Contestație decizie de sancționare. Decizia 10/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 10
Ședința publică de la 11 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi la ordine s-a luat în examinare recursul civil promovat de recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr. 1030 din 05 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La primul apel nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat pentru recurentul lipsă fiind acesta din urmă și celelalte părți, dosarul fiind lăsat la a doua strigare. După reluarea dosarului, la a doua strigare, la sfârșitul ședinței de judecată, a răspuns avocat pentru recurentul; lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, în sensul că dosarul se află la al treilea termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Avocat pentru recurent, precizează că nu mai înțelege să se folosească de înscrisurile despre care se face vorbire în lista de probatorii, respectiv înscrisurile referitoare pentru pensia cu J de normă, întrucât nu a putut lua legătura cu clientul în timp util, iar la dosarul cauzei se regăsesc înscrisuri pentru norma întreagă. Depune concluzii scrise la dosar.
Nemaifiind alte cereri și/sau excepții de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat pentru recurent, pune concluzii pentru admiterea recursului așa cum a fost formulat și depus în scris la dosar, casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare. În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond, a se dispune reintegrarea în muncă a recurentului, cu obligarea la plata drepturilor salariale. La data de 18.08.2008 recurentul a primit decizia prin care i s-a desfăcut contractul de muncă. În mod greșit s-a reținut că pe data de 18.08.2008 recurentul nu era în concediu medical, întrucât programul medicului de familie începea la ora 13,00. Acest concediu medical nu a fost contestat niciodată de intimată, fiind înregistrat în actele contabilității și plătit de unitate. Recurentului nu i s-a comunicat nota de constatare sau inventar și nici nu au însoțit decizia și nici procesul-verbal de cercetare prealabilă în sensul prevăzut de Codul muncii. Invocă nulitatea sentinței instanței de fond întrucât nu s-a pronunțat în cuprinsul hotărârii în mod expres la aceste aspecte. Societatea nu a formulat o acțiune penală de furt pe numele recurentului. Când s-a comis fapta, nu s-a procedat la o cercetare a recurentului, timp de 3 luni de zile societatea nu a luat nici o măsură împotriva recurentului. S-a menționat că recurentul ar fi sustras o tonă de material feros, lucru care nu ar fi fost posibil. Reiterează oral concluziile scrise depuse la dosar și solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.1030/D/2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău, a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu pârâta SC SA.
În motivarea sentinței, instanța de fond a arătat că:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bacău sub nr. 5680 din 15.09.2008 contestatorul, în contradictoriu cu intimata SC SA Bas olicitat anularea deciziei nr. 868 din 18.08.2008 privind desfacerea disciplinară a contractului de muncă, reintegrarea în funcție și acordarea drepturilor salariale până la reintegrare.
Motivându-și acțiunea, contestatorul a arătat că faptele reținute în decizia contestată au format obiectul altei sancțiuni în luna iunie 2008 prin care i-a fost redus salariului cu 10% pe timp de o lună, că materialele găsite de societate se aflau în dulapuri de mai bine de doi ani, că în cei 32 de ani de activitate la societate nu a mai fost sancționat disciplinar, că cercetarea disciplinară nu a fost corect făcută, că s- depășit termenul legal pentru emiterea deciziei și că în data de 16.06.2008 i-a fost adus la cunoștință că urma să fie concediat ca urmare a reorganizării societății, cu acordarea unui preaviz de 30 zile calendaristice.
În susținerea celor afirmate a depus la dosarul cauzei înscrisuri (fl. 5-24, 71-78) reprezentând contractul individual de muncă, convocarea în vederea efectuării cercetării disciplinare nr. 4333/18.07.2007, extras din CCM la nivelul unității, rapoarte și concedii medicale.
Prin întâmpinare (29-33), intimata a solicitat respingerea contestației ca nefondată motivat de faptul că în datele de 20 și 23 iunie 2008, contestatorul a fost depistat la poarta societății încercând să sustragă bunuri proprietatea societății iar în data de 17.07.2008 s-au descoperit 9 dulapuri de scule, dispozitive, materiale și materii prime, cumulând o tonă în greutate, ce erau la dispoziția contestatorului și nu figurau în evidențele contabile ale societății
A mai arătat că pentru toate aceste fapte a fost emisă o singură decizie de sancționare, respectiv nr. 868/18.08.2008, că cercetarea disciplinară s-a realizat în 08.07.2008, respectiv 23.07.2008 pentru fapta săvârșită in 17.07.2008 și că termenele de emitere a deciziei au fost suspendate datorită certificatelor medicale prezentate la societate.
