Contestaţie decizie de pensionare. Jurisprudență Pensii

Comentarii

0

Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 244/2018 din data de 15.03.2018

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:010.000244

Cod operator 2442/2443

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința nr. 244/2018

Ședința publică de la data de 15.03.2018

Completul constituit din:

PREȘEDINTE

Asistent judiciar

Asistent judiciar

Grefier

Pe rol fiind judecarea acțiunii formulate de reclamantul V C împotriva pârâtelor C J P G și C N P P-C C C, având ca obiect contestație decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: procurator , pentru reclamant și consilier juridic , pentru pârâte.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședința, după care:

Reprezentantul pârâtei, consilier juridic , a depus la dosar, în copie, actele din dosarul de pensionare al reclamantului din cadrul Casei Județene de Pensii Gorj ce-l privește pe reclamant.

Procurator , pentru reclamant, a arătat că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a observa înscrisurile depuse la dosar de reprezentantul pârâtelor. Totodată, a arătat că nu mai are cereri de formulat și probatorii de administrat în cauză.

Reprezentantul pârâtelor a precizat că nu mai are cereri de formulat și probatorii de administrat în cauză.

Constatând că părțile nu mai au cereri de formulat și că nu mai sunt incidente de soluționat, instanța, în baza art. 392 Cod de procedură civilă, declară deschise dezbaterile asupra fondului.

Reprezentantul reclamantului, în calitate de mandatar neavocat, depune la dosar concluzii scrise.

Reprezentantul pârâtei, consilier juridic , solicită respingerea acțiunii, conform motivelor inserate în întâmpinare.

Instanța, în temeiul art.394 Cod de procedură civilă, declară închise dezbaterile pe fondul cauzei și o reține pentru deliberare și pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul la data de 14.12.2017, sub nr.6299/95/2017, reclamantul V C a chemat în judecată pârâtele C J P G și C N de P - C C de Ci, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie anulată decizia de pensionare nr.și, parțial, decizia de pensionare nr., ambele emise de C J P G, obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii de pensionare pentru limită de vârstă începând cu data de , când a îndeplinit criteriile de pensionare prevăzute de art.52 și urm. din Legea nr.263/2010, legate de stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare, cu aceeași dată de , conform dispozițiilor art.104 alin.1 din Legea nr.263/2010 și până la data de , de când a primit pensie, să i se plătească drepturile de pensie pentru limită de vârstă de care a fost lipsit de C J P G, care i-a acordat pensie pentru limită de vârstă începând numai cu data de , când a pus în aplicare sentința civilă definitivă nr.pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Conflicte de Muncă în dosarul nr., deși în dispozitivul hotărârii respective se menționa "eventualele drepturi de pensionare urmând a fi astfel stabilite începând cu data de ";, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a arătat că a formulat o cerere de pensionare pentru limită de vârstă, înregistrată sub nr./ la pârâta C J P G, prin care a solicitat pensionarea sa pentru limită de vârstă, pentru activitatea desfășurată în cadrul S.C. UMSS.A., când i s-a reținut cotizația de asigurări sociale prevăzută de legislația în vigoare în perioada desfășurării activității în muncă.

Prin decizia de pensionare nr., emisă de C J P G i-a fost respinsă cererea de înscriere la pensie pentru "limită de vârstă";, cu motivarea că: "adeverința nu se valorifică, deoarece meseria dumneavoastră nu se regăsește la pct.30 și pct.3, anexa 1, Ordinul nr. 50/1990";.

În baza dispozițiilor art.149(1) din Legea nr.263/2010, în termenul legal, a formulat contestație la CCC din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice împotriva respectivei decizii de pensionare, contestație pe care a depus-o la C J P G, instituția emitentă a deciziei, unde a fost înregistrată sub nr..

Deoarece CCC întârzia să emită o hotărâre așa cum prevede art. 150(3) din Legea nr.263/2010, pentru a o putea contesta la instanța de judecată, fiind depășit cu peste 2 (doi) ani termenul de 45 de zile, prevăzut de art.150(4) din Legea nr.263/2010, a formulat acțiune la Tribunalul Gorj, ce a fost înregistrată sub nr..

