Contestație decizie de pensionare. Decizia 648/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 648
Ședința publică de la 22 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liliana Ciobanu JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N, împotriva sentinței civile nr. 134/C din 22.02.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a răspuns procurator pentru intimat, lipsă fiind recurenta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Având în vedere că la prima strigare a lipsit recurenta, instanța dispune lăsarea cauzei pentru a doua strigare.
La a doua strigare făcută sfârșitul ședinței de judecată, a răspuns procurator pentru intimat, recurenta fiind lipsă.
La solicitarea instanței procuratorul pentru intimat arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată, având în vedere că la dosar au fost depuse concluzii scrise, trece la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului civil de față, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 134/C/2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamța fost admisă în parte contestația formulată de contestatorul, domiciliat în com., jud. în contradictoriu cu intimata Casa județeană de Pensii N, cu sediul în P N,-, jud. N și în consecință:
A fost anuleată decizia de pensionare nr. - din 14.09.2007 emisă de Casa județeană Pensii N și a fost obligată această intimată la emiterea unei noi decizii în care să fie avut în vedere pentru intervalul 01.06.2007 - 08.01.2008 un cuantum al îndemnizației lunare cuvenită în baza 118/1990 de 191 lei RON, conform deciziei nr. 971/16.05.2007 a Direcției de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Neamț.
A fost disjuns capătul de cerere având ca obiect contestația formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 993/09.01.2008 emisă de Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Neamț, cu termen azi, 22.02.2008, la același complet L 2.
In motivarea sentinței, instanța de fond a arătat că:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 4746/103 din 17.10.2007, contestatorul, domiciliat în com., sat, jud. Naf ormulat contestație împotriva deciziei nr. - din 14.09.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii N, solicitând anularea acesteia și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii cu luarea în calcul a întregii perioade de prizonierat și acordarea unei indemnizații lunare de 191 lei în loc de 17 lei.
În motivarea contestației, petentul arată că în perioada 22.11.1942 -25.10.1944 a fost prizonier de război, în fosta URSS, motiv pentru care s-a adresat Comisiei constituite în cadrul Direcției de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Neamț pentru aplicarea Decretului-lege nr. 118/1990, care și emis decizia nr. 971 din 16.05.2007 prin care i s-a stabilit calitatea de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990; un spor de vechime în muncă de 2 ani, 10 luni și 18 zile și o indemnizație lunară de 191 lei. Mai arată că, ulterior, Casa județeană de Pensii Nae mis decizia de pensionare nr. - din 14.09.2007, prin care i-a stabilit o pensie de asigurări sociale de 243 lei și o indemnizație conform Decretului-lege nr. 118/1990 de numai 17 lei în loc de 191 lei cât era stabilit prin decizia Comisiei menționate anterior. Totodată, arată contestatorul că decizia conține o serie de inadvertențe, în sensul că intimata nu a luat în calcul sporul de vechime ca urmare a participării sale la război, fiind trecute în schimb 2 luni și 2 zile la stagiul de strămutat, lucru nereal.
În concluzie, solicită anularea deciziei de pensionare menționate și emiterea unei noi decizii în conformitate cu hotărârea Comisiei constituită în cadrul
În drept, își întemeiază contestația pe dispozițiile Decretului-lege nr. 118/1990, legea nr. 232/2006 și art. 87 din legea nr. 19/2000.
A anexat în dovedire copii după buletinul de identitate, decizia nr. 971 din 16.05.2007 emisă de N, decizia de pensionare nr. - din 14.09.2007 emisă de Casa județeană de Pensii N N, certificatul nr. 446 din 12.04.2007 eliberat de Unitatea Militară Pitești, livret militar.
Intimata Casa județeană de Pensii Naf ormulat întâmpinare prin care solicită respingerea contestației. arătat că, prin cererea înregistrată la sediul Casa județeană de Pensii N în data de 04.06.2007, petentul a solicitat punerea în plată a drepturilor stabilite prin decizia nr. 971/16.05.2007 emisă de Mai arată că, înainte de a proceda la punerea în plată a deciziei, s-a constatat faptul că prin aceasta, Comisia de aplicare a Decretului-lege 118/1990, a stabilit că reclamantul a fost constituit prizonier de război în URSS, în perioada 22.11.1942-25.10.1944, perioadă care nu poate intra sub incidența Decretului-lege 118/1990, motivat de faptul că perioada de prizonierat stabilită de N intră sub incidența dispozițiilor OG 105/1999 și că pentru aceeași perioadă petentul are recunoscută calitatea de participant în război, conform prevederilor Legii nr. 44/1994, republicată.
