Contestație decizie de pensionare. Decizia 77/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 77/
Ședința publică din 04 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Ion Ioneci
JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în B,-,. 11,. 46, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 773/12.12.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII B, cu sediul în B,-, jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul - reclamant și pentru intimata - pârâtă CASA JUDETEANA DE PENSII consilier juridic în baza delegației pe care o depune la dosar,
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul că este primul termen de judecată fixat în recurs; recursul este motivat; intimata - pârâtă a înaintat prin fax, la data de 1.02.2008, întâmpinare.
Recurentul - reclamant se legitimează cu abonamentul de călătorie seria - nr. - emis de SC SA.
Reprezentantul intimatei confirmă identitatea recurentului.
Se comunică recurentului copie de pe întâmpinare.
Recurentul - reclamant nu solicită termen pentru a-și angaja apărător și nici pentru a studia întâmpinarea. Arată că nu are cereri de formulat și dorește să se judece la acest termen.
Nemaifiind cereri de formulat, curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Recurentul - reclamant arată că s-a pensionat în anul 1990 în baza Legii nr. 3/1977. Conform acestei legi, pensia se plătește direct pensionarului. Consideră că cererea sa nu este prescrisă. Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Reprezentantul intimatei - pârâte solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
CURTEA
Asupra recursului civil de față înregistrat sub nr. 2592/113/10.01.2008 la Curtea de APEL GALAȚI Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la ribunalul Brăila cu nr-, reclamantul a solicitat ca pârâta Casa Județeană de Pensii să fie obligată la plata drepturilor de pensie aferente perioadei 01.08.1991-01.12.1993, în baza prevederilor Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat, în vigoare în perioada respectivă.
În motivarea cererii, reclamantul a susținut că a devenit pensionar în octombrie 1990, dar în perioada 01.08.1991-01.12.1993 a fost reîncadrat în muncă la Montin SA B, iar plata pensiei a fost sistată.
Casa Județeană de Pensii B, prin întâmpinare, a invocat prescrierea dreptului la acțiune față de prevederile Decretului nr.167/1958 privind prescripția extinctivă(fila 11).
Prin sentința civilă nr. 773/12.12.2007 Tribunalul Brăilaa respins ca prescrisă acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art.1 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul prevăzut de lege.
Orice clauză care se abate de la reglementarea legală a prescripției este nulă.
Termenul de prescripție este de 3 ani, conform art.3 din Decret.
Reclamantul a solicitat plata drepturilor de pensie aferente perioadei 01.08.1991-01.12.1993, în baza prevederilor Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat, în vigoare în perioada respectivă.
Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă în art.12 stabilește că în cazul în care un debitor este obligat la prestații succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare din aceste prestații se stinge printr-o prescripție deosebită.
În consecință, ținând seama de faptul că cererea de chemare în judecată are ca obiect drepturi de pensie pe perioada 01.08.1991-01.12.1993, dreptul la acțiune în sens material al reclamantei este prescrisă.
Susținerea reclamantului cu privire la imprescriptibilitatea dreptului la pensie nu are relevanță în cauză, având în vedere faptul că dreptul la pensie nu se confundă cu plata acestuia pe o anumită perioadă.
Prescripția este o excepție dirimantă, care împiedică cercetarea în fond pretențiilor.
Prin urmare, acțiunea civilă va fi respinsă pe excepție, respectiv ca prescrisă, fără cercetarea fondului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul considerând-o nelegală.
În motivarea recursului se arată că în mod greșit instanța de fond a reținut că acțiunea este prescrisă.
A mai precizat că dreptul la pensie este imprescriptibil iar pre4scripția începe să curgă de la data când s-a născut dreptul său la acțiune respectiv la data de 29.05.2007 când a promovat acțiune în instanță.
În concluzie a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Analizând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurent dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, în conf. cu disp. art. 304 indice 1 Cod procedură civilă Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Astfel conf. art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune, având ca obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.
Termenul de prescripție este de 3 ani conform art. 3 din Decret.
Prin acțiunea formulată și înregistrată la instanța de fond recurentul - reclamant a solicitat plata drepturilor de pensie restante aferente perioadei 1.08.1991 - 1.12.1993 întrucât drepturile de pensie au fost sistate de la plată în baza adresei 984 din 26.07.1991 emisă de SC SA B, societate în cadrul căreia a lucrat, în baza prevederilor Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale, în vigoare în perioada respectiv.
Ca atare, dreptul la acțiune având ca obiect drepturi de pensie pentru perioada 1.08.1991 - 1.12.1993 s-a născut la data de 1.01.1994 și termenul de prescripție de 3 ani prev. de Decretul nr. 167/1958 s-a împlinit la data de 10.01.1997, iar acțiunea formulată de reclamant a fost introdusă la data de 10.09.2007, cu depășirea acestui termen.
Susținerea recurentului că dreptul la pensie este imprescriptibil nu are relevanță în cauză, acesta confundă dreptul la pensie cu plata pensiei pe o anumită perioadă de timp, plată care se poate solicita în termenul general de prescripție de 3 ani, conform art. 3 din Decretul nr. 167/1958 așa cum corect a reținut și instanța de fond.
În atare condiții criticile formulate de recurent nu se încadrează în nici unul din motivele de recurs prev. de art. 304 pct. 1- 9 Cod procedură civilă și prin urmare în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, respinge recursul declarat de reclamant, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în B,-,. 11,. 46, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 773/12.12.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 04 Februarie 2008.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
: /19.02.2008
: DC/2 ex/19.02.2008
Fond: /
Asistenți judiciari:/
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Ion Ioneci, Marioara Coinacel
| ← Contestație decizie de pensionare. Decizia 324/2008. Curtea de... | Contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.... → |
|---|
