Recalculare pensie. Jurisprudență Pensii
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 530/2018 din data de 04.05.2018
Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:010.000530
Cod operator 2442/2443
Dosar nr. ---------
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr. 530/2018
Ședința publică de la 04 Mai 2018
Completul compus din:
Președinte --------
Asistent judiciar ---------
Asistent judiciar ---------
Grefier Șef ---------
Pe rol se află pronunțarea asupra dezbaterilor din ședința publică din 23.04.2018, privind acțiunea formulată de reclamantul A.G., în contradictoriu cu pârâtele Casa Județeană de Pensii Gorj și Casa Națională de Pensii Publice, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.
Dezbaterile pe fondul cauzei au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din 23.04.2018.
Deliberând, instanța pronunță următoarea sentință:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Secției de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj la data de 17.01.2018, sub nr. -------, reclamantul A.G. a chemat în judecată pe pârâtele Casa Județeană de Pensii Gorj și Casa Națională de Pensii Publice.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost pensionat pe caz de invaliditate în 23.11.2000, cu diagnostic "hernie cronică";, dar la apariția primei decizii din anul 2000, cu numărul 49790, a constatat că ceva nu este în regulă la calculul drepturilor bănești, având în vedere că a beneficiat de grupa I de muncă.
Intrând la pensie la limită de vârstă tot nu a fost pus în dreptul său care i se cuvine, deoarece, deși i s-au recunoscut 35 ani vechime și respectiv 46 ani și 10 luni de contribuție, i s-a stabilit o pensie de 742 RON.
A mai precizat reclamantul că în luna august, după cum spun cei de la Casa Județeană de Pensii, ar fi fost înaintat dosarul său la Comisia de Contestații București.
De asemenea, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată pârâta și la cheltuieli de judecată.
Prin rezoluția din data de 18.01.2018, instanța a pus în vedere reclamantului să precizeze sediile pârâtelor, obiectul acțiunii și motivele de fapt și de drept, conform art. 194 lit. a, c și d din Codul de procedură civilă.
La data de 23.01.2018 reclamantul a înaintat la dosar o precizare la acțiune, prin care a arătat că, în calitate de reclamant, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Gorj și Casa Națională de Pensii Gorj Tg-Jiu, solicită anularea deciziei de pensie din 26 mai 2017, obligarea ambelor instituții la recalcularea pensiei, în baza buletinului de calcul din 2005, respectiv 2016, deoarece suma pe cupon nu coincide cu sumele din buletinul de calcul. Totodată , a solicitat ca recalcularea să se facă din anul 2000.
A învederat că a formulat contestație împotriva deciziei nr. 494790/26 mai 2017 din luna iunie 2017, dar nu a primit niciun răspuns până în prezent.
Pentru aceste motive a solicitat să fie obligată Casa Județeană de Pensii Gorj să emită o altă decizie și să se ia în considerație anii de contribuție și cei de grupă I de muncă și, totodată, să fie obligate ambele instituții la cheltuieli de judecată.
Pârâtele Casa Județeană de Pensii Gorj și Casa Națională de Pensii Publice au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
În motivare s-a arătat că, prin cererea nr. 23596/12.05.2017 reclamantul a solicitat transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă și a fost emisă decizia nr. 49790/26.05.2017.
Reclamantul a depus contestația înregistrată sub nr. 27195/31.05.2017, în care precizează că, raportat la veniturile avute, cuantumul pensiei este mic.
Urmare a reverificării dosarului de pensionare s-a constatat că decizia contestată a fost emisă în baza prevederilor legale și a documentelor depuse de reclamant la dosar.
Prin decizia nr. 49790/26.05.2017 s-a stabilit în favoarea reclamantului o pensie în cuantum de 742 lei, aferentă unui punctaj mediu anual de 0.80799 puncte.
Raportat la motivele cererii de chemare în judecată, au arătat pârâtele că reclamantul nu aduce critici concrete asupra nemulțumirilor avute, motiv pentru care consideră că trebuie să-și precizeze acțiunea în acest sens.
Au mai învederat faptul că acțiunea ce formează obiectul prezentului dosar nu se încadrează în dispozițiile art.153 din Legea 263/2010.
Prin răspunsul formulat la întâmpinare reclamantul a solicitat admiterea cererii așa cum a fost formulată.
Reclamantul a arătat că nici în întimpinarea formulată de pârâte nu este precizat din ce motive nu s-a introdus la plata pensiei limită de vârstă, grupa I de muncă, sporuri de noapte, orele lucrate, etc.