În aceste condiții, consideră că decizia de pensionare nr. - din 14.09.2007 de punere în plată a indemnizației acordate în temeiul Decretului-lege 118/1990 (pentru perioada 23.08.1944 - 25.10.1944), este legală și temeinică.
Totodată arată că, urmare a acțiunii contestatorului și susținerilor sale, N s-a sesizat asupra erorii de stabilire a perioadei și a procedat la revizuirea dosarului contestatorului. Prin decizia nr.993 din 09.01.2008 (care a anulat decizia nr. 971/16.05.2007) i-a recunoscut acestuia calitatea de beneficiar al Decretului-lege 118/1990 doar pentru perioada 23.08.1944 -25.10.1944, perioadă pentru care i-a fost stabilită de către CJP N și indemnizația.
În apărare, intimata a depus decizia nr. 993/09.01.2008 emisă de N, adresa nr.283 din 9.01.2008 emisă de Casa județeană de Pensii N, certificatul nr. C/6833 din 9.11.1995 eliberat de UM 02405 Pitești, adresa nr. 130/09.01.2008 emisă de comisia de aplicare a prevederilor Decretului-lege 118/1990, decizia de pensionare contestată.
La termenul din data de 22 februarie 2008, contestatorul a depus precizări la acțiune față de întâmpinarea depusă de intimată, prin care a arătat că este adevărată susținerea intimatei că primește pensie de veteran de război, însă prin prezenta acțiune contestă faptul că în mod eronat Comisia de aplicare a Decretului-lege 118/1990 nu a luat în calcul la stabilirea cuantumului pensiei și perioada 11.11.1942-15.10.1943, perioadă în care a fost prizonier în URSS, fapt care rezultă din certificatul depus în dosar.
Având în vedere precizarea de acțiune prin care petentul contestă și decizia nr. 993/09.01.2008 emisă de Comisia de aplicare a Decretului-lege 118/1990, prin care se anulează decizia nr.971/16.05.2007, instanța, raportat la dispozițiile art. 8 5 din Decretul-lege nr.118/1990, rep. potrivit cărora: "împotriva deciziei persoana interesată poate face contestație potrivitLegii contenciosului administrativ nr. 29/1990", urmează să disjungă capătul de cerere având ca obiect contestația împotriva deciziei nr. 993/09.01.2008 emisă de N și să dispună formarea unui nou dosar, cu termen de judecată la data de 22.08.2008.
Examinând contestația formulată împotriva deciziei nr. - din 14.09.2007 emisă de intimata Casa județeană de Pensii N, raportat la probatoriul administrat, instanța a constatat că aceasta este întemeiată, motivat de următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată la sediul Casa județeană de Pensii N sub nr. 35659 din 04.06.2007, contestatorul a solicitat punerea în plată a drepturilor stabilite prin Decizia nr. 971/16.05.2007 emisă de Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Neamț - Comisia de aplicare a Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și cele deportate în străinătate sau constituite în prizonieri, cu modificările ulterioare.
Intimata, prin decizia de pensionare nr. - din 14.09.2007, a pus în plată indemnizația acordată contestatorului în temeiul Decretului-lege nr. 118/1990, însă în cuantum de 17 lei și nu astfel cum era stabilită prin decizia nr. 971/16.05.2007 emisă de N, unde cuantumul indemnizației lunare era de 191 lei.
Ori, apărările intimatei cu privire la eroarea de stabilire a perioadei de prizonierat de către N și emiterea de către aceasta a unei decizii ulterioare (în 09.01.2008), după promovarea prezentei contestației pe rolul acestei instanțe,( decizie care de altfel formează obiectul unui alt dosar), nu pot fi primite. Aceasta întrucât intimata avea obligația de a pune în plată drepturile astfel cum erau stabilite prin decizia nr. 971/16.05.2007, care își producea efectele, până la data emiterii deciziei nr. 993 din 09.01.2008.
Faptul că ulterior Nap rocedat la revizuirea dosarului contestatorului (la sesizarea CJP N) și prin decizia nr. 993 din 09.01.2008 a anulat decizia nr. 971 din 16.05.2007, recunoscându-i contestatorului calitatea de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990 doar pentru perioada 23.08.1944 -25.10.1944, nu îndreptățesc Casa județeană de Pensii N la punerea în plată pentru perioada 01.06.2007-08.01.2008, a unei alte indemnizații decât cea stabilită prin decizia nr. 971/16.05.2007 emisă de către organul abilitat și valabilă la data emiterii deciziei contestate.
