Contestație decizie de pensionare. Decizia 261/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
Secția Civilă, Minori și familie, Conflicte de muncă și asigurări sociale
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.261/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2008
PREȘEDINTE: Camelia Drăghin președinte secție
- - - - JUDECĂTOR 2: Jănică Gioacăș
- - - - JUDECĂTOR 3: Sorina Romașcanu
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de pârâta Casa Județeană de Pensii N împotriva sentinței civile nr.977/30 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic pentru recurenta-pârâtă și intimatul-reclamant
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, în sensul că intimatul-reclamant Gad epus la dosar, prin compartimentul arhivă, întâmpinare, după care;
Instanța constată că recursul este la primul termen de judecată, declarat și motivat în termen legal, semnat, legal scutit de plata taxei judiciare și a timbrului judiciar.
Intimatul-reclamant G se legitimează cu seria - nr.- eliberat de P N la 11.10.1978. Arată că nu are alte cereri de formulat.
Reprezentatul recurentei-pârâte arată că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării depusă la dosar și că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii N, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței pronunțată și pe fond ca instanța să dispună păstrarea noii decizii emisă de pârâtă în privința reclamantului. Arată că reclamantul beneficiază de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă din anul 1998. După recalcularea pensiei s-a emis o nouă decizie de către pârâtă, avându-se în vedere adeverința depusă ulterior. Această decizie din 1 ianuarie 2007 fost anulată de instanță deoarece s-a reținut că pârâta nu a avut în vedere adeverința privind perioada 1947-1949. Precizează că recurenta-pârâtă a avut în vedere această adeverință la emiterea noii decizii însă s-a făcut aplicarea denominării leului care a survenit în anul 1949. Arată că s-a făcut împărțeala la 20.000 conform denominării pentru întreaga perioadă prevăzută în adeverință, respectiv 1.01.1947-1.01.1949 și nu doar pentru perioada 1.01.1947-15.08.1947.
În concluzie, arată că hotărârea primei instanțe nu poate fi pusă în aplicare și solicită admiterea recursului potrivit celor arătate.
Intimatul-reclamant G, având cuvântul, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe, aceasta fiind corectă. Arată că adeverința în discuție cuprinde două perioade de timp: o perioadă cuprinsă între 1.01-15.08.1947 pentru care se aplică denominarea și o perioadă până în 1949 când salariul său a fost cu lei stabilizați.
Dezbaterile fiind terminate, instanța a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.977 din 30.11.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- a fost admisă contestația formulată de contestatorul G, a fost anulată decizia nr.-/01.07.2007 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii N și a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare cu luarea în calcul a adeverinței nr.2868/24.05.2005 emisă de Calor P
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea dedusă judecății, înregistrată la Tribunalul Neamț sub nr. 4073/103/03.08.2007, contestatorul Gac hemat în judecată Casa Județeană de Pensii N, contestând Decizia nr. 77617 din 01.07.2007 privind stabilirea drepturilor de pensie, în conformitate cu prevederile nr.OUG 19/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000.
În motivare, contestatorul a arătat că s-a pensionat la data de 01.03.1989 prin Decizia nr. 77617/24.11.1988 și că după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 a făcut demersuri pentru a obține de la unitățile în care a lucrat adeverințe privitoare la sporurile salariale de care a beneficiat.
Astfel, la data de 24.05.2005 a obținut de la Calor PNa deverința nr. 2868 privind drepturile salariale de care a beneficiat în anii 1946, 1947, 1948 și 1949, iar la data de 29.07.2005 a primit de la Spitalul de Urgență PNa deverința nr. 9467 cuprinzând sporul de 25% de care a beneficiat în perioada 01.09.1978 - 24.07.1979.
A depus adeverințele menționate mai sus, la Casa Județeană de Pensii N care a luat în calcul adeverința eliberată de Calor P N, motivat de faptul că indicate sunt prea mari, cuantumul pensiei rămânând neschimbat.
Intimata a depus la dosar întâmpinare la contestația formulată împotriva deciziei de pensionare nr.77617/01.07.2007 privind stabilirea drepturilor de pensie, în conformitate cu prevederile nr.OUG 19/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000.
Față de acțiunea formulată, intimata arătat că, contestatorul beneficiază de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă stabilită prin Decizia nr. 77617/25.11.1998 emisă de oficiul de Pensii N, în baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale.
Prin intrarea în vigoare a nr.HG 1550/2004 precum și a nr.OUG 4/2005, pensia a fost evaluată în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.
În urma operațiunilor de evaluare, Nas tabilit contestatorului un stagiu de cotizare realizat de 37 ani, 8 luni și 1 zi și un punctaj mediu anual de 1,17167, mai mic decât punctajul aflat în plată la data începerii operațiunilor de evaluare de 1,28431, stabilit conform art. 78 din Legea nr. 18/2000.
Intimata mai arată în întâmpinare că, la calculul punctajului mediu anual al contestatorului au fost avute în vedere elementele pentru care s-a făcut dovada cu documentația aflată la dosarul de pensie potrivit art. 6 din Normele Metodologice la HG nr. 1550/2004, respectiv Fișa de pensie nr. 50357/31.10.1998.
Întrucât cuantumul pensiei aferent noului punctaj stabilit în urma operațiunilor de evaluare de 346 lei este mai mic decât cuantumul pensiei aflat în plată de 380 lei, s-au aplicat prevederile art. 6 alin. 2 din nr.OUG 4/2005.
