantajoase solde/salarii lunare brute în perioada ianuarie 2005-iunie 2005.

Recalcularea pensiilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut

special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute la art. 109 alin. 1 și art. 110

alin. 1 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, se realizează,

după caz, pe baza următoarelor elemente:

a) vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016; 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea prevederilor art. 30 din aceeași lege;

c) situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, sau ultimelor 6 luni de activitate în situația, în care beneficiarul nu își exprimă opțiunea, actualizate conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, care constituie baza de calcul;

d) gradul de invaliditate și cauza invalidității;

e) numărul de urmași înscriși la pensie;

f) Semnul Onorific în Serviciul Patriei sau similare deținute.

În cazul reclamantului, vechimea cumulată valorificată prin ultima decizie de

pensie emisă în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016 este de 47 ani,

și 28 zile.

Conform art. 29 alin. 1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;

b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.

Conform art. 108 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:

a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani;

b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25ani;

c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani, cum este și cazul reclamantului.

Având în vedere prevederile legale invocate, procentele de calcul stabilite pentru reclamant, conform prevederilor art. 29, 39 și 108 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea prevederilor art. 31 din aceeași lege sunt: 65% pentru 25 ani + 22% pentru fiecare an ce depășește 25 ani vechime cumulată + 9% pentru contribuția la Fondul pentru pensie suplimentară , în total 96%, plafonat la 85% conform art. 30 din Legea nr. 223/2015 astfel cum a fost modificată de O.U.G. nr. 57/2015.

Baza de calcul care a stat la baza recalculării drepturilor de pensie ale reclamantului, în sumă de 3465 lei, a fost stabilită de către structura financiar-contabilă a unității angajatoare și atestată de anexa nr. l b, care cuprinde situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate, pentru perioada aleasă de reclamant, comunicată Casei Sectoriale a M.A.I. la data de 02.11.2016 și a fost realizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și a art. 4 alin. 6 din Ordinul MAI nr. 31/12.02.2016, pentru aprobarea procedurilor de recalculare și actualizare a pensiilor militare de stat.

Prin urmare, recalcularea pensiei brute a reclamantului s-a realizat conform buletinului de calcul, astfel:

- 3465 lei bază de calcul x 85% (plafonarea imperativă dată de Guvern prin O.U.G. nr. 57/2015) x 15% (majorarea aferentă Semnului Onorific pentru 20 ani) x 5% (majorare pensie conform art. 59 din lege) , rezultând 3557 lei pensie militară de stat brută recalculată.

Întrucât cuantumul pensiei de 3557 lei rezultat ca urmare a recalculării era mai mic decât cuantumul pensiei aflat în plată stabilit pe principiul contributivității, respectiv suma de 3711 lei, s-a procedat la aplicarea dispozițiilor art.111 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că a rămas în plată cuantumul mai avantajos, respectiv cu suma de 3711 lei.

Așa cum rezultă din datele menționate anterior, modul de calcul al pensiei reclamantului s-a realizat conform dispozițiilor legale, iar aplicarea unor coeficienți mai mari decât cei transmiși de către unitatea angajatoare nu poate face obiectul obligării Casei Sectoriale a M.A.I. la recalcularea drepturilor de pensie, cu atât mai mult emiterea unei alte decizii cu alți coeficienți decât cei transmiși de către unitatea angajatoare.

A arătat faptul că actualizarea s-a realizat de către unitatea angajatoare, iar aprecierile proprii ale reclamantului, cu trimitere la actele normative abrogate, nu pot fi avute în vedere de către instanța de judecată, pensia acestuia fiind stabilită prin raportare la prevederile Legii nr. 223/2015, în forma modificată de O.U.G. nr. 57/2015.

Având în vedere aspectele prezentate, a solicitat a se constata faptul că decizia de pensie contestată a fost emisă în mod temeinic, pensia militară a reclamantului fi recalculată în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 01.01.2016, prin utilizarea întocmai a bazei de calcul comunicată de către angajator prin adresa mai sus menționată, iar emiterea unei alte decizii ar fi fără temei de drept.

În temeiul art. 223 Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.

Reclamantul a formulat răspuns la întimpinarea depusă de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, prin care, în temeiul dispozițiilor art. 208 alin. 2 Cod de procedură civilă, a invocat decăderea pârâtei, din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică.