În urma demersurilor întreprinse de instanța de judecată, CCC a emis hotărârea nr. , prin care i-a respins contestația formulată împotriva deciziei de pensionare nr., astfel că a formulat o precizare la acțiune prin care a solicitat și anularea hotărârii nr. , pe lângă capetele de cerere formulate inițial.

Prin sentința nr.5/09.01.2017, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. , instanța de fond a făcut o interpretare corectă a probelor administrate și a aplicat tot în mod corect dispozițiile legale incidente în speța dedusă judecății, pronunțând o hotărâre legală, întemeiată și bine fundamentată, prin care a dispus anularea deciziei de pensionare nr., emisă de C J P G și a hotărârii nr., emisă de CCC, și obligarea C J P G să emită o nouă decizie de pensionare cu valorificarea în grupa I de muncă a perioadelor, în total 21 ani, 3 luni și 15 zile, ca stagiu de cotizare în grupa I de muncă în procent de 100%, eventualele drepturi de pensionare urmând a fi stabilite cu data de .

C J P G a formulat apel, prin care nu a invocat în niciun moment faptul că nu ar fi îndeplinit criteriile de pensionare la data de , când a formulat cererea de pensionare pentru limită de vârstă, chiar dacă în calcul i s-ar fi luat perioadele de grupa I de muncă și nu a cerut, prin apelul formulat, modificarea acestei mențiuni din dispozitivul sentinței, astfel că prevederea din dispozitivul sentinței civile nr.5/2017 - "eventualele drepturi de pensionare urmând a fi stabilite cu data de ";- a rămas definitivă. Mai mult, apelul formulat de C J P G a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Craiova - Secția I Civilă, prin pronunțarea deciziei nr. 1438/2017 în dosarul nr., astfel că sentința nr.5/2017 a Tribunalului Gorj-Secția Conflicte de Muncă a rămas definitivă.

Prin cererea înregistrată sub nr.32174/26.06.2017 la C J P G, a solicitat ca respectiva pârâtă să pună în executare de bunăvoie dispozitivul sentinței civile nr. a Tribunalului Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.

Urmare a acestui moment, C J P G a emis decizia de pensionare nr., în care se menționează că se respinge cererea de pensionare pentru limită de vârstă, în urma analizei actelor din dosarul de pensionare înregistrat sub nr. din data de, cu mențiunea că: "valorificat grupa I conform sentinței nr., nu îndeplinește condițiile de pensionare la data de ";. În decizia emisă se menționează că, luând în calcul cei 21 ani, 3 luni și 15 zile de grupa I de muncă, are dreptul să beneficieze de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 10 ani și 6 luni, iar la data de nu îndeplinea criteriul de pensionare legat de vârsta standard de pensionare. Or, dacă la data de , când a formulat cererea de pensionare pentru limită de vârstă, când avea vârsta de 54 ani și 2 luni, nu îndeplinea vârsta de pensionare redusă datorită celor 21 ani, 3 luni și 15 zile de grupa I de muncă: (65 ani. 0 luni) - (10 ani, 6 luni) = 54 ani, 6 luni, ulterior, în data de 06 iunie 2014, când a împlinit vârsta de 54 ani și 6 luni îndeplinea ambele criterii de pensionare: avea un total stagiu de cotizare realizat de 46 ani, 9 luni și 24 zile; vârsta la data respectivă era de 54 ani și 6 luni, exact cât i se cerea prin aplicarea reducerii vârstei standard cu 10 ani și 6 luni pentru cei 21 ani, 3 luni și 15 zile de grupa I de muncă, cu procent de 100%.

Astfel, consideră că prin decizia de pensionare nr.trebuia să i se admită cererea de pensionare pentru limită de vârstă și să i se stabilească drepturile de pensie cu data de 06 iunie 2014, respectându-se astfel dispozitivul sentinței definitive nr., în care se prevedea: "Eventualele drepturi de pensionare urmând a fi astfel stabilite începând cu data de ";.