Intimata menționează în întâmpinare că, toate adeverințele depuse de către contestator la dosarul de pensie au fost luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, așa cum se observă din desfășurătorul privind perioadele de activitate anexat, cu excepția adeverinței nr. 2868/24.05.2005 eliberată de Calor, privind de care a beneficiat în perioada 01.01.1947- 31.10.1949.
Privitor la adeverința nr. 2868/24.05.2005, intimata a menționat în întâmpinare următoarele:
din perioada 01.01.1947-31.10.1949 au fost supuse corecției efectuate cu prilejul reformei monetare din anul 1952, prin împărțirea la 20.000 lei, conform adresei CNPAS nr. 1753/08.04.2005, în care se menționează că,Raportul de preschimbare a leilor vechi în lei stabilizați, va fi acela de 20.000 lei vechi pentru 1 leu stabilizat".
Dacă veniturile realizate în perioada 01.01.1947-31.10.1949, ar fi împărțite la 20.000 lei, conform adresei nr. 1753/08.04.2005 a, ar rezulta sume sub salariul minim pe economie, fapt pentru care Naf ăcut aplicarea art. 164 alin. 7 din legea nr. 19/2000 care prevede că:,Pentru perioadele anterioare anului 1949 se va utiliza salariul minim pe economie corespunzător anului 1949".
Odată cu intrarea în vigoare a nr.OUG19/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 și făcându-se aplicațiunea art. 1 pct.4, a procedat la modificarea elementelor în baza de date, înlocuirea salariului minim pe economie, cu salariul mediu pe economie. Ținând seama de cele de mai sus, Nae mis Decizia de pensie nr. 77617/01.07.2007 prin care s-a stabilit contestatorului un punctaj mediu anual de 1.29858 față de un punctaj anterior de 1.20084 și o pensie în cuantum de 515 lei începând cu 01.07.2007.
Examinând probatoriul administrat în cauză, prima instanță constatat că acțiunea formulată împotriva Deciziei nr. 77617/01.07.2007 este întemeiată, urmând aoa dmite.
În fapt, contestatorul beneficiază de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, stabilită prin Decizia nr. 77617/25.11.1998 emisă de Oficiul de pensii N, în baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale.
Urmare evaluării în vederea recalculării pensiei în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, Nas tabilit contestatorului un punctaj mediu anual de 1,17167 mai mic decât punctajul aflat în plată la data începerii operațiunilor de evaluare de 1,2843, stabilit conform art.78 din Legea nr. 19/2000.
Instanța a constatat că la stabilirea punctajului mediu anual au fost luate în calcul toate adeverințele depuse de către contestator la dosarul de pensie, așa cum se poate observa din desfășurătorul privind perioadele de activitate, anexat, cu excepția adeverinței nr. 2868/24.05.2005 eliberată de Calor P N, privind de care a beneficiat în perioada 01.01.1947-31.10.1949.
În consecință, față de cele ce preced, instanța a admis contestația formulată de G împotriva Deciziei de pensionare nr. 77617/01.07.2007 emisă de CJP N, potrivit dispozitivului sentinței.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs intimata criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că prevăzute în adeverința nr.2868/24.05.2005 au fost luate în calculul pensiei, însă la nivelul salariului minim corespunzător anului 1949 întrucât supuse corecției reformei monetare au rezultat salarii sub nivelul minim. După intrarea în vigoare a nr.OUG19/2007 în aplicarea art.I pct.4, arată apelanta, s-a emis o nouă decizie de pensionare iar pentru perioada anterioară anului 1949 s-a înlocuit salariul minim pe economie cu salariul mediu.
Prin întâmpinarea formulată, contestatorul a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat, susținând, în esență, că recurenta în mod greșit a făcut corecția prevăzută de reforma monetară și pentru primite după reformă și care au fost corectate, prin stabilirea acestora în leii noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, cât și în limitele prevăzute de art.304 1 Cod procedură civilă, Curtea a apreciat recursul ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect, instanța de fond a reținut că decizia de pensionare nr.77617/01.07.2007 este nelegală întrucât casa teritorială de pensii a emis noua decizie de pensionare cu încălcarea art.161 din Legea nr.19/2000.
Din actele depuse de contestator, respectiv statele de plată de la filele 44 și urm. dosar fond și adeverința nr.2868/2005, rezultă cu certitudine cuantumul drepturilor salariale încasate în perioada 01.01.1947-31.10.1949.
Este adevărat că aceste venituri nu sunt înregistrate în cartea de muncă, însă, în această situație recurenta urma să facă aplicarea art.161 alin.2, cu luarea în calcul a actelor doveditoare de mai sus în condițiile aliniatelor 3 și 4 ale aceluiași articol și nu prin aplicarea art.164 alin.7 din lege, care vizează persoanele care nu pot dovedi încasate anterior perioadei reformei monetare.
Așa fiind, recursul se găsește a fi neîntemeiat și în baza art.312 Cod procedură civilă urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii N împotriva sentinței civile nr.977/30 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 19.03.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- - GREFIER,
red.sent./
red.dec.rec./16.04.2008
tehnored./18.04.2008/2 ex.
Președinte:Camelia DrăghinJudecători:Camelia Drăghin, Jănică Gioacăș, Sorina Romașcanu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1763/2009. Curtea... | Contestație decizie de pensionare. Decizia 415/2008. Curtea de... → |
|---|