În susținerea celor afirmate, intimata a depus la dosarul cauzei înscrisuri (fl. 34-68 și 186-194).
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Contestatorul a fost încadrat la SC SA B cu contract individual de muncă până la data de 18.08.2008, când prin decizia nr. 868/18.08.2008 a fost sancționat cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
În motivarea deciziei s-a reținut că, pe de o parte, în datele de 20 și 23 iunie 2008, contestatorul a fost depistat la poarta societății încercând să sustragă bunuri proprietatea societății (fl. 50-53), iar, pe de altă parte în data de 17.07.2008 a fost depistat în timp ce transporta diverse materiale, de la o secție la alta, fără documente justificative sau aprobarea șefului ierarhic, iar în urma verificării dulapurilor pe care le deținea sub cheie, s-au descoperit 9 dulapuri de scule, dispozitive, materiale și materii prime, cumulând peste o tonă în greutate, ce erau dosite de contestator în scopul sustragerii acestora și nu figurau în evidențele contabile ale societății.
Cercetarea disciplinară prealabilă s-a efectuat in data de 08.07.2008 (fl. 45) pentru faptele săvârșite în zilele de 20 și 23 iunie 2008, respectiv în data de 23.07.2008 (fl. 37) pentru fapta descoperită in 17.07.2008.
La ambele cercetări, contestatorul a fost convocat (fl. 49 și 43), s-a prezentat, a fost însoțit de un reprezentant al sindicatului și a recunoscut faptele săvârșite, respective că deținea sub cheie mai multe materiale aparținând societății și neevidențiate în nici o contabilitate.
Conform art. 123 lit. a din Regulamentul Intern - Anexa nr. 4 la CCM al societății pentru anii 2008-2011(fl. 66), sunt considerate abateri grave de la disciplina muncii și se sancționează cu desfacerea contractului individual de muncă faptele care au condus sau puteau conduce la diminuarea patrimoniului societății, indiferent de valoare, precum sustragerile, favorizarea sustragerilor, suplimentarea comenzilor cu materii prime, etc.
Analizând faptele săvârșite de contestator, respectiv încercarea de a sustrage diferite bunuri aparținând societății (în zilele de 20 și 23 iunie 2008) și deținerea fără știrea societății și fără a fi evidențiate în contabilitatea acesteia a mai multor scule, materiale și dispozitive, instanța a constatat că acestea sunt suficient de grave pentru a se putea dispune sancțiunea desfacerii disciplinare a contractului de muncă.
Apărările formulate de contestator nu au putut fi reținute și au fost respinse întrucât din probatoriul administrat nu rezultă existența unei alte decizii de sancționare pentru faptele din zilele de 20 și 23 iunie 2008, singura decizie fiind aceea contestată, astfel nu poate susține că a fost sancționat de două ori pentru aceleași fapte, pe durata preavizului contractul individual de muncă continuă să își producă toate efectele, iar decizia contestată a fost emisă în termenul legal de 30 zile, ținând seama că în perioada 17.07.- 13.08.2008 contestatorul s-a aflat în concediu medical (fl. 54-58), concediu ce suspendă de drept raporturile de muncă (art. 50 lit. b din muncii), inclusiv termenele prevăzute de art 268 alin 1 din muncii.
Concediul medical acordat în 18.08.2008, pentru perioada 18 - 20.08.2008 (fl. 22), nu a putut fi primit de către instanță, întrucât a fost obținut între orele 15:10 - 15:50( fl. 60- adresa doctorului emitent), deci după terminarea orelor de program, respectiv după emiterea deciziei contestate.
Desigur, contestatorul nu se poate prevala nici de faptul că în data de 23.07.2008 se afla în concediu medical (57), atât timp cât nu a adus la cunoștința societății acest aspect și cât timp s-a prezentat la efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
Nici susținerile privind lipsa procesului-verbal de constituire a comisiei de cercetare disciplinară nu sunt susținute, la dosar existând acest document ( fl. 87).