A menționat că persoanele cu putere de decizie din cadrul Casei Județene de Pensii Gorj, observând, posibil, neconcordanța dintre decizia emisă nr., prin care i se respingea cererea de pensionare și dispozitivul sentinței nr. ca eventualele drepturi de pensionare să i se acorde începând cu data de , a emis o nouă decizie de pensionare nr. , în care se menționează că se admite cererea de pensionare pentru limită de vârstă în urma analizei actelor din dosarul de pensionare înregistrat sub nr. din data de , cu mențiunea că: ,,acordat pensie pentru limită de vârstă conform sentința nr.";, drepturile de pensie fiind stabilite cu data de , și nu cu data de , când a îndeplinit criteriile de pensionare prevăzute de art.52 și urm. din Legea nr.263/2010 legate de stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare, pârâta trebuind să aplice dispozițiile art.104 alin.1 din Legea nr.263/2010, unde se precizează că "pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor . prevăzute de prezenta lege, în funcție de categoria de pensie solicitată";, astfel că a fost prejudiciat cu drepturile de pensie pe care trebuia să le primească pentru perioada - , timp de 3 ani de zile.

Acest prejudiciu care i s-a creat pentru perioada - , timp de 3 ani de zile, este din culpa exclusivă a celor 2 pârâte prin abuzul comis de a-i cenzura mențiunile făcute de fostul angajator în carnetul de muncă și a nu-i lua în calcul grupa I de muncă, cât și neglijenței de care a dat dovadă CCC care nu a emis hotărârea în termenul de 45 de zile prevăzut de Legea nr.263/2010, ci a emis această hotărâre după 2 ani și 8 luni de la data formulării contestației nr. adresată Comisiei Centrale de Contestații.

În baza dispozițiilor art. 149(1) din Legea nr.263/2010, în termenul legal, a formulat contestație la CCC din cadrul C N P P împotriva celor 2 decizii emise ulterior, contestație pe care a depus-o la C J P G, instituția emitentă a deciziilor și unde a fost înregistrată cu nr..

Deoarece CCC întârzie să emită o Hotărâre așa cum prevede art. 150(3) din Legea nr.263/2010, ca să poată contesta Hotărârea în instanța de judecată, fiind depășit cu peste 3 luni termenul de 45 de zile prevăzut de art.150(4) din Legea nr.263/2010, a formulat prezenta acțiune la instanța de judecată Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, care să se pronunțe pe această contestație.

Față de cele expuse, consideră că în mod nelegal și neîntemeiat reprezentanții pârâtei cu putere de decizie, i-au respins cererea de pensionare pentru limită de vârstă, prin decizia nr. și i-au acordat drepturile de pensie numai cu data de , prin a doua decizie emisă nr., prejudiciindu-l de drepturile de pensie care i se cuveneau pe perioada - .

În drept și-a întemeiat contestația pe art. 149(1) din Legea nr.263/2010, coroborat cu dispozițiile art. 104(1) din aceeași lege și pe principiul îmbogățirii fără just temei al pârâtei.

În probațiune a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: decizia de pensionare nr. , emisă de C J P G; contestația adresată Comisiei Centrale de Contestații, înregistrată sub nr.; hotărârea nr. a Comisiei Centrale de Contestații; sentința nr., pronunțată de Tribunalul Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.; decizia nr. pronunțată de Curtea de Apel Craiova - Secția I Civilă în dosarul nr.; decizia de pensionare nr., emisă de C J P G; decizia de pensionare nr. , emisă de C J P G; contestația adresată CC C, înregistrată sub nr..

Legal citate, pârâtele C J P G și C N de P - C C de Ci au formulat întâmpinare, prin care au menționat că, prin decizia nr., s-a admis cererea de pensionare a reclamantului, aceasta fiind emisă în baza sentinței nr., pronunțată de Tribunalul Gorj, rămasă definitivă prin decizia nr., pronunțată de Curtea de Apel Craiova.