Referitor la decizia din 26.05.2017, s-a menționat doar faptul că s-a transformat pensia din invaliditate în limită de vârstă, însă nu s-a arătat motivele pentru care nu i s-a dat un răspuns la contestația depusă în 31.05.2017, ci doar faptul că așa a rezultat punctajul .
Dacă se vor lua în calcul actele depuse de el la dosar, se va constata că nu s-a luat în considerare adeverința de muncă și buletinul de evaluare emis de către cele 2 instituții, deci își menține solicitarea de a fi obligate ambele instituții să fie anulată decizia nr. 49790 din 31.05.2017 și să se ia în calcul toate detaliile din adeverința și buletinele de evaluare.
Totodată a solicitat să fie obligate ambele instituții la recalcularea pensiei din anul 2000 și la cheltuieli de judecată.
Față de precizarea la acțiune formulată de reclamant, pârâtele au formulat un punct de vedere prin notele de ședință depuse la dosar în ședința publică din 23.04.2018 , solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Au arătat că, prin cererea nr. 23596 din data de 12.05.2017, reclamantul a solicitat transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, fiind emisă decizia nr. 49790/26.05.2017.
Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat contestație, ce a fost înregistrată sub nr. 27195/31.05.2017, în care precizează că, raportat la veniturile avute, cuantumul pensiei este mic.
Au învederat pârâtele că reclamantul a fost înscris la pensie de invaliditate prin decizia nr. 49790/26.05.1987, iar, prin decizia nr. 49790/31.11.2005, a fost recalculată pensia conform O.U.G. 4/2005 și H.G. 1550/2004.
Prin cererea nr. 18130/09.04.2008 reclamantul solicită recalcularea pensiei, depunând adeverințele nr. 276/04.04.2008, nr. 279/04.04.2008 și nr. 277/04.04.2008, motiv pentru care a fost emisă decizia nr. 49790/29.05.2008, prin care au fost valorificate sporurile menționate în adeverințele nr. 279 și 277/04.04.2008.
Adeverința nr. 276/2008 a fost valorificată la calculul pensiei, mai puțin perioada 25.08.1976-01.10.1977, deoarece în această perioadă reclamantul a urmat un curs de calificare, activitatea desfășurată fiind în condiții normale de muncă.
Prin cererea nr. 138122/31.07.2015 reclamantul a solicitat recalcularea pensiei la limită de vârstă, motiv pentru care C.J.P. Gorj a emis decizia nr. 49790/17.09.2015 prin care a respins această cerere, motivat de faptul ea nu sunt îndeplinite prevederile art. 52 din Legea 263/2010.
Prin deciziile emise a fost recunoscut un stagiu de cotizare de 15 ani, 2 luni și 12 zile ca fiind lucrat în grupa I de muncă, motiv pentru care reclamantul beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 7 ani și 6 luni, aspect comunicat reclamantului cu adresa nr.
137322/08.09.2015.
Prin decizia nr. 49790/19.01.2017 a fost revizuită decizia anterioară, în sensul că a
fost valorificată perioada de ucenic, dar s-a constatat că a fost valorificată eronat perioada
05.01.1984-05.05.1984 ca fiind lucrată în grupa I de muncă, precum și faptul că nu au fost
scăzute absențele din carnetul de muncă. Aceasta decizie nu a fost contestată de reclamant.
Prin deciziile nr. 49790/16.02.2017 II și III au fost acordate drepturile conform O.U.G. 100/2008 și art. 169 din Legea 263/2010.
Urmare a deciziei nr. 49790/19.01.2017, necontestată de reclamant, s-a stabilit un stagiu de cotizare lucrat în grupa I de muncă de 14 ani, 8 luni și 12 zile, iar reducerea vârstei standard de pensionare, în acest caz, este de 7 ani.
Reclamantul a contestat la Comisia Centrală de Contestații decizia nr. 49790 din 16.02.2017, dar aceasta nu s-a pronunțat până la acest moment.
Prin cererea nr. 23596/12.05.2017 reclamantul a solicitat recalcularea pensiei la limită de vârstă, motiv pentru care C.J.P. Gorj a emis decizia nr. 49790/26.05.2017, prin care a fost admisă această cerere și pe care reclamantul a contestat-o la Comisia Centrală de Contestații.
Deci, C.J.P. Gorj a stabilit un stagiu de cotizare recunoscut în grupa I de muncă, de 14 ani, 8 luni și 12 zile, iar sporurile menționate în adeverințele nr. 279 și 277/04.04.2008 au fost valorificate prin decizia nr. 49790/29.05.2008.
Cu privire la decizia nr. 49790/26.05.2017, decizie ce formează obiectul acestui dosar,
consideră pârâtele că reclamantul nu aduce critici concrete asupra acesteia.
În probatoriu a fost administrată proba cu înscrisuri.
În conformitate cu prevederile art. 248 din Codul de procedură civilă, instanța va analiza mai întâi excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Națională de Pensii Publice, invocată din oficiu.
Calitatea procesuală a părților constituie o condiție de admisibilitate a acțiunii, conform art.32 alin.1 lit. b din Codul de procedură civilă.
Potrivit prevederilor art.36 Cod de procedură civilă, calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății.
În speță, reclamantul contestă decizia nr. 49790/26.05.2017, de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj.
Or, potrivit dispozițiilor art. 138 din Legea nr.263/2010, emiterea deciziilor de pensie nu intră în atribuțiile Casei Naționale de Pensii Publice, ci în atribuțiile caselor teritoriale de pensii, care, conform art. 139 lit.d1din lege, stabilesc și plătesc, conform legii, drepturi de pensii, precum și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special.
În conformitate cu prevederile art. 106 alin.1 din Legea nr.263/2010, admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii, iar la art. 149 alin.1 se prevede că deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații.
Prin urmare, raportat la dispozițiile legale susmenționate, Casa Națională de Pensii Publice nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de pensie emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj.
Pe fond, analizând probele administrate în cauză în raport de dispozițiile legale aplicabile, instanța reține:
Conform actelor din dosarul de pensionare depuse de către pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj, reclamantul A.G. a beneficiat de pensie de invaliditate, iar prin decizia nr. 49790/30.11.2005, a fost recalculată pensia de invaliditate conform O.U.G. 4/2005, H.G. 1550/2004 și H.G. 1456/2005.
Ulterior au fost emise alte decizii de recalculare a pensiei de invaliditate, iar, prin cererea nr. 138122/31.07.2015, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei la limită de vârstă, motiv pentru care C.J.P. Gorj a emis decizia nr. 49790/17.09.2015, prin care a respins această cerere, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite prevederile art. 52 din Legea 263/2010.
Prin deciziile emise, C.J.P. Gorj a recunoscut un stagiu de cotizare de 15 ani, 2 luni și 12 zile ca fiind lucrat în grupa I de muncă, reclamantul beneficiind de reducerea vârstei standard de pensionare cu 7 ani și 6 luni.
Prin decizia nr. 49790/19.01.2017 a fost revizuită decizia anterioară, în sensul că a
fost valorificată perioada de ucenic, dar s-a constatat că a fost valorificată eronat perioada
05.01.1984-05.05.1984 ca fiind lucrată în grupa I de muncă, precum și faptul că nu au fost
scăzute absențele din carnetul de muncă.
Prin această decizie, necontestată de reclamant, s-a stabilit un stagiu de cotizare lucrat în grupa I de muncă de 14 ani, 8 luni și 12 zile, reducerea vârstei standard de pensionare fiind de 7 ani.
Prin deciziile nr. 49790/16.02.2017 II și III au fost recalculate drepturile de pensie conform O.U.G. 100/2008 și art. 169 din Legea 263/2010.
Reclamantul a contestat la Comisia Centrală de Contestații decizia nr. 49790 din 16.02.2017, însă contestația nu a fost soluționată până în prezent.
Ulterior, reclamantul a formulat o nouă cerere de transformare a pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, cu nr.23596/12.05.2017.
Prin decizia nr. 49790/26.05.2017, emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj, a fost admisă cererea reclamantului de pensionare pentru limită de vârstă și s-a stabilit o pensie de asigurări sociale în cuantum de 742 lei.
La emiterea deciziei de pensie Casa Județeană de Pensii Gorj a avut în vedere stagiul complet de cotizare prevăzut de lege de 35 ani și stagiul de cotizare realizat în sistemul public de 46 ani, 10 luni și 10 zile, din care 3 ani, 1 luni și 7 zile în condiții normale, 14 ani, 8 luni și 12 zile în grupa I de muncă, 7 ani stagiu aferent grupei de muncă și 22 ani și 21 zile perioade asimilate.
De asemenea, numărul total de puncte realizate în raport de care s-au calculat drepturile de pensie este de 28.27961, iar punctajul mediu anual 0,80799.
Nemulțumit de această decizie, reclamantul a contest-o pe cale administrativă, nefiind de acord cu suma de 742 lei stabilită în urma calculului pensiei, deoarece a avut salarii mari în ultimii 5 ani de activitate, respectiv de grupă de muncă. Contestația a fost înregistrată sub nr. 27195/31.05.2017.
În conformitate cu prevederile art. 149 alin.1 din Legea nr. 263/2010, deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia Centrală de Contestații, iar, potrivit prevederilor alin. 2 al aceluiași articol, procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă obligatorie, fără caracter jurisdicțional.
Potrivit disp. art. 151 alin.2 din Legea nr.263/2010 hotărârile pronunțate de Comisia Centrală de Contestații pot fi atacate la instanța judecătorească competentă în termen de 30 de zile de la comunicare.
Prin decizia Curții Constituționale nr. 956/13.11.2012 s-a constatat că dispozițiile art. 151 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale, în măsura în care se interpretează că nesoluționarea contestațiilor și necomunicarea în termenul legal a hotărârilor Comisiei Centrale de Contestații, respectiv ale comisiilor de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații nu împiedică accesul la justiție.
În speță, așa cum s-a arătat mai sus, reclamantul a formulat contestație împotriva deciziei de pensie pe cale administrativă, însă contestația nu a fost soluționată de către Comisia Centrală de Contestații, deși a expirat termenul legal.
Prin urmare, raportat la decizia nr. 956/13.11.2012, emisă de Curtea Constituțională, instanța este competentă să se pronunțe și să analizeze contestația formulată de reclamant în prezenta cauză împotriva deciziei de pensie nr. 49790/26.05.2017, emisă de către pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj.
Instanța reține că prin această decizie a fost transformată pensia de invaliditate de care beneficia reclamantul în baza deciziilor anterioare în pensie pentru limită de vârstă, fiindu-i stabilită o pensie de asigurări sociale în cuantum de 742 lei.
Conform prevederilor art. 82 alin.1 și 2 din Legea nr.263/2010, cu modificările și completările ulterioare, la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă și se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.
De asemenea, la art. 61 alin.1 din H.G. nr.257/2011, privind normele de aplicare a Legii nr.263/2010, se prevede că pensia de invaliditate se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă și se acordă cuantumul și punctajul cel mai avantajos începând cu data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
Trecerea de la pensie de invaliditate la pensie pentru limita de vârstă nu dă posibilitatea reanalizării tuturor cererilor și deciziilor de pensie anterioare, cu privire la care s-au finalizat procedurile legale, deciziile respective fiind definitive.
În speță, la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă Casa Județeană de Pensii a avut în vedere același stagiu de cotizare realizat în grupa I de muncă, respectiv 14 ani, 8 luni și 12 zile, precum și același stagiu de cotizare în condiții normale de muncă, respectiv 3 ani, 1 luni și 7 zile, ca și cele stabilite prin decizia de revizuire nr. 49790/19.01.2017, prin care a fost valorificată perioada de ucenic, însă s-a constatat valorificarea eronată în grupa I de muncă a perioadei 05.01.1984-05.05.1984, precum și faptul că nu au fost scăzute absențele din carnetul de muncă. Or, această decizie nu a fost contestată de reclamant.
Practic prin decizia de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă a fost păstrat același stagiu de cotizare stabilit prin deciziile anterioare, la care s-a adăugat, ca perioadă asimilată, perioada necontributivă în care reclamantul a beneficiat de pensie de invaliditate.
Reclamantul a formulat contestație la Comisia Centrală de Contestații împotriva deciziei nr. 49790 din 16.02.2017, însă instanța constată că prin deciziile nr. 49790/16.02.2017 II și III au fost recalculate drepturile de pensie conform O.U.G. 100/2008 și art. 169 din Legea 263/2010, fiind luat în calcul stagiul de cotizare în grupa I de muncă, de 14 ani, 8 luni și 12 zile, stabilit prin decizia de revizuire nr. 49790/19.01.2017, care, așa cum s-a arătat mai sus, nu a fost contestată.
Prin urmare, instanța reține că, în ceea ce privește decizia nr. 49790/26.05.2017, prin care a fost transformată pensia de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, nu pot fi luate în considerare criticile referitoare la aspecte care au fost stabilite prin decizii anterioare, care nu au fost desființate.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, instanța urmează să respingă contestația ulterior precizată de reclamant, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă față de pârâta Casa Națională de Pensii Publice și, ca neîntemeiată, față de pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite exceptia lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Națională de Pensii Publice, invocată din oficiu.
Respinge contestația ulterior precizată, formulată de reclamantul A.G., în contradictoriu cu pârâtele Casa Județeană de Pensii Gorj și Casa Națională de Pensii Publice, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă față de pârâta Casa Națională de Pensii Publice și, ca neîntemeiată, față de pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 04.05.2018, la Tribunalul Gorj.
| ← Cerere eliberare adeverinţă angajator. drepturi de natură... | Contestaţie decizie de pensie. Jurisprudență Chemare în... → |
|---|