Pentru aceste considerente instanța a respins contestația ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs contestatorul care a criticat nelegalitatea acesteia invocând în esență:
- instanța ignorat probatoriul administrat în cauză, probatoriu ce relevă faptul că, sancțiunea disciplinară a fost aplicată pe de o parte, pentru pretinse abateri disciplinare săvârșite în 20 iunie, 23 iunie 20087, în raport de care sancțiunea apare ca tardivă, iar pe de altă parte că, abaterile ce i-au fost reținute în sarcină, nu au fost probate; a mai invocat faptul că, anterior desfacerii contractului de muncă, a primit la 16.06.2008 preaviz pentru încetarea contractului de muncă ca urmare a numărului redus de posturi, nicidecum pentru abateri disciplinare, că după primirea preavizului anterior menționat, a fost comunicată adresa nr.4331/18.07.2008, la data de 23.07.2008 pentru efectuarea cercetării prealabile a abaterilor disciplinare constând în intenția de a sustrage o serie de materiale, scule, dispozitive, aparținând societății și depozitate în dulapuri; a mai arătat recurentul că, pentru acestea s-a consemnat, cu ocazia cercetării, că nu ar fi existat documente de proveniență, iar greutatea lor ar fi depășit o tonă; în acest context, cercetarea prealabilă, arată recurentul nu a fost efectuată corect, în procesul verbal de cercetare nefiind inserate argumente de natură să conducă la concluzia că tona de materiale, dispozitive, unelte de lucru depozitate în cele 9 dulapuri, ar fi fost destinate sustragerii, lucru greu de realizat, ținând cont de greutatea reclamată și severitatea serviciului de pază;
- în toată perioada preavizului, a cercetării prealabile, cât și la data aplicării sancțiunii, se afla în concediu medical în unități spitalicești, respectiv, ambulatoriu, ceea ce face ca decizia să fie lovită de nulitate absolută.
- pentru abaterile din 20 și 23 iunie 2008, societatea intimată susține că i-ar fi aplicat sancțiunea disciplinară cu reducerea cu 10 % a salariului astfel că, menținerea și a acestor așa-zise abateri disciplinare în decizia de desfacere a contractului de muncă, conduce la ideea dublei sancționări pentru aceeași faptă, arată recurentul că decizia de sancționare cu diminuarea cu 10 % a salariului nu i-a fost comunicată;
- în realitate, învederează recurentul, modalitatea de concediere( sancțiunea desfacerii disciplinare a contractului de muncă, constituie o modalitate indirectă de înlăturare a sa de la vocația primirii salariilor compensatorii ( conform preavizului inițial);
- a mai invocat recurentul, dincolo de faptul că sancțiunea disciplinară a desfacerii contractului de muncă a fost dispusă pe perioada concediului medical, nu i-au fost comunicate procesul-verbal de inventariere( sau nota de constatare) și nici decizia și procesul-verbal de cercetare prealabilă.
În concluzie, arată recurentul, faptele reținute în sarcina sa, au fost sancționate cu depășirea termenului legal, cercetarea prealabilă nu a urmat toate etapele procedurale, sancțiunea a fost aplicată pe perioada în care se află în incapacitate temporară de muncă.
Prin întâmpinare, societatea-intimată a solicitat respingerea ca nefondat a recursului întrucât sustragerile din data de 20, 23 iunie 2008 nu au fost contestate, după cum nu a fost contestată nici existența unei tone de materiale, scule dispozitive în cele nouă dulapuri aflate în gestiunea recurentului, materiale căror proveniență nu a putut fi explicată; în ce privește
prescripția aplicării sancțiunii disciplinare, aceasta nu putea fi reținută, în condițiile în care, pe perioada incapacității temporare de muncă, recurentului i-a fost suspendat contractul de muncă.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Prin decizia 868/18.08.2008 emisă de societatea-intimată s-a dispus desfacerea disciplinară a contractului de muncă al recurentului-contestator, în temeiul art.61 lit.a, coroborat cu art.264 alin.1 lit.f din Codul muncii și pct.121 lit.f din Anexa 4 - Regulamentul Intern din /2008, reținându-se, în sarcina sa, sustrageri repetate din societate de bunuri proprietatea acesteia, fapte săvârșite în datele de 20, 23 iunie 2008, precum și ascunderea unei cantități importante de scule, dispozitive și materiale noi sau uzate, în fișiere și în diverse locații din societate, aflate sub cheie, faptă depistată în data de 17.07.2008, în timp ce transporta, diverse materiale, fără documente justificative și fără aprobarea șefului de compartiment.