Au arătat că reclamantul a depus la instituția pârâtă contestația înregistrata sub nr., în care precizează că drepturile nu i s-au acordat începând cu data de , ci începând cu data de .

Urmare a reverificării dosarului de pensionare, s-a constatat că decizia contestată a fost corect și legal emisă în baza prevederilor legale. S-a precizat că, în conformitate cu prevederile art. 55 din Legea nr. 263/2010 coroborate cu anexa nr. 5 din legea nr. 263/2010, la data de (data menționată în dispozitivul sentinței nr.5/2017 ca și dată de stabilire a eventualelor drepturi de pensie) reclamantul nu îndeplinea condițiile de pensionare. In acest sens solicită a se observa că vârsta standard de pensionare a reclamantului este de 65 de ani, iar pentru 21 de ani lucrați în grupa I de muncă beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 10 ani și 6 luni. Deci la data de reclamantul avea vârsta de 54 de ani și 2 luni, fapt pentru care nu îndeplinea condițiile pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă.

De asemenea, în raport de următoarea cerere înregistrată sub nr., prin care a solicitat acordarea pensie pentru limită de vârstă instituția pârâtă a emis decizia de pensionare nr., drepturile fiind acordate cu data depunerii cererii, respectiv cu data de , astfel că având în vedere considerentele de mai sus, în raport de situația de fapt și de drept, solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Pârâta a depus la dosar, în copie, actele din dosarul de pensionare al reclamantului, aflat în cadrul instituției.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat de către reclamant la data de 26.02.2018 s-a solicitat respingerea ca nefondată a întâmpinării formulate de cele două pârâte și admiterea acțiunii, reiterând, în esență, motivele invocate prin cererea de chemare în judecată.

A mai arătat că prin prima decizie de pensionare nr., emisă după pronunțarea sentinței prin care i s-a respins cererea de pensionare nr./ și prin a doua decizie de pensionare nr. , prin care i s-a admis dosarul de pensionare începând cu data de , a fost prejudiciat de drepturile de pensie pe perioada (când îndeplinea cele 2 criterii de pensionare legate de vârsta de pensionare redusă și stagiul complet de cotizare) - (dată cu care i s-au acordat drepturi de pensie), astfel că s-a încălcat principiul îmbogățirii fără justă cauză (just temei), iar instanța de fond trebuie să sancționeze această încălcare prin sentința civilă ce va pronunța, acordându-i drepturile de pensie ce i se cuveneau pe perioada respectivă.

A menționat că a îndeplinit cele două criterii de pensionare prevăzute de art.52 și urm. din Legea nr.263/2010, legate de vârsta de pensionare redusă și stagiul complet de cotizare, începând cu data de , având în vedere că pentru cei 21 ani de grupa I de muncă beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare de 10 ani și 6 luni, la data respectivă având vârsta de 54 ani și 6 luni, că este adevărat că la data de , când a introdus cererea de pensionare, nu îndeplinea criteriul legat de vârsta de pensionare redusă, deoarece avea vârsta de 54 ani și 2 luni și îi trebuia etatea de 54 ani și 6 luni, dar în decizia de pensionare emisă nr., nu i s-a spus că poate beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 10 ani și 6 luni, ca să știe și să formuleze o nouă cerere de pensionare pentru limită de vârstă cu data de .

În respectiva decizie de pensionare i se spunea că beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare de 0 ani și 0 luni. De abia când i s-a emis, ulterior decizia de pensionare nr., a aflat că poate beneficia de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 10 ani și 6 luni și a formulat o nouă cerere de pensionare. Pentru ca să se îmbogățească fără justă cauză, pârâta C J P G l-a indus în eroare prin decizia de pensionare nr., spunându-i că beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare de numai 0 ani, 0 luni.