În consecință, față de considerentele reținute, tribunalul a anulat decizia de pensionare nr. - din 14.09.2007 emisă de intimata Casa județeană de Pensii N și obligat- la emiterea unei noi decizii în care să fie avut în vedere pentru intervalul 01.06.2007 - 08.01.2008, un cuantum al indemnizației lunare de 191 lei, conform deciziei nr. 971/16.05.2007 a
Impotriva acestei sentințe a promovat recurs intimata Casa Județeană de Pensii N care a criticat nelegalitatea acesteia arătând, în esență, faptul că, în mod greșit, instanța de fond a dispus anularea deciziei de pensionare nr. -/14.09.2007 obligând-o totodată la emiterea unei noi decizii care să aibă în vedere și intervalul 01.06.2007 - 08.01.2008, cuantumul indemnizației lunare cuvenite și temeiul nr. 118/1990 de 191 lei, conform dec. nr. 971/16.05.2007.
Astfel, a arătat recurenta, prin decizia nr. 971/16.05.2007 emisă de Comisia de aplicare a D-L nr. 118/1990, s-a stabilit intimatului - contestator, un spor de vechime în muncă de 2 ani, 10 luni și 18 zile și o indemnizație lunară de 191 RON, începând cu data de 01.06.2007, că, decizia anterior menționată a fost anulată, împrejurare în care s-a emis decizia nr. 983/09.01.2008 prin care s-a stabilit un spor de indemnizație în muncă de 2 luni și două zile și o indemnizație lunară de 17 RON, începând cu aceeași dată, respectiv 01.07.2007, în acest context, se poate reține, în mod evident, că intimatul nu a beneficiat niciodată de indemnizația lunară pretinsă, respectiv cea de 191 RON.
A mai arătat recurenta, totodată, că aplicarea sentinței atacate ar însemna a achita intimatului pentru perioada 01.06.2007 - 08.01.2008 o indemnizație lunară de 191 RON ( conform dec. nr. 971/16.05.2005) sumă nedatorată, iar, pe de altă parte, odată cu emiterea deciziei nr. 993/09.01.2008 să i se achite aceluiași o indemnizație de 17 RON, începând cu 01.06.2007, context în care, în raport de data de începere a aplicării deciziilor ( 01.06.2007) pentru diferența dintre 191 RON și 17 RON, pentru perioadă de 7 luni (01.06.2007 - 09.01.2008) ar urma să se îndrepte cu acțiune împotriva intimatului pentru recuperarea drepturilor bănești achitate în plus. In cadrul anterior arătat, hotărârea instanței de fond nu poate fi pusă în executare.
Totodată, mai învederat recurenta faptul că asupra deciziei inițiale 971/16.05.2007, prin care s-a acordat intimatului o indemnizație de veteran de război, în sumă de 191 lei, Comisia de aplicare a D-L 118/1990 a revenit, emițând o nouă decizie, respectiv nr. 993/09.01.2008, prin care decizia anterioară este anulată, intimatului stabilindu-i-se o indemnizație lunară de 17 lei în loc de 191 lei.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Prin acțiunea introductivă intimatul - contestator a solicitat anularea deciziei de pensionare nr. -/14.09.2007 emisă de recurentă, decizie prin care i se stabilește un cuantum al indemnizației, cuvenite conform D-L 118/1990, de 17 lei și emiterea unei alte decizii în care, acest cuantum să fie stabilit la 191 lei, astfel cum s-a hotărât prin decizia nr. 971/16.05.2007, a Comisiei de aplicare a D-L 118/1990 din cadrul
In argumentarea acțiunii, intimatul a arătat, în esență, faptul că, recurenta nu a ținut cont la stabilirea indemnizației de prizonier de război decizia nr. 971/16.05.2007 a Comisiei de aplicare a nr. 118/1990.
In speță, se reține faptul că prin decizia anterior menționată s-a recunoscut intimatului calitatea de prizonier de război în URSS pentru perioada 22.11.1942 - 24.10.1944, s-a acordat acestuia dreptul la indemnizație lunară în sumă de 191 lei, punerea în plată a deciziei fiind stabilită începând, conform mențiunilor deciziei, cu data de 01.06.2007.
