Contestație decizie de pensionare. Decizia 463/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 463
Ședința publică de la 27 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Părău JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare contestația în anulare promovată de contestatoarea, împotriva deciziei civile nr. 128 din 18 februarie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns contestatoarea și consilier juridic pentru intimat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, în sensul că s-a depus prin compartimentul arhivă la dosar concluzii scrise de către contestatoare.
La solicitarea instanței, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Contestatoarea având cuvântul solicită admiterea contestației în anulare și arată că recursul a fost promovat cu întârziere întrucât a fost internată în spital.
Consilier juridic pentru intimat având cuvântul solicită respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată, arată că decizia civilă pronunțată de instanța de recurs este temeinică și legală, a fost comunicată la data de 12.01.2009 iar ultima zi de promovare a recursul era 28.01.2009, contestatoarea depunând motivele la data de 18.02.2009, astfel recursul apare ca neîntemeiat iar instanța a constatat în mod corect nulitatea recursului.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra contestației în anulare, de față:
Prin decizia civilă nr. 128 din 18.02.2009 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr- s-a constatat nul recursul formulat de recurenta împotriva deciziei civile nr. 1119/05.12.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, pentru nemotivarea în termen.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.1119 din 5 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- a fost respinsă excepția tardivității, iar contestația formulată de reclamanta în contradictoriu cu Serviciul de Pensii Militare și Drepturi Sociale Baf ost respinsă, ca nefondată, reținându-se următoarele:
Excepția de tardivitate a formulării contestației, în raport de termenul prevăzut de art.87 din Legea 10/2000, a fost respinsă, prima instanță reținând că în cauză nu s-a făcut dovada confirmării de primire de către reclamantă a deciziei contestate.
Pe fondul litigiului, prima instanță a reținut următoarele:
La 1.11.1980, soțul reclamantei (decedat la 5.03.2002) a solicitat trecerea în rezervă, dată la care avea o vechime în serviciul militar d e 19 ani și 29 zile (3.1961 -1.XI.1980) și vârstă de 39 de ani.
Potrivit dispozițiilor art.8 alin.2 din Decretul 214/1977 privind pensiile militare de stat, cadrele militare bărbați puteau beneficia de pensie de serviciu pentru activitatea depusă dacă aveau o vechime în serviciu de 30 de ani, la împlinirea vârstei de 60 de ani.
Art.16 din Legea 214/1977 arată că pot beneficia de pensie de serviciu cu vechime incompletă, cadrele militare care au fost trecute în rezervă urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad sau ca urmare a clasării ca inapt sau limitat pentru îndeplinirea obligațiilor militare, dacă aveau la data ieșirii din rândul cadrelor militare cel puțin 25 de ani vechime în serviciu din care 15 ani lucrați ca militar.
În speță, soțul reclamantei la data trecerii în rezervă avea o vechime de 19 ani și vârsta de 39 de ani, astfel încât nu putea beneficia de pensie de serviciu.
Au fost înlăturate susținerile contestatoarei, potrivit cărora soțul său avea dreptul la data trecerii în rezervă, la întocmirea actului de pensionare conform art.16(2) Decret 214/1977.
Dispozițiile art.16(2) Decret 214/1977 arată că militarii din cadrele permanente care nu aveau la data trecerii în rezervă vechimea integrală, dar aveau o vechime de cel puțin 10 ani erau beneficiari la pensie în cuantum fix, tot la împlinirea vârstei de 62 de ani prin raportare la dispozițiile art.16 alin. 1 din Decretul 214/1977.
S-a apreciat că în speță nu sunt aplicabile nici dispozițiile art.164/2001 privind pensiile militare de stat prin care au fost abrogate dispozițiile Decretului 214/1977.
Astfel potrivit art.15 din Legea 164/2001 în redactarea pe care o avea la 5.03.2002 când a decedat, cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplineau condițiile de acordare a unei pensii, dar aveau o vechime în serviciul militar d e cel puțin 15 ani pentru bărbați și 10 ani pentru femei beneficiau de pensie militară de stat la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de Legea nr. 19/2000 proporțional cu numărul anilor de serviciu militar.
În cazul soțului reclamantei nu erau îndeplinite condițiile pentru obținerea unei pensii militare de stat, acesta decedând înainte de îndeplinirea vârstei standard de pensionare, respectiv 62 de ani - anexa 3din Legea 19/2000.
Împrejurarea că ulterior decesului soțului reclamantei, art.15 din Legea 164/2001 a fost modificat prin OUG 77/2007, aprobată prin Legea 14/2008, în sensul că, pentru cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplineau condițiile de acordare a unei pensii dar aveau o vechime în serviciul militar d e cel puțin 15 ani, se acordă pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 55 ani, nu justifică acordarea pensiei de urmaș, întrucât soțul său era decedat de la 5.03.2002, deci anterior intrării în vigoare a actului normativ menționat.
Împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat recurs. La termenul de judecată din 18.02.2009, instanța, din oficiu, a pus în discuția părților excepția referitoare la respectarea termenului de motivare a cererii de recurs.
Cu privire la această excepție, Curtea a reținut următoarele:
Hotărârea Tribunalului Bacăua fost comunicată reclamantei la data de 12.01.2009, astfel cum din dovada de comunicare aflată la fila 51 dosar fond.
În raport de această dată a comunicării sentinței recurate și față de dispozițiile art.301, 303 Cod procedură civilă, termenul de motivare a recursului s-a împlinit la data de 28.01.2009.
Recurenta nu a motivat recursul în cadrul acestui termen, motivele de recurs fiind depuse la dosar la data de 18.02.2009.
Având în vedere cele reținute și dispozițiile art.306 Cod procedură civilă, s-a constatat nulitatea recursului, pentru nemotivarea în termenul prevăzut de lege.
Impotriva acestei hotărâri a formulat prezenta contestație în anulare recurenta și în motivare se arată că soluția pronunțată în cauză este nelegală, întrucât nu se bazează pe probatoriile administrate și anularea recursului este greșită.
Examinând contestația în anulare în raport de prevederile art. 318 cod pr.civilă Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 318 cod pr.civilă hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație dacă motivele nu au putut fi invocate pe căile ordinare de atac, când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită, când hotărârea a fost dată de judecător cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
In situația de față, contestația formulată nu poate fi încadrată în niciuna din ipotezele arătate mai sus, iar faptul că petenta a fost nemulțumită de soluția pronunțată n-o îndreptățește să concluzioneze că aceasta este calea ce trebuie urmată pentru a schimba soluția pronunțată, atât timp cât dispozițiile art. 317 și art. 318 cod pr.civilă, prevăd în mod limitativ condițiile în care o contestație poate fi admisă, știut fiind că aceasta este cale extraordinară de atac.
Așa fiind, prezenta cererea se găsește a fi neîntemeiat și va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatoarea din B, str. -,. 122,.A,.13,. 4, jud. B, împotriva deciziei civile nr. 128 din 18.02.2009 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 27 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Daniela Părău, Sorina Ciobanu, Jănică Gioacăș
- - - -
- -
GREFIER,
Red.
.ct/2 ex.
25.05.2009
Președinte:Daniela PărăuJudecători:Daniela Părău, Sorina Ciobanu, Jănică Gioacăș
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 96/2009. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 630/2008. Curtea de... → |
|---|
