Contestație decizie de pensionare. Decizia 1188/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1188
Ședința publică de la 19 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doru Octavian Pîrjol Năstase
JUDECĂTOR 2: Camelia Viziteu
Judecător - -
Grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, împotriva sentinței civile nr. 165 din 12 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns consilier juridic - pentru recurenta - pârâtă și avocat G pentru intimatul - reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
La solicitarea instanței părțile prezente arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic - pentru recurenta - pârâtă având cuvântul solicită admiterea recursului. menținerea sentinței civile. Depune la dosar jurisprudență și extras din OUG - arată că în HG1550/2004 și legea nr. 19/2000 sunt reglementate salariile până în anul 2004 și sunt prevăzute sporurile care nu se iau în calcul la calcularea pensiei. Din adeverința depusă la dosar rezultă că sumele pentru regim prelungit care au fost plătite de intimat sunt pentru orele suplimentare care nu pot depăși 360 ore pe an și care se au în vedere la calcularea pensiei. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat G pentru intimatul - reclamant având cuvântul solicită respingerea recursului menținerea hotărârii tribunalului ca temeinică și legală. Arată că acest spor trebuie acordat întrucât este diferit de celelalte sporuri pentru persoanele care lucrau mai mult de 8 ore pe zi pentru cei care lucrau în domeniul hidrologic. Decretul 175/1973 reglementează deciziile pentru calcularea pensiei și se apreciază că sporurile trebuie avute în vedere de intimată și luate în calcul la pensie întrucât aceste venituri sunt permanente așa cum rezultă din adeverința eliberată de. Aceste sporuri nu au făcut parte din baza de calcul, ci se varsă separat pentru contribuție la pensie iar la acea vreme nu era denumit ca spor. Mai arată că legea 19/2000 prevede pentru perioadele anterioare se au în vedere sporurile dar să nu fie încălcat principiul contributivității. Contribuția la CAS s-a plătit o singură dată la veniturile realizate de salariat. Solicită cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Consilier juridic - pentru recurenta - pârâtă în replică arată că art. 2 din Legea 19/2000 sporurile se calculează în nume colectiv și este diferit orele suplimentare care au făcut parte din venitul brut, care a fost abrogat, iar din adeverință rezultă că a fost trecut la poz. 7 dar din actele de la dosar rezultă că au fost plătite ca ore normale.
Avocat G pentru intimatul - reclamant în replică arată că intimatul putea să stea 14 ore la lucru și putea să realizeze cât venit vroia.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului civil de față, constată că:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bacău sub nr- din 15.10.2007, contestatorul contestă decizia nr.86493/30.06.2005 a Casei Județene de Pensii B solicitând ca regimul prelungit de lucru din perioada 1976-1997 să-i fie asimilată cu un spor cu caracter permanent, conform OUG nr. 4/2005.
Motivându-și acțiunea, contestatorul a arătat că în perioada 01.06.1976-01.05.1997 a lucrat la SC SA, în activitatea de construcții montaj, într-un regim prelungit de lucru de 10 ore/zi, că orele astfel efectuate au fost evidențiate separat pe statele de plată, au fost plătite ca ore normale de lucru și s-au virat contribuțiile de asigurări sociale astfel, acest regim prelungit de lucru trebuie asimilat cu un spor cu caracter permanent, în sensul OUG nr. 4/2005.
În drept, contestatorul a invocat nr. 1546/1952, nr. 2579/1956, Decizia Consiliului de Stat nr. 175/1973,L 19/2000 și OUG nr. 4/2005.
Prin întâmpinare, intimata solicitat respingerea contestatției motivat de faptul că dispozițiile din OUG nr. 4/2005 și HG 1550/2004 fiind categoriile de sporuri care fac parte din baza de calcul a pensiilor sunt exprese și limitative, iar sumele încasate de contestator nu aveau caracterul unui spor în procent lunar, ci doar, adaosuri pe lângă salariu de bază acordate ocazional. În drept s-au invocat dispozițiile L 19/2000;.340/2001; HG 1550/2004 și OUG 4/2005.
Prin sentința civilă nr. 165/12.03.2008 pronunțată de Tribunalul Bacăus -a admis contestația formulată de reclamant și în consecință a fost obligată intimata să procedeze la recalcularea pensiei cuvenite contestatorului cu luarea în calcul a drepturilor bănești acordate pentru munca prestată în regim prelungit de lucru în perioada 1976 - 1997.
Considerentele reținute de instanță au fost următoarele:
Contestatorul a fost salariatul SC SA în activitatea de construcții montaj, în perioada 01.06.1976 -01.05.1997.
Prin nr.1546/1952, nr. 2579/1956, și Decizia Consiliului de Stat nr. 175/1973,în activitatea de construcții montaj s-a aprobat un regim prelungit de lucru de 10 ore pe zi.
Acest regim prelungit de lucru i-a fost aplicat și contestatorului, fapt ce rezultă din adeverința nr. 4139/2007 emisă de SC SA ( filele 10-11 dosar).
Tot din cuprinsul adeverinței rezultă că adaosurile salariale nu sunt sporadice, ci au fost acordate an de an în toată perioada lucrată, respectiv 01.06.1974- 01.05.1997 rezultând deci, un caracter permanent al acestor venituri.
De asemenea, caracterul permanent al muncii de peste 8 ore/zi rezultă și din actele normative mai sus indicate, acte care au aprobat acest regim prelungit de lucru pentru activitatea de construcții montaj.
Principiul pe care se bazează asigurările Sociale din România este principiul contributivității, instituit de art. 2 lit. e din /2000. Potrivit acestui principiu toate drepturile de asigurări sociale se cuvin și se acordă numai corelativ achitării unei contribuții.
În speță, din pagina 2 adeverinței angajatorului rezultă că aceste ore suplimentare au fost evidențiate separat, au fost plătite ca ore normale de lucru (Decretul nr. 175/1973) și s-au reținut și virat contribuția aferentă pentru asigurările sociale.
Totodată, faptul că s-au virat contribuțiile de asigurări sociale rezultă și din art.1 al Decretului nr. 389/1972, care arată că angajatorii au fost obligați să vireze la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuției de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salarial, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Potrivit dispozițiilor art. 164 alin.2 din Legea nr. 19/2000 la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile) brute sau nete prevăzute în cartea de muncă se iau în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în cartea de muncă. Aceste dispoziții se întregesc cu cele ale art. 4 pct.3 care prevăd că sporurile îndemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care au făcut parte din baza de calcul al pensiilor (alin.2 al aceluiași articol) se dovedesc și prin adeverințe eliberate de angajator.
Astfel, având în vedere principiul contributivității, a caracterului permanent al acestor venituri, a adeverinței eliberată de angajator dar și a faptului că pentru cele 2 ore suplimentare zilnice, conform legislației muncii trebuia plătit un spor de 50% din retribuția tarifară, instanța constată că aceste venituri au caracterul unui spor permanent. în sensul punctului IV din anexa la OUG nr. 4/2005, mai ales că legiuitorul nu enumără expres care sunt sporurile ce trebuiesc avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, ci indică doar criteriile pentru determinarea acestora.
O soluție contrară nu s-ar justifica întrucât ar crea o inechitate prin obținerea unui drept judiciar în raport de contribuția de asigurări sociale calculată și virată, în condițiile în care în baza de calcul a contribuției a reprezentat-o câștigul brut realizat.
De asemenea, și din dispozițiile art. 79 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 rezultă că, calcularea punctajului realizat lunar se face prin raportarea salariului brut individual, inclusiv sporurile și adaosurile care au constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata.
Criticile recurentei au fost în esență următoarele:
Instanța de fond nu a avut în vedere situația de fapt în care se afla intimatul și anume că acesta este pensionar de limită de vârstă din anul 1991 drepturile fiindu-i stabilite conform legii 3/1977 pentru care acesta a beneficiat în anul 2005 de evaluarea pensiei în temeiul nr.HG 1550/2004.
Prin cele 2 acte normative în temeiul cărora s-a făcut evaluarea pensiilor stabilite anterior datei de 1.04.2002, respectiv nr.OUG 4/2005 și nr.HG 1550/2004 legiuitorul a prevăzut în mod expres și limitativ categoriile de sporuri care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor.
Astfel potrivit art. 4 alin.2 și 3 din nr.OUG 4/2005 sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual sunt cele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
Legiuitorul prin același act normativ 4/2005 dispune în mod expres în anexa 2 "Nu sunt luate în calcula la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale sau alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
Intimatul solicita prin cererea nr. 58884 din 24.05.2007 luarea în calcul a adeverinței nr. 4139 din 23.05.2007 eliberată de către B în temeiul HG1550/2004.
Din adeverința prezentată rezultă că intimatul în perioada 10.06.1976 - 15.11.1996 a fost retribuit pentru activitatea desfășurată peste programul de 8 ore pe zi, sumele fiind ca ore normale.
In această situație nu se poate reține ca sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca sumele cuprinse în adeverința nr. 4139/23.05.2007 să fie valorificată, legea dispunând luarea în calcul doar a sporurilor cu caracter permanent și care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare acordate în temeiul unei legi, în speță legea 57/1974 art. 71 pct. 4.
Intimatul - contestator a depus întâmpinare la recurs, solicitând respingerea recursului ca nefondat. Prin întâmpinare intimatul a reluat ca apărări susținerile din cererea de chemare în judecată și din cursul procesului la prima instanță.
Nu au fost administrate probe noi la recurs.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a aplicat în mod greșitprincipiul contributivitățiiprevăzut de Legea nr.19/2000.
Din coroborarea definiției dată acestui principiu de art.2 pct.e din Legea nr.19/2000 cu art.18 alin.1, 23 și 78 alin.1 din aceeași lege rezultă fără echivoc faptul că principiul contributivității prevăzut de noua lege privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se definește prin raportare (cumulativ, nu alternativ) atât la contribuția angajatorului, cât și la contribuțiaindividualăde asigurări sociale.
Astfel conform art.78 alin.1 din Legea 19/2000 "numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportul la salariul brut lunar individual, inclusiv sporurile sau adaosurile care a constituit baza de calcula contribuției individualede asigurări sociale la salariul mediu brut lunar din luna respectivă".
Anterior intrării în vigoare a Legii 19/2000 (începând din anul 1953) vechea lege (Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.4161/1953, Decretul nr. 389/1972; Legea nr.49/1992) prevedeadoar obligația plățiiunei contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat din partea angajatorilor,nu și a asigurațilorpentru pensia propriu-zisă. Aceasta se plătea prin aplicarea unui procent la o sumă globală (câștigul brut realizatde întregul personal salariat).
Doar pentru pensia suplimentară introdusă prin art.71 din Legea nr.27/1996 se reținea o contribuție de 2%, 3% sau 5%din salariul tarifaral fiecărui salariat. Baza de calcul pentru această contribuție, pentrupensia suplimentară nuo constituiavenitul brutrealizat lunar de către salariat ca în cazul contribuției datorată de angajatori în temeiul Decretului nr.389/1972 și ca în situația contribuțieiindividualede asigurări sociale în cazul asiguraților prevăzute de art.18 alin.1 lit.a din Legea nr.19/2000.
Comparând normele juridice de dinainte de 1.04.2001 (data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000) cu ale Legii nr.19/2000 în ceea ce privește baza de calcul a contribuțieiindividualede asigurări sociale de stat se constată că vechea reglementare era mult mai favorabilă angajaților deoarece aceștia nu plăteau pentru pensia propriu-zisă contribuție individuală de asigurări sociale de stat, iar contribuțiaindividualăpentrupensia suplimentarăse calcula la salariul tarifar și nu la salariul brut mai mare decât salariul tarifar menționat în carnetul de muncă.
Rezultă deci că dacă se aplică principiile stabilite de Legea nr.19/2000 (în special principiul contributivității) la stagiul de cotizare al reclamantuluianterior datei de 1.04.2001nu se poate reține că sumele din adeverința nr.4139/2007 emisă de angajator reprezentând regim prelungit de lucru trebuiau luate în considerare la recalcularea pensiei acestuia.
Neexistând o contradicție între punctul VI din anexa I din nr.OUG4/2005 și Legea nr.19/2000 în cauză era pe deplin aplicabilă interdicția prevăzută în această anexă conform căreia "nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire în acord global, premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite".
Art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului nu este aplicabil în cauză deoarece este de principiu că sumele reținute din salariu cu titlu de contribuție la fondul asigurărilor socialenu rămân în proprietatea contribuabililor, ci se redistribuiepotrivit legii persoanelor îndreptățite sub formă de pensii sau ajutoare sociale.
Hotărârea primei instanțe fiind pronunțată cu aplicarea greșită a legii, Curtea, în temeiul art. 304 pct. 9 cod pr.civilă raportat la art. 312 alin.3 cod pr.civilă va admite recursul și va modifica în tot sentința recurată și în sensul că va respinge ca nefondată contestația formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în B, str. -, nr. 63, jud. B împotriva sentinței civile nr. 165 din 12 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Modifică în tot hotărârea recurată și pe fond respinge contestația ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 19.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
- -
GREFIER,
Red. sent.,
Red.
.ct/4 ex.
19.XI.2009.
Președinte:Doru Octavian Pîrjol NăstaseJudecători:Doru Octavian Pîrjol Năstase, Camelia Viziteu
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 368/2009. Curtea... | Conflict de muncă. Decizia 674/2008. Curtea de Apel Alba Iulia → |
|---|