Mai mult, de câte ori a mers la sediul pârâtei cu intenția de a depune o nouă cerere de pensionare pentru limită de vârstă, iar persoana de la ghișeul nr.7 de la sediul pârâtei i-a spus mai întâi să aștepte să se pronunțe CCC din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice din România printr-o hotărâre, iar, ulterior, după ce a introdus acțiunea, de la același ghișeu i s-a spus să aștepte să se pronunțe mai întâi instanța de judecată printr-o sentință civilă și apoi să formuleze o nouă cerere de pensionare. Cele două pârâte pentru a se îmbogăți fără just temei, neacordându-i drepturile de pensie ce i se cuveneau, au tras cât au putut de timp, astfel că pârâta C J P G a înaintat cu întârziere contestația sa Comisiei Centrale de Contestații, iar aceasta a emis hotărârea nr., în data de 26.09.2016, la solicitarea instanței de judecată, depășindu-se termenul de 45 de zile prevăzut de dispozițiile art. 150(4) din Legea nr.263/2010, cu peste 2 ani și 6 luni, și nu a știut că se poate adresa instanței de judecată cu o acțiune, dacă nu a fost emisă o hotărâre de către CCC, având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 153(1) lit.(d) din Legea nr.263/2010 prevăd că: "153 (1) Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind: d) Hotărârile Comisiei Centrale de Contestații";.

A menționat că într-o speță similară cu a sa, s-a pronunțat Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr., în care petent a fost P care a lucrat, de asemenea, la UMSși care, la fel, nu îndeplinea condițiile de pensionare la data formulării cererii de pensionare în data de 14.06.2013, dar le-a îndeplinit ulterior, după 6 luni în data de 17.12.2013, iar Curtea de Apel Craiova i-a acordat pensie cu data de 02.01.2014. Inițial, instanța de fond, Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, prin același complet de judecată, îi respinsese acțiunea.

In drept, și-a întemeiat răspunsul la întâmpinare pe dispozițiile art.201(2) din codul de procedură civilă și a anexat, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, decizia nr., pronunțată de Curtea de Apel Craiova - Secția I Civilă.

În probatoriu, la solicitarea ambelor părți, s-a încuviințat și s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la C J P G sub nr./, reclamantul a solicitat acordarea pensiei pentru limită de vârstă.

Cererea a fost respinsă prin decizia nr., cu motivarea că adeverința nr. nu se valorifică, deoarece meseria reclamantului nu se regăsește la pct.30 și pct.3, anexa 1 din Ordinul nr. 50/1990.

Reclamantul a contestat decizia la CCC din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, prin contestația înregistrată la C J P G sub nr..

Întrucât Comisa Centrală de Contestații nu a soluționat contestația în termenul de 45 de zile, prevăzut de art.150 alin.4 din Legea nr.263/2010, reclamantul a contestat decizia de respingere a cererii de pensie la Tribunalul Gorj-Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.

Prin sentința nr., pronunțată în dosarul nr. , Tribunalul Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis contestația ulterior precizată și a dispus anularea deciziei de pensionare nr., emisă de C J P G și a hotărârii nr., emisă de CCC, precum și obligarea C J P G la emiterea unei noi decizii de pensionare cu valorificarea perioadelor 15.07.1977-21.10.1980, 24.04.1982 - 03.01.1983 și 01.12.1983 - 01.04.2001 ca stagiu de cotizare în grupa I de muncă, în procent de 100%, stabilindu-se că eventualele drepturi de pensionare urmează a fi stabilite începând cu data de .

Prin decizia nr. Curtea de Apel Craiova a respins apelul formulat de C J P G și CCC din cadrul CNPP împotriva sentinței nr., pronunțată în dosarul nr. , astfel că sentința a rămas definitivă.

Prin cererea înregistrată la C J P G sub nr., reclamantul a solicitat punerea în executare a dispozitivul sentinței nr.a Tribunalului Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.

C J P G a emis decizia nr., prin care a respins cererea de pensionare pentru limită de vârstă, menționând că a fost valorificat stagiul de cotizare în grupa I de muncă conform sentinței nr., dar reclamantul nu îndeplinea condițiile de pensionare la data de .

Urmare a referatului nr.31431/, întocmit de Compartimentul Juridic, Comunicare și Resurse Umane, pârâta C J P G a emis decizia nr. decizia nr., prin care a admis cererea de pensionare, stabilind drepturile de pensie începând cu data de .

Reclamantul a contestat cele două decizii la CCC din cadrul CNPP, prin cererea înregistrată la C J P G sub nr., pe motiv că era îndreptățit la acordarea drepturilor de pensie de la data de , dată la care îndeplinea condițiile de pensionare, și nu de la data .

Până la data pronunțării prezentei sentințe nu s-a făcut dovada soluționării contestației, astfel că, față de Decizia Curții Constituționale nr., publicată în Monitorul Oficial al României nr., prin care s-a stabilit că dispozițiile art.151 alin.(2) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în măsura în care se interpretează că nesoluționarea contestațiilor și necomunicarea în termenul legal a hotărârilor Comisiei Centrale de Contestații nu împiedică accesul la justiție, instanța va proceda la soluționarea contestației formulate în cauza de față, în absența hotărârii Comisiei Centrale de Contestații.

Potrivit art.103 din Legea nr.263/2010 (în forma în vigoare la data de ):

,,(1) Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptățite(…).

(2) Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege se depune începând cu data îndeplinirii acestor condiții, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoana.(…)";.

La art.104 din Legea nr.263/2010 (în forma în vigoare la data de ) se prevede că:

,,(1) În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, în funcție de categoria de pensie solicitată.

(2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condițiile prevăzute de prezenta lege, și se acordă de la data înregistrării cererii.

(3) În funcție de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă și de la o altă dată, după cum urmează:

a) de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de la data încetării calității de asigurat, cu excepția asiguraților prevăzuți la art. 6 alin. (2), dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în situația pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;

b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător era pensionar, la data decesului;

c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător nu era pensionar, la data decesului;

d) de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei care îndeplinește condițiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susținătorului";.

Potrivit art.106 alin.1 din Legea nr.263/2010 (în forma în vigoare la data de ), ,,Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, respectiv de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii";.

Din analiza prevederilor enunțate rezultă că data la care trebuie îndeplinite condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare este data înregistrării cererii de pensionare.

Dispozițiile art.103 din Legea nr.263/2010 prevăd în mod expres că cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor de pensionare se depune la casa de pensii începând cu data îndeplinirii acestor condiții, iar, conform prevederilor art. 104 din Legea nr. 263/2010, pensia pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare se cuvine de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege și se acordă de la data înregistrării cererii.

Conform prevederilor art.106 alin.1 din Legea nr.263/2010, cererea de pensionare se soluționează de casa teritorială de pensii în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii, de unde rezultă că verificarea îndeplinirii condițiilor de pensionare se face în raport de data înregistrării cererii de pensionare.

Chiar și în situația în care legea nu ar fi prevăzut necesitatea îndeplinirii condițiilor de pensionare la data depunerii cererii de înscriere la pensie, nu ar fi posibil a se verifica îndeplinirea condițiilor de pensionare la o dată ulterioară emiterii deciziei, în condițiile în care sancțiunea emiterii unui act juridic este nulitatea, iar această sancțiune, ca regulă, intervine în cazul nerespectării condițiilor prevăzute de lege cel mai târziu la data emiterii ei, și nu ulterior.

În cazul de față, reclamantul a formulat cererea de pensionare la data de .

Potrivit art.52 din Legea nr.263/2010: ,,Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege";.

În conformitate cu art.55 alin.1 lit. a ind.1 din Legea nr.263/2010, în forma în vigoare la data depunerii cererii de pensionare, persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstei standard de pensionare conform tabelului nr.1 ind.1, dacă au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, cu excepția celor realizate activitățile, care sunt încadrate în condiții speciale, conform art. 30 alin. (1).

Potrivit prevederilor art.53 alin.1 si 3 din Legea 263/2010 coroborate cu prevederile din anexa nr. 5 la Legea nr.263/2010, la data formulării cererii de pensionare stagiul complet de cotizare pentru bărbați era de 35 de ani, iar vârsta standard de pensionare pentru bărbați era de 65 de ani.

Stagiul total de cotizare realizat de reclamant prin valorificarea stagiului de cotizare în grupa I de muncă, recunoscut prin sentința nr.5/09.01.2017, pronunțată de Tribunalul Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. (21 de ani 3 luni și 15 zile), era de 46 de ani 9 luni și 24 de zile, deci mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.

Pentru stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, reclamantul beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 10 ani și 6 luni, în baza prevederilor art.55 alin.1 lit. a ind.1 din Legea nr.263/2010.

În urma reducerii vârstei standard de pensionare (65 de ani) cu 10 ani și 6 luni rezultă că la data formulării cererii de pensionare reclamantul trebuia să aibă vârsta de 54 de ani și 6 luni, pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare.

Însă, la data formulării cererii de pensionare reclamantul avea vârsta de 54 de ani și 2 luni, deci nu îndeplinea condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare.

Nu are relevanță faptul că reclamantul a împlinit vârsta necesară pensionării după aproximativ 4 luni de la data înregistrării cererii de pensionare, în condițiile în care, așa cum s-a reținut mai sus, data la care trebuiau îndeplinite condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare era data înregistrării cererii de pensionare ().

Deciziile contestate au fost emise în temeiul hotărârii judecătorești prin care s-a soluționat contestația împotriva deciziei nr., prin care s-a soluționat cererea de pensionare formulată de reclamant la data de , astfel încât, prin aceste decizii, casa de pensii trebuia să analizeze îndeplinirea condițiilor de pensionare la data formulării acestei cereri, și nu la o dată ulterioară.

Cele statuate prin sentința nr., pronunțată de Tribunalul Gorj-Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. nu-l îndreptățesc pe reclamant să solicite acordarea drepturilor de pensie începând cu data de , dată ulterioară înregistrării cererii de pensionare.

Prin această sentință s-a stabilit că ,,eventualele drepturi de pensionare urmează a fi stabilite începând cu data de ";, ceea ce înseamnă că instanța a avut în vedere stabilirea drepturilor de pensie doar în situația în care reclamantul ar fi întrunit condițiile de pensionare la data de , data înregistrării cererii de pensionare.

Contrar susținerii reclamantului, dispoziția instanței nu permite o altă interpretare, astfel că respectarea dispozitivului sentinței obligă la verificarea îndeplinirii condițiilor de pensionare la data de , și nu la o dată ulterioară acesteia.

Ceea ce instanța a statuat cu privire la modul de stabilire a drepturilor de pensie se impune în cauza de față ca o chestiune litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazisă.

Potrivit dispozițiilor art.431 alin.2 din Codul de procedură civilă, oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.

Aceste dispoziții legale reglementează efectul lucrului judecat, ce se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, cu puterea unei prezumții absolute.

Atâta vreme cât printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-a tranșat o chestiune litigioasă între aceleași părți, aceasta nu mai poate fi repusă în discuție într-un alt litigiu, în cadrul căruia va opera ca o prezumție absolută de lucru judecat, în baza art. 431 alin.2 din Codul de procedură civilă.

Reclamantul avea posibilitatea formulării unei noi cereri de înscriere la pensie la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, însă nu a formulat o astfel de cerere.

Nedepunerea unei noi cereri de înscriere de pensie la data îndeplinirii condițiilor de pensionare nu este imputabilă pârâtelor.

Dispozițiile art. 103 alin.2 din Legea nr.263/2010 prevăd în mod clar că cererea de înscriere la pensie se depune la data îndeplinirii condițiile de pensionare și nimeni nu se poate apăra invocând necunoașterea legii (nemo censetur ignorare legem).

În baza acestui principiu de drept, chiar dacă nu a fost recunoscut stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă prin decizia prin care s-a soluționat cererea de pensionare din data de , cu indicarea reducerii vârstei standard de pensionare, reclamantul trebuia să cunoască prevederile art. 55 alin.1 lit .a ind.1 Legii nr.263/2010, ce stabileau modalitatea de reducere a vârstei standard de pensionare ca urmare a valorificării perioadei lucrate în grupa I de muncă.

Nicio dispoziție din legislația pensiilor nu prevede că, atâta timp cât a fost contestată o decizie de pensie, chiar dacă nu erau îndeplinite condițiile de pensionare la data formulării cererii de înscriere la pensie, cel interesat nu trebuie să formuleze o nouă cerere de pensionare la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, pentru a putea beneficia de drepturile de pensie, iar din interpretarea dispozițiilor art. 103-106 din Legea nr.263/2010 rezultă că o astfel de ipoteză este exclusă.

Afirmația reclamantului în sensul că a mers de mai multe ori la C J P G, cu intenția de a depune cerere de pensionare, dar nu a formulat o astfel de cerere din cauza funcționarului de la ghișeu, care i-a spus să aștepte finalizarea procedurilor privind contestarea deciziei de pensie, nu are niciun suport probator, deci nu prezintă relevanță în speță.

În cauză nu sunt incidente dispozițiile ce reglementează îmbogățirea fără justă cauză, invocate de reclamant.

Potrivit art. 1345 din Codul civil, ,,Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri.";

Deci, pentru a fi aplicabile aceste prevederi, este necesar să existe o îmbogățire a pârâtului, prin mărirea patrimoniului prin dobândirea unui bun sau a unei creanțe, îmbunătățirea unui lucru al proprietarului de către o altă persoană, plata unei datorii etc. De asemenea, trebuie să existe o însărăcire a reclamantului, ce poate rezulta dintr-o pierdere economică, cum ar fi: ieșirea unei valori din patrimoniu (bun sau creanță), prestarea unor activități sau servicii care nu au fost remunerate de beneficiarul lor, efectuarea unor cheltuieli în favoarea îmbogățitului (cheltuieli de conservare sau de îmbunătățire a unui bun proprietatea altuia) etc.

Între îmbogățirea pârâtului și însărăcirea reclamantului trebuie să existe o legătură sau corelație directă, cu alte cuvinte, cele două fenomene trebuie să aibă o cauză unică sau aceeași origine.

Totodată, este necesar ca îmbogățirea și însărăcirea corespunzătoare să fie lipsite de o cauză justă, adică de un temei juridic care să le justifice, cum ar fi un act juridic, o hotărâre hotărâri judecătorești, uzucapiunea etc., este necesar ca îmbogățitul să fie de bună-credință și ca însărăcitul să nu aibă la dispoziție o altă acțiune în justiție pentru realizarea dreptului său de creanță împotriva pârâtului.

În speță nu există o mărire a patrimoniului pârâtelor în detrimentul patrimoniului reclamantului. Drepturile de pensie pe care le solicită reclamantul nu au fost reținute de pârâte. Plata drepturilor de pensie se face din bugetul de asigurări sociale, prin intermediul caselor teritoriale de pensii, iar neplata unor drepturi de pensie, chiar cuvenite beneficiarului, nu ar duce la mărirea patrimoniului pârâtelor. Drepturile de pensie pretinse de reclamant nu se cuvin acestuia, după cum s-a reținut mai sus, astfel că nu se poate vorbi de o micșorare a patrimoniului reclamantului.

Cât privește soluția pronunțată într-o speță similară, se reține că în sistemul de drept românesc jurisprudența nu constituie izvor de drept, instanța fiind chemată să aplice și să interpreteze legea în cazul concret dedus judecății, prin raportare la probele administrate în cauză.

În consecință, reclamantul nu este îndreptățit la acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare începând cu data de , dată ulterioară înregistrării cererii de înscriere la pensie.

Pentru considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, urmează a se respinge contestația ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge contestația formulată de reclamantul V C, în contradictoriu cu pârâtele C J P G, și CCC.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată în ședința publică din, la Tribunalul Gorj.

← Decizie de revizuire a drepturilor de pensie. Jurisprudență...		Contestaţie decizie de pensionare.. Jurisprudență Pensii →

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii: