Contestație decizie de sancționare. Decizia 1133/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția Litigii de Muncă
și Asigurări Sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1133
Ședința publică din 16 iulie 2009
PREȘEDINTE: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 2: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 3: Aurelia
GREFIER:
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 666/27.08.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și Direcția Drumuri și Poduri, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanta recurentă, avocat -, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanta reclamantei depune la dosar împuternicire avocațială nr. -/30.10.2008, factura nr. 136/17.11.2008, factura nr. -/13.07.2009 și biletele de avion pe ruta B-T și retur, în dovedirea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial și cheltuieli de transport. De asemenea, reprezentanta reclamantei depune la dosar practică judiciară.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamanta recurentă, prin apărător, solicită admiterea recursului și casarea sentinței civile atacate, arătând că prima instanță s-a rezumat în motivarea hotărârii sale la anumite aspecte generale privind condițiile care trebuie îndeplinite ca o faptă să fie considerată abatere disciplinară, fără a se face o raportare la elementele de fapt care au stat la baza luării aceste hotărâri.
CURTEA,
În deliberare, constată că prin sentința civilă nr. 666/27.08.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, s-a respins contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România A, având ca obiect anularea deciziei de sancționare nr.853/27.12.2007 și s-a dispus restituirea sumelor reținute.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că în urma referatului nr.8828/28.1.2007 a Secției T și a Raportului nr.9586 din 18.12.2007 întocmit de Comisia de Cercetare Disciplinară Prealabilă din cadrul Secției T, intimata a emis Decizia nr.853/27.12.2007 prin care contestatoarea a fost sancționată cu reducerea salariului de bază cu 10 % pe 3 luni, respectiv ianuarie, februarie, martie 2008, reținându-se în sarcina sa ca abatere disciplinară nepăstrarea în condiții de siguranță a ștampilei proprii, aceasta fiind aplicată în Registrul special de evidență a documentelor reținute, în data de 17.11.2007, la punctul de lucru fără știința acesteia.
În baza întregului probatoriu administrat în cauză instanța a constatat că în speță contestatoarea a săvârșit o abatere disciplinară, prin nepăstrarea în condiții de siguranță deplină a ștampilei sale, astfel cum este definită fapta sa prin dispozițiile art.263 alin.2 din Codul Muncii și ca atare în temeiul prevederilor art.266 din Codul Muncii intimata, în mod legal și întemeiat, i-a aplicat o sancțiune disciplinară.
Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamanta solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii și, în consecință, anularea deciziei de sancționare ca nelegală.
În motivele de recurs hotărârea este criticată pentru nelegalitate și netemeinicie, arătându-se în principal că instanța nu a motivat hotărârea sau a motivat-o superficial, întrucât a redat condițiile pentru antrenarea răspunderii disciplinare, însă nu a arătat care sunt elementele de fapt care au stat la baza stabilirii sancțiunii pentru fapta săvârșită, care ar reprezenta o abatere disciplinară.
Recurenta invocă împrejurările de fapt reprezentând condițiile de lucru pe care le apreciază ca fiind improprii, iar raportat la acestea arată că nu are cunoștință despre modul în care ștampila a ajuns în posesia altui coleg, având în vedere că niciodată ștampila nu a rămas în sediul companiei angajatoare, ci a luat-o cu ea după terminarea programului de muncă.
De asemenea, arată că în cauză ar fi trebuit a se face aplicarea criteriilor prevăzute de dispozițiile art. 266 Codul muncii față de care fapta săvârșită de către o altă persoană nu poate antrena răspunderea recurentei.
Intimata, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, în temeiul art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază întemeiat recursul pentru următoarele considerente:
Prima instanță a expus în starea de fapt, cu o înșiruire a împrejurărilor de fapt reținute în actele întocmite de către angajator, respectiv referatul nr. 8828/28.01.2007 și raportul nr. 9586/18.12.2007, fără a realiza o analiză a probelor administrate în cauză.
De asemenea, prima instanță s-a rezumat la a enumera care sunt condițiile pentru antrenarea răspunderii disciplinare, menționând că raportează "aceste considerații teoretice la situația de speță", fără a examina în concret raportat la probele administrate în ce constă fapta săvârșită de către contestatoare și pentru ce temei legal aceasta constituie sau nu abatere disciplinară.
Nu au fost avute în vedere nici susținerile contestatoarei vis a vis de apărarea intimatei, care a arătat că aplicarea ștampilei din registrul de vehicule reținute, la poziția 897 s-a făcut de către o colegă a contestatoarei, care a considerat că este obligația contestatoarei de a face o astfel de aplicare, însă a omis să o informeze despre această împrejurare.
Totodată, prima instanță nu a soluționat excepția invocată de către pârâtă prin întâmpinarea depusă și a pretins o soluționare a fondului fără a se pronunța cu prioritate față de o excepție dirimantă.
Toate acestea au dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale prin nerespectarea dispozițiilor art. 162 Cod procedură civilă raportat la art. 134 Cod procedură civilă, precum și prin necercetarea fondului pricinii, în sensul celor arătate mai sus; probele administrate în cauză au fost apreciate greșit în ceea ce privește utilitatea și pertinența lor - înscrisurile față de proba testimonială, care nici nu a fost apreciată în vreun fel. Astfel, netemeinicia hotărârii constatată de către instanța de recurs prin prisma dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă se adaugă la motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă constatate în speță prin necercetarea fondului, drept consecință, urmează a se admite recursul, se va casa hotărârea recurată și se va trimite cauza pentru rejudecare în fond aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 666/27.08.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Casează hotărârea recurată și trimite cauza pentru rejudecare în fond aceleiași instanțe.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. / 10.09.2009
Tehnored / 10.09.2009/2 ex
Prima instanță: și - Tribunalul Arad
Președinte:Raluca PanaitescuJudecători:Raluca Panaitescu, Maria Ana Biberea, Aurelia
| ← Conflict de muncă. Decizia 34/2008. Curtea de Apel Galati | Contestație decizie de concediere. Decizia 245/2008. Curtea de... → |
|---|