Ulterior, emiterii acestei decizii constatând erori cu privire la dispozițiile normative aplicabile intimatului, la stabilirea perioadei de prizonierat, implicit a cuantumului indemnizației cuvenite acestuia, emitenta Comisia Județeană de aplicare a nr. 118/1990 din cadrul N, emite decizia nr. 983/09.01.2008, prin care se recunoaște intimatului calitatea de prizonier de război pentru perioada 23.08.1944 - 25.10.1944, dreptul la o indemnizație în sumă de 17 RON, începând cu aceiași dată de 01.06.2007, menționată în decizia precedentă 971/16.05.2007, care este anulată.
Este, de reținut, de asemenea, în speță, faptul că decizia nr. 993/09.01.2008 a fost contestată de intimat la instanța de fond, cerere fiind disjunsă și aflându-se în curs de soluționare la data judecării recursului.
In contextul anterior arătat, nu se poate reține argumentația instanței de fond conform căreia, recurenta ar fi fost obligată la punerea în plată a deciziei 971/06.05.2007 emisă de Comisia de aplicarea 118/1990, începând cu 01.06.2007, decizie anulată ulterior prin decizia nr. 993/09.01.2008, prin care se stabilește un alt cuantum al indemnizației (17 lei) începând cu aceiași dată, respectiv 01.06.2007.
Pe de altă parte, se reține faptul că intimatul beneficiază de pensie de veteran de război, astfel cum însuși recurenta prin răspunsul la întâmpinare ( fl. 26 - 27 fond și cuprinsul adresei nr. 283/09.01.2008 a recurentei) pentru perioadele 22.06.1941 - 07.10.1941, 30.05.1942 - 11.11.1942, 15.10.1943 - 09.05.1945 perioadă în care a luptat pe front, perioada 22.11.1942 - 25.10.1944 figurând și ca perioadă în care acesta a fost prizonier de război ( extras livret militar, adresa nr. 446/12.04.2007 a - fl. 77-80 dosar fond ).
Parte din perioada de prizonierat de răzbi invocată de intimat se suprapune cu perioada pentru care acestuia i s-a recunoscut calitatea de veteran de război, cu drepturile aferente Lg. nr. 44/2004, republicată.
Potrivit disp.art. 12 al.3 din Legea nr. 44/1994, în cazurile în care una și aceeași persoană se încadrează atât în categoria de veteran de război, cât și în aceea de fost deținut politic sau deportat, inclusiv prizonier de război în fosta URSS, luat după 23 august 1944, sau, deși, declarat înainte de această dată, a fost reținut după data armistițiului, beneficiază cumulativ de drepturile bănești pe perioada corespunzătoare calității avute, cu condiția ca perioadele să fie distincte.4 al. art. 12 stipulează faptul că persoana prevăzută la 3 nu poate cumula celelalte drepturi altele decât cele bănești, dar va avea dreptul să opteze pentru cele mai avantajoase.
Din dispozițiile textului normativ anterior arătat rezultă că aceleiași persoane nu i se pot recunoaște drepturile aferente DL 118/1990, modificată, în mod cumulativ decât în situația în care, perioadele pentru care se solicită sunt distincte, și, nu se suprapun.
In acest context, în mod legal, recurenta solicitat drepturile cuvenite în temeiul DL 118/1990, cu modificările ulterioare, numai pentru perioada care nu se suprapune celor pentru care intimatul încasează pensie de veteran de război, respectiv 23.08.1994 - 25.10.1944, în concordanță cu disp. Legii nr. 44/1994, coroborată cu nr.OG 105/1999.
Având în vedere cele anterior arătate, apreciind că în cauză, soluția instanței de fond s- întemeiat pe o greșită interpretare a dispozițiilor normative aplicabile în materie, în baza art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 312/1 cod pr.civilă, va admite recursul, va modifica în parte sentința recurată în sensul că va respinge ca nefondată contestația promovată împotriva deciziei nr. -/14.09.2007 emisă de recurenta - intimată.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate privind disjungerea capătului de cerere având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei nr. 983/09.01.2008 emisă de Comisia Județeană de aplicare a 118/1990 din cadrul N
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N cu sediul în N,-, jud. N împotriva sentinței civile nr. 134/C din 22.02.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr. 134/2008 a Tribunalului Neamț, în sensul că respinge ca nefondată contestația formulată împotriva deciziei de pensionare nr. -/14.09.2007 emisă de intimată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 22 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Liliana Ciobanu, Elena Pașcan, Camelia Viziteu
- - - -
- -
GREFIER,
Red.sent.,
Red. - 22.10.
.ct/3 ex.
22/22.10.2008.
Președinte:Liliana CiobanuJudecători:Liliana Ciobanu, Elena Pașcan, Camelia Viziteu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 1988/2009. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 45/2008. Curtea de... → |
|---|