Din ansamblul probator administrat în cauză, se reține că la data emiterii deciziei de desfacere disciplinară a contractului de muncă, 18.08.2008, recurentul-contestator se afla în concediu medical, ce i-a fost acordat pentru perioada 18.08.- 20.08.2008 ( 22 dosar fond), anterior acestuia, recurentul traversând mai multe perioade de incapacitate temporară de muncă, unele dintre acestea necesitând spitalizare ( conform documentației medicale depuse la dosarul instanței de fond).
Împrejurarea invocată de intimată, potrivit căreia, concediul medical a fost acordat ulterior programului de lucru, în contextul în care orarul de funcționare al cabinetului medical din ziua de 18.08.2008, se desfășura după-amiaza, recurentul fiind prezent la serviciu în această zi, este lipsită de relevanță în cauză, în condițiile în care, din registrul de evidență a accesului persoanelor în incinta societății ( 61 dosar fond ) rezultă că recurentul a fost prezent în unitate doar în intervalul de timp 946- 1000, pe de o parte, iar concediul medical prezentat pentru perioada 18.08 - 20.08.2008 ( necontestat de intimată) a fost însușit, de către aceasta, prin plată, astfel cum relevă evidența drepturilor salariale acordate pentru luna august ( 74 dosar fond "fluturaș" salarii din 04.09.2008), pe de altă parte.
În contextul anterior arătat, decizia de desfacere disciplinară a contractului de muncă apare ca fiind emisă cu încălcarea dispozițiilor art 60 alin.1 lit. Codul muncii, potrivit cărora " concedierea salariaților nu poate fi dispusă pe durata incapacității temporare de muncă stabilită prin certificat medical, conform legii".
Faptul că certificatul de concediu medical nu a fost adus la cunoștință societății decât ulterior emiterii deciziei de concediere ( împrejurare invocată de intimată) nu justifică respingerea contestației promovate împotriva acesteia, câtă vreme, potrivit art.50 lit.b din Codul muncii, contractul individual de muncă se suspendă de drept în situația în care angajatul se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, atât timp cât raportul de muncă al salariatului este suspendat pe caz de boală angajatorul nu poate dispune nicio măsură de natură a duce la încetarea raporturilor de muncă.
Având în vedere cele anterior arătate, instanța, constatând incidența în speță, a dispozițiilor art.60 ( alin.1) Codul muncii, respectiv, desfacerea contractului de muncă pe perioada incapacității de muncă, atestată prin certificat medical însușit de societate prin plata acestuia, art.304 pct.9 Cod procedură civilă, art.3121Cod procedură civilă va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată în sensul admiterii contestației, anulării deciziei atacate, și reintegrării contestatorului în postul ocupat anterior, cu plata drepturilor salariale cuvenite pe perioada concedierii până la reintegrarea efectivă.
În baza art.274 Cod procedură civilă, coroborat cu art.1169 Cod civil, respinge ca nedovedită cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, reprezentând onorar avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil promovat de recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr. 1030 din 05 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA
Modifică în tot sentința civilă nr.1030/05.06.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în sensul că:
Admite contestația.
Anulează decizia nr.868/18.08.2008 emisă de SC SA
Dispune reintegrarea contestatorului în postul ocupat anterior.
Obligă intimata să plătească contestatorului drepturile salariale cuvenite de la data desfacerii contractului de muncă 18.08.2008 și până la data reintegrării efective.
Respinge ca nedovedită cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 11.01.2010.
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu | JUDECĂTOR 2: Liliana Ciobanu | JUDECĂTOR 3: Daniela Părău |
Grefier, |
red.sent./
red.dec.rec. - /10.02.
tehnored.BC/ 4 ex/10.02.2010
com.tuturor părților
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu, Daniela Părău
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 175/2008. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 682/2008. Curtea de... → |
|---|