În acest sens, a arătat că pârâta a fost înștiințată de existenta litigiului la data de 07.09.2017, dată la care a și primit cererea dc chemare în judecată, procesul-verbal de înmânare din data de 07.09.2017 purtând stampila pârâtei și semnătura persoanei însărcinate a primi corespondența. De la această dată, 07.09.2017, curgea, pentru pârâtă, termenul de 25 de zile, pentru a formula întimpinare, lucru pe care pârâta, deși a primit cererea de chemare în judecată, nu 1-a făcut.

Pârâta a depus întimpinare după data de 11.10.2017, la dosar existând un alt proces-verbal de înștiințare, care poartă aceeași ștampilă a pârâtei și semnătura aceleiași persoane însărcinată cu primirea corespondentei. Nu cunoaște care a fost motivul pentru care s-au emis către pârâta două adrese, însă este evident că termenul în care pârâta trebuia să depună întimpinare este cel de 25 de zile și care curgea de la data de 07.09.2017 și nu de la data de 11.10.2017.

În consecință, consideră că pârâta a formulat întâmpinarea cu mult peste termenul de 25 de zile prevăzut de Codul de procedura civilă, raportat la data la care pârâta a fost înștiințată de existența pe rolul tribunalului a acestei acțiuni, respectiv de la data de 07.09.2017.

Pe fondul cererii de chemare în judecată, raportat la apărările pârâtei, reclamantul a arătat că a contestat hotărârea Comisiei de Contestații, invocând faptul că, în mod eronat, atât Comisia, cât și Casa Sectorială de Pensii, au reținut un coeficient de ierarhizare care nu corespunde funcției deținută de el, ambele reținând în algoritmul de calcul un coeficient de 4.1 aferent funcției de maior și nu un coeficient de minim 4.7 aferent funcției de colonel, pe care o deținea la momentul pensionării.

A mai arătat că nu el este în eroare cu privire la legea aplicabilă, ci pârâta încearcă să creeze confuzie în aplicarea și interpretarea legilor pe care le-a avut în vedere atunci când a procedat la recalcularea pensiei și modificarea coeficientului de ierarhizare. Astfel, face pârâta referire la faptul că a invocat un act normativ abrogat la momentul la care s-a solicitat recalcularea și că, la data la care se raportează recalcularea, se aflau în vigoare dispozițiile Legii 284/2010 care, în anexa VII, prevede că valoarea coeficienților va fi stabilită prin hotărâre de guvern și că valoarea coeficientului de ierarhizare, ce i-a fost reținut în algoritmul de calcul, de 4,1, a fost stabilit prin hotărâre de guvern, ceea ce nu este adevărat.

În anexa VII la Legea 284/2010 - legea cadru privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, se prevede că:

a) pentru funcțiile corespunzătoare gradului de colonel, comandor, comisar-șef de poliție/penitenciare, coeficientul de ierarhizare este de minim - 5.63 și maxim de 7.58;

b) pentru funcțiile corespunzătoare gradului de locotenent-colonel, căpitan-comandor, comisar de politie/penitenciare, coeficientul de ierarhizare este de minim - 4,51 și maxim de 5.23;

c) pentru funcțiile corespunzătoare gradului de maior, locotenent-comandor, subcomisar de poliție/penitenciare, coeficientul de ierarhizare este de minim - 3.89 și maxim de 4.40.

Prin urmare, dacă se ia în calcul numai gradul militar de locotenent-colonel, pe care îl deține, cu funcțiile aferente, pârâta trebuia să rețină un coeficient de ierarhizare de minim 4,51 și maxim de 5,23.

Astfel, a arătat reclamantul că nu aceasta este legea la care s-a raportat pârâta atunci când i-a recalculat pensia. Coeficientul de 4.1 reținut de pârâtă este cel prevăzut de Legea 138/1999, reactualizată, care prevede pentru funcția de maior un coeficient de 4.1. A menționat că la momentul pensionării el nu deținea nici gradul militar și nici funcția de maior.

În al treilea rând, a arătat că pârâta adoptă aceeași tactică în apărare, ca și Comisia de Contestații, în sensul că nu dorește să dezbată sub nicio formă obiectul contestației și anume cum s-a stabilit coeficientul de ierarhizare, care îi determină o funcție de maior, în condițiile în care, la momentul pensionării deținea gradul militar de locotenent-colonel și funcția de colonel.

Mai mult, pârâta i-a diminuat și coeficientul soldei de grad, în sensul că în loc să îi atribuie un coeficient de soldă de grad de 1,75, îi atribuie un coeficient de soldă de grad de 1,70.

A învederat că nu a contestat restul elementelor de calcul care fac referire la vechime și altele și nu U.M. 0658 ---- a recalculat pensia, ci Casa Sectorială de Pensii.

De asemenea, a precizat reclamantul că nu contestă procedura de recalculare la care face referire Legea 223/2015 și nici procedura de recalculare la care face referire Ordinul M.A.I. 31/2016, ci modul în care au fost stabiliți atât coeficientul de ierarhizare, cât și coeficientul de soldă, în condițiile în care se cunoșteau atât gradul militat, cât și funcția.

În 2005 s-a pensionat iar situația soldelor/salariilor realizate la funcția de bază, actualizate, pentru perioada ianuarie 2005 - iunie 2005, atestau funcția de colonel și nicidecum de maior.

Indiferent ce actualizare ar fi intervenit acestea nu puteau să îi schimbe funcția sau gradul deținut la momentul pensionării. Este absurd să consideri că o persoană se pensionează cu gradul de locotenent-colonel și funcție de maior și sfârșește cu un grad de maior și funcție de maior.

A menționat că pârâta nu dorește să precizeze în ce temei i-a reechivalat atât funcția, cât și gradul, în așa fel încât i-a schimbat funcția de colonel cu cea de maior.

La data de 10.11.2017 reclamantul A.V. a înaintat la dosar o cerere de lămurire a cadrului procesual, în sensul că înțelege să se judece și în contradictoriu cu Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

A arătat că, în temeiul dispozițiilor art. 22 Cod de procedură civilă, raportat la cererea de chemare în judecată, la petitele cererii, în special, și temeiurile de drept invocate, în sensul în care, prin cererea de chemare în judecată a fost contestată hotărârea nr. 14794 din 20.07.2017, emisă de Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, decizia de recalculare a pensiei nr. 141207 din 18.05.2017, emisă de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, și cum, din eroare nu a fost indicată, separat în calitate de pârâtă și Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, se impune lămurirea cadrului procesul.

Astfel, a arătat că înțelege să se judece și în contradictoriu cu Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu atât mal mult cu cât aceasta funcționează pe lângă "Direcția secretariat general și protocol din cadrul Ministerului Afacerilor Interne";, potrivit Regulamentului privind organizarea, funcționarea și structura comisiilor de contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații și are sediul în București, Piața Revolutei, nr. 1 sector 1.

În baza dispozițiilor legale invocate, raportat la petitele cererii de chemare în judecată, consideră că se impune lămurirea cadrului procesual , întrucât din cererea de chemare în judecată, reiese și contradictorialitate cu Comisia de Contestații, sens în care solicită citarea acesteia la sediul din București, Piața Revoluției, nr. 1 A, sector 1.

Pârâta Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a formulat întâmpinare, prin care a arătat următoarele:

Cu privire la citarea Comisiei Centrale de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a învederat că, potrivit art. 7 alin. 4 și 5 din O.U.G. nr. 30/2007, privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare, ministrul afacerilor interne reprezintă și angajează ministerul în raporturile cu celelalte autorități publice, precum și cu alte persoane fizice și juridice din țară sau din străinătate.

În exercitarea atribuțiilor legale, ministrul afacerilor interne a emis ordine și instrucțiuni, care pot avea caracter normativ sau individual.

În acest context, a invocat prevederile art. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 100/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a direcției generale juridice, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 400 din data de 8 iunie 2011, conform cărora Direcția Generală Juridică, denumită în continuare direcție generală, este unitatea centrală de specialitate a Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare minister, fără personalitate juridică, cu competență materială și teritorială generală în domeniul asistenței juridice, care este organizată și funcționează în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne (...) privind structura organizatorică și efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare";.

De asemenea, la art. 4 alin. 1 din același act administrativ se prevede că: "Direcția generală, prin directorul general, directorii generali adjuncți, sau personalul desemnat de către aceștia, reprezintă și angajează ministerul în raporturile cu instanțele de judecată și a altor organe de jurisdicție și îndrumă, coordonează, controlează și monitorizează activitățile din domeniul său de competență desfășurate de către structurile de profil ori de personalul desemnat în acest scop la nivelul unităților din aparatul central al ministerului, al instituțiilor și structurilor aflate în subordinea ministerului și al unităților din subordinea acestora, în limitele și în condițiile stabilite potrivit reglementărilor în vigoare";.

Potrivit alin. 1 al art. 1 din anexa la O.M.A.I. nr. 39/2016, pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea și structura comisiilor de contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații "În cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și, respectiv, Serviciului Român de Informații, se înființează comisii de contestații, ca organisme de verificare care examinează și hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale, contestate de către titulari și care urmăresc aplicarea corectă a legislației referitoare la pensiile militare de stat";, iar, potrivit alin. 2 al aceluiași articol "Comisiile de contestații prevăzute la alin. (1) se organizează și funcționează pe lângă Departamentul pentru relația cu Parlamentul și informare publică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și, respectiv, Direcția generală financiară din cadrul Serviciului Român de Informații";.

Așadar, în fața instanțelor de judecată, Ministerul Afacerilor Interne este reprezentat de Direcția Generală Juridică, iar Comisia de Contestații din cadrul M.A.I., citată ca pârâtă în această cauză, nu poate să stea în instanță în nume propriu.

Pentru aceste motive a solicitat ca în cauză să se dispună citarea M.A.I. prin Direcția Generală Juridică, la adresa anterior menționată.

Cu privire la fondul cauzei, ținând cont de prevederile art. 207 Cod de procedură civilă, Ministerul Afacerilor Interne își însușește apărările formulate de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei.

În temeiul art. 223 Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Prin încheierea de ședință din 22.01.2018 instanța a respins cererea formulată de către Comisia de Contestații din Cadrul Ministerului Afacerilor Interne privind citarea în cauză a M.A.I. prin Direcția Generală Juridică, apreciind că este neîntemeiată în raport de dispozițiile art. 97 - 104 din Legea 223/2015, coroborate cu prevederile Regulamentului M8/07.01.2016 și dispozițiile art. 56 alin. 2 din codul de procedură civilă potrivit căruia pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii, având în vedere și obiectul cauzei deduse judecății, respectiv faptul că se contestă hotărârea emisă de Comisia de Contestații din Cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Casa Sectorială de Pensii, în ceea ce privește anularea hotărârii nr. 14794/20.07.2017, emisă de Comisia Centrală de Contestații din Cadrul Ministerului Afacerilor Interne, reclamantul a formulat cerere de lămurire a cadrului procesual, din care rezultă că pentru acest capăt de cerere înțelege să se judece cu Comisia Centrală de Contestații din Cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Așadar, excepția a rămas fără obiect.

În probatoriu a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele dosarului, în raport de dispozițiile legale aplicabile, instanța reține:

Reclamantul A.V. a beneficiat de pensie militară de stat începând cu data de 01.07.2005, în baza deciziei nr. 141207/19.08.2005.

Prin decizia nr. 141207/18.05.2015, privind recalcularea pensiei militare de stat, drepturile de pensie ale reclamantului au fost recalculate în temeiul Legii nr.223/2015, rezultând o pensie militară de stat în cuantum de 3557 lei.

Întrucât pensia recalculată este mai mică decât cea în plată, în baza art. 111 din Legea nr.223/2015 s-a păstrat cuantumul mai avantajos, respectiv 3711 lei.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație la Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care a fost respinsă ca neîntemeiată prin hotărârea nr.14794/20.07.2017.

În considerentele deciziei s-a reținut că elementele care compun baza de calcul în vederea recalculării pensiei militare au fost utilizate de către Casa Sectorială de Pensii a M.A.I. în conformitate cu dalele înscrise în situația soldelor/salariilor, întocmită de U.M. 0658 Tg Jiu prin anexa 1b nr. 2.207.091 din 26.10.2016, conform perioadei solicitate, respectiv ianuarie-iunie 2005.

Comisia de Contestații a arătat că algoritmul de calcul prin care a fost stabilit cuantumul pensiei militare de stat respectă integral prevederile Legii 223.2015, cu modificările și completările ulterioare, fiind determinat prin utilizarea mediei salariilor realizate în perioada aleasă, a vechimii determinate în ultima decizie de pensie, de 47 ani și 28 de zile, a sporului aferent Semnului Onorific "În Serviciul Patriei"; pentru 20 de ani și a procentului de 9%, corespunzător perioadei de contribuție la fondul pentru pensia suplimentară.

De asemenea, Comisia de Contestații a precizat că elaborarea anexei 1 b nu intră în atribuțiile Casei de Pensii Sectoriale a M.A.I., date fiind prevederile art. 4 alin. 6 din O.M.A.I. nr. 31/2016.

În prezenta cauză reclamantul contestă hotărârea nr. 14794 din 20.07.2017, emisă de Comisia de Contestații din Cadrul Ministerului Afacerilor Interne și decizia de recalculare a pensiei nr. 141207 din 18.05.2017, emisă de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, solicitând desființarea acestora și obligarea pârâtei să-i recalculeze pensia prin aplicarea unui coeficient corespunzător funcției de colonel și nu de maior și să emită o nouă decizie de recalculare, care să releve o pensie, al cărui rezultat este dat de aplicarea coeficientului funcției de colonel și nu de maior.

În vederea determinării bazei de calcul prevăzută art. 28 din Legea nr.223/2015 pentru recalcularea pensiei, reclamantul a ales perioada ianuarie 2005-iunie 2005, conform celor menționate în cererea înregistrată sub nr.670281/24.06.2016.

În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr.223/2015, dreptul la pensii și asigurări sociale pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare se exercită în condițiile prezentei legi.

În conformitate cu prevederile art. 109 din Legea nr.223/2015:

"1) Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele ale căror drepturi de pensie se recalculează potrivit dispozițiilor alin. (1) depun cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28. În situația în care nu depun cerere în acest sens, recalcularea se face, din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfășurată în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special.

(3) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de maximum 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se cuvin începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi.

(5) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condițiile prezentei legi, și în situația depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se cuvin începând cu luna următoare depunerii documentelor și se acordă în termen de cel mult 24 de luni de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.

(6) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5), precum și cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.

(7) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) și termenul de emitere a deciziei se stabilesc prin ordinul prevăzut la art. 60 alin. (4).";

La art. 60 alin. 4 din Legea nr. 223/2015, se prevede faptul că procedura de actualizare se stabilește prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Procedura de recalculare și actualizare a pensiilor militare de stat s-a stabilit prin Ordinul Comun al Ministrului Afacerilor Interne, Ministrului Apărării Naționale, Ministrului Justiției, directorului Serviciului Român de Informații, directorului Serviciului de Informații Externe, directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale, directorului Serviciului de Protecție și Pază, înregistrat sub nr. 31/25/999/8148/237/259/221/2016.

Conform prevederilor art. 2 din Ordinul nr.31/2016 "recalcularea pensiilor militare de stat se realizează de către casele de pensii sectoriale, înființate în condițiile Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, pe baza datelor/documentelor existente în bazele de date/arhivele proprii, precum și a datelor/documentelor transmise de structurile din cadrul instituțiilor publice de apărare națională, ordine publică și securitate națională sau de beneficiarii pensiilor militare";

La art. 3 din Ordinul nr.31/2016 se prevede că:

"Recalcularea pensiilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute la art. 109 alin. (1) și art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, se realizează, după caz, pe baza următoarelor elemente:

a) vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016;

b) procentele de calcul stabilite conform prevederilor art. 29, 39 și 108 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea prevederilor art. 30 din aceeași lege;

c) situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, sau ultimelor 6 luni de activitate în situația, în care beneficiarul nu își exprimă opțiunea, actualizate conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, care constituie baza de calcul;

d) gradul de invaliditate și cauza invalidității;

e) numărul de urmași înscriși la pensie;

f) Semnul Onorific În Serviciul Patriei sau similare deținute.";

În conformitate cu prevederile art. 12 alin.1 și 2 din ordinul nr.31/2016:

"(1) Actualizarea soldei/salariului de funcție se efectuează în conformitate cu actele normative consecutive care au reglementat stabilirea funcțiilor în instituțiile de apărare națională, ordine publică și securitate națională, prin stabilirea evoluției succesive a sumelor/claselor de salarizare/coeficienților de ierarhizare până la data de 1 ianuarie 2016, respectiv prin echivalarea funcțiilor pe baza elementelor specifice reprezentate de suma/clasa de salarizare/coeficientul de ierarhizare, denumirea funcției, gradul militar/profesional al funcției, nivelul studiilor cu funcții în plată la data de 1 ianuarie 2016.

(2) Actualizarea soldei/salariului de funcție prin stabilirea evoluției succesive a sumelor/claselor de salarizare/coeficienților de ierarhizare prevăzute de actele normative consecutive în vigoare la data la care a fost acordat dreptul până la data de 1 ianuarie 2016 se face prin identificarea soldei/salariului de funcție realizat în fiecare lună din cele 6 luni consecutive din documentele de plată ale acestora și utilizarea sumelor/claselor de salarizare/coeficienților de ierarhizare, după caz, transpuse la nivelul prevăzut de legislația în domeniul salarizării aplicabilă la data de 1 ianuarie 2016.";

La alin.8 al aceluiași articol se prevede că "situația cuprinzând evoluția succesivă a sumelor/claselor de salarizare/coeficienților de ierarhizare, respectiv, după caz, cea privind echivalarea funcțiilor se aprobă prin acte administrative cu caracter normativ ale conducătorilor instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională";.

Conform prevederilor art. 4 alin.6 din Ordinul nr.31/2016 :

"În baza solicitărilor formulate, structurile financiar-contabile din unitățile menționate la alin. (3) lit. a) și b) sau, după caz, la alin. (4) și (5) întocmesc situațiile cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, în două exemplare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1b la prezenta procedură, în termen de maximum 12 luni de la data înregistrării solicitărilor, astfel:

a) exemplarul nr. 1 se transmite la casa de pensii sectorială în a cărei evidență se află pensionarul militar, care procedează la recalcularea pensiilor potrivit prevederilor art. 2;

b) exemplarul nr. 2 - se păstrează la structura emitentă";

Potrivit prevederilor art. 10 din Ordinul nr.31/2016:

"(1) Casele de pensii sectoriale emit decizii de recalculare a pensiei în termen de 90 de zile de la data înregistrării situației prevăzute la art. 3 lit. c) la casa de pensii sectorială competentă.

(2) Deciziile prevăzute la alin. (1), împreună cu baza de calcul privind recalcularea pensiei, se comunică în scris beneficiarilor, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii acestora.";

De asemenea, potrivit prevederilor art. 11 din Ordinul Comun al Ministrului Afacerilor Interne, Ministrului Apărării Naționale și directorului Serviciului Român de Informații, înregistrat sub nr. M8/39/8026/2016, pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcționarea și structura comisiilor de contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații "comisiile de contestații soluționează contestațiile pe baza documentelor existente în dosarul de pensionare";.

În cauza de față reclamantul este nemulțumit de faptul că la stabilirea bazei de calcul pentru recalcularea pensiei s-a utilizat în mod greșit coeficientul de ierarhizare 4.1 corespunzător funcției de maior, deși în perioada celor 6 luni consecutive alese de el, respectiv ianuarie 2005-iunie 2005, a deținut funcția de colonel, căreia îi corespunde un coeficient de ierarhizare de minim 4.7.

Așa cum rezultă din dispozițiile legale susmenționate, casele sectoriale de pensii emit deciziile de recalculare a pensiei în baza situațiilor cu soldele/salariile lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, întocmite de structurile financiar-contabile din unitățile menționate la alin. 3 lit. a și b sau, după caz, la alin. 4 și 5, conform modelului prevăzut în anexa 1b la Ordinul 31/2016.

Așadar, elementele salariale ce compun baza de calcul pentru recalcularea pensiei sunt cuprinse în anexa 1b , anexă care în speță a fost întocmită de către Unitatea Militară 0658 ----------.

Prin urmare decizia de recalculare nr. 141207/18.05.2015, contestată de reclamant, a fost emisă în conformitate cu prevederile legale, pentru determinarea bazei de calcul în vederea recalculării pensiei militare fiind utilizate elementele salariale cuprinse în situația soldelor/salariilor, întocmită de U.M. 0658 -------- prin anexa 1b nr. 2.207.091 din 26.10.2016, conform perioadei solicitate, respectiv ianuarie-iunie 2005.

Reclamantul avea posibilitatea de a solicita anularea anexei 1b nr. 2.207.091 din 26.10.2016, care a stat la baza emiterii deciziei de recalculare a pensiei și emiterea unei noi anexe de către unitatea emitentă, respectiv U.M. 0658 ---, în contradictoriu cu această unitate, Casa Sectorială de Pensii a M.A.I. neavând atribuții și cu privire la întocmirea anexei 1b.

În consecință, hotărârea Comisiei de Contestații nr.14794/20.07.2017, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestația împotriva deciziei de recalculare nr. 141207/18.05.2015, este legală și temeinică, aceasta soluționând contestația pe baza documentelor existente în dosarul de pensionare, conform prevederilor art. 11 din Regulamentul nr. M8/39/8026/2016.

Față de considerentele expuse, instanța urmează să respingă contestația, ulterior precizată de reclamant prin cererea de lămurire a cadrului procesual, ca neîntemeiată.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge contestația ulterior precizată, formulată de reclamantul A.V., -----------, în contradictoriu cu pârâtele CPS a MAI, -------- și CC a MAI, ca neîntemeiată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată în ședința publică din 23.04.2018, la Tribunalul Gorj.

← Recalculare pensie. Jurisprudență Pensii		Decizie de revizuire a drepturilor de pensie. Jurisprudență... →

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii: