Contestație decizie de pensionare. Decizia 1482/2009. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1482
Ședința publică de la 25 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Jănică Gioacăș
JUDECĂTOR 2: Sorina Romașcanu
JUDECĂTOR 3: Sorina Ciobanu
Grefier - -
************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N împotriva sentinței civile nr.523 din 29 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura fiind legal îndeplinită, s-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța având în vedere că atât prin motivele de recurs, cât și prin întâmpinare s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.523 din 29.05.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- s-a admis contestația formulată de contestatoarea ( ) împotriva deciziei 41392 din 24.10.2008 emisă de intimata Casa județeană de Pensii
A fost anulată decizia contestată și obligată intimata să reanalizeze cererea de pensionare cu luarea în considerare a adeverinței 108/18.08.1999 emisă de SC SA.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr- din 17 2008, contestatoarea (), a formulat contestație împotriva deciziei nr.41392 din 24.10.2008 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii N, solicitând anularea actului decizional contestat și obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii de pensionare cu luarea în calcul a activității desfășurată în grupa I de muncă.
Analizând întreg probatoriul administrat în cauză instanța a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Prin decizia nr.41392 din 24.10.2008,cererea contestatoarei privind înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, formulată în data de 11 august 2008, fost respinsă motivat de neîndeplinirea condițiilor de reducere a vârstei standard de pensionare din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată.
Însă, având în vedere adeverința nr.108 din 18 august 1999 emisă de SC " " -, Secția I - II, instanța de fond a apreciat că, petenta a făcut dovada că în perioadele 02.12.1976-31.12.1989, în procent de 100%, 01.11.1991-01.05.1995, în procent de 80% și 01.11.1999-31.10.1998, în procent de 80%, lucrat în grupa I de muncă.
Astfel, având în vedere dispozițiile art.160 alin.5 din Legea nr.19/ 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată, instanța de fond a apreciat că în mod nelegal intimata,la analizarea cererii petentului privind înscrierea la pensie nu a luat în considerare activitatea desfășurată de aceasta în grupa superioară de muncă și în perioada dedusă judecății, așa după cum a fost prevăzută în adeverința menționată.
În acest context, se apreciază că și în condițiile în care în carnetul de muncă al petentei s-au efectuat mențiuni potrivit cărora în perioada 02.12.1976-28.04.2008 a lucrat în grupa a II-a de muncă, aceasta face dovada încadrării în grupa de muncă, prin adeverința eliberată de unitatea angajatoare sub nr.108/1999, cu respectarea prevederilor art.15 din Ordinul nr.50/1990 și ale Ordinului nr.590/2008, însușită de aceasta prin adresa nr.49/28.05.2009 și care nu poate rămâne fără efecte juridice, cu atât mai mult cu cât niciun text din Legea nr.19/2000 nu investește intimata cu atribuții în ceea ce privește stabilirea gradelor de muncă pentru solicitanții de drepturi de pensii sau anularea unor acte juridice emise de angajatori.
Casa Județeană de Pensii, investită cu soluționarea unei cereri de pensionare a unei persoane nu are competența de a verifica dacă angajatorul a aplicat sau nu corect normele legale ori dacă a efectuat corect mențiuni în carnetul de muncă al persoanei respective, în conformitate cu dispozițiile art.24 lit."d" din HG nr.13/2004, raportat la art.160 alin.5 și 6 din Legea nr.19/2000, în atribuțiile sale intrând doar certificarea stagiului de cotizare și stabilirea punctajului asiguratului, prin preluarea datelor din actele doveditoare.
Mai mult decât atât, din coroborarea tuturor probelor, instanța apreciază că petenta a dovedit că a desfășurat activitate în grupa a I-a de muncă, situație confirmată și de către angajatorul său prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, la solicitarea instanței, respectiv tabelul aprobat de către Consiliul de Administrație din 29 iunie 2000 privind încadrarea personalului din secțiile, instalațiile și serviciile în grupa I și II de muncă și adresa nr.1381 din 03 mai 1990 Ministerului Industriei Chimice și.
Față de considerentele ce preced, în temeiul textelor de lege invocate, instanța a constatat că decizia contestată este nelegală și în consecință admis acțiunea formulată, potrivit dispozitivului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimata Casa Județeană de Pensii N, recurs declarat și motivat în termen, legal scutit de plata taxei de timbru și înregistrat pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
A fost criticată soluția primei instanțe reținându-se în esență că, la data emiterii adeverinței nr.108/18.08.1999 intimata era salariata unității și deci orice modificare privind drepturile salariale, locul de muncă cu condiții deosebite trebuia înregistrată în carnetul de muncă conform dispozițiilor decretului 92/1976.
De ademenea s-a mai invocat că la momentul întocmirii formelor de lichidare, intimata a luat la cunostintă de înregistrările din carnetul de muncă, semnând pentru primire, fapt ce susține recurenta,echivalează cu o recunoaștere a mențiunilor din carnet.
Mai mult, dacă ulterior s-ar fi constatat existența unor mențiuni neconforme cu realitatea în carnetul de muncă erau incidente dispozițiile ordinului 136/1976.
Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea ca nefondat a recursului,cu motivarea că hotărârea judecătorească a fost pronunțată cu respectarea și aplicarea întocmai a prevederilor legale, în urma unei analize corecte a situației de fapt și de drept.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor art. 304, 3041, 312 Cod procedură civilă, Curtea constată caracterul său fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Intimata-contestatoare a fost angajata societății SC SA până la data de 28.04.2000 când a încetat activitatea ( conform punctului 68 din carnetul de muncă aflat la filele 9-15).
În carnetul de muncă la poziția 70 este trecută precizarea conform căreia în" perioada 02.12.1976-28.04.2000 a lucrat în grupa a-II-a de muncă. Total timp lucrat în grupa a II a de muncă 23 ani,4 luni și 26 zile".
Pentru aceeași perioadă de timp societatea angajatoare emite adeverința nr.108/18.08.1999 în care se precizează că în fapt intimata contestatoare a lucrat în grupa a Ia de muncă.
Curtea constată că la data emiterii adeverinței, 18.08.1999 - intimata era încă angajata societății SC SA și că la momentul semnării formelor de lichidare aceasta a luat cunoștință de toate mențiunile din carnetul de muncă ( și deci și de faptul că beneficia de încadrare în grupa a II a de muncă).
În situația în care intimata-contestatoare sau unitatea angajatoare considerau că în carnetul de muncă s-au făcut înscrieri eronate (vis-a vis de mențiunile din adeverința 108/18.08.1999), trebuia urmată calea prevăzută de Decretul 92/1976 privind carnetul de muncă, respectiv aceea a rectificării înscrierilor menționate în carnetul de muncă.
În acest sens sunt și dispozițiile art.7 din Decretul 92/1976 conform cu care " înscrierile eronate vor fi rectificate de unitatea care păstrează carnetul de muncă, sau dacă cel interesat nu mai este încadrat de ultima unitate, în baza actelor oficiale care atestă alte situații decât cele înscrise, rectificările certificându-se în carnetul de muncă". Actul normativ sus-menționat reglementează la art.8 și situația în care unitatea refuză rectificarea înscrierilor, stabilind că titularul carnetului de muncă se poate adresa cu plângere la judecătorie.
Pentru considerentele sus-arătate, nefiind alte motive de ordine publică care să poată fi invocate din oficiu, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă va fi admis recursul, modificată în tot sentința recurată în sensul că se va respinge contestația.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul promovat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N împotriva sentinței civile nr.523 din 29 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-reclamantă ( ).
Modifică în tot sentința civilă nr. 523/29.05.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în sensul că
Respinge ca nefondată contestația.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.11.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./
Red.
Tehn.5 ex. AA 9.12.09
Com. la părți la10.12.2009
Președinte:Jănică GioacășJudecători:Jănică Gioacăș, Sorina Romașcanu, Sorina Ciobanu
← Contestație decizie de sancționare. Decizia 2014/2009. Curtea... | Contestație decizie suspendare contract de muncă. Decizia... → |
---|