Contestație decizie de sancționare. Decizia 1162/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1162 /2009
Ședința publică de la 12 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Maria Cismaru JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Ana
- - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului promovat de pârâta DE STAT Sibiu, împotriva sentinței civile nr. 457 din 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Urmare faptului că domnul judecător lipsește din instanță la termenul din 12.11.2009, inițial fiind desemnat în completul de judecată al prezentei ședințe, s-a procedat la suplinirea acestuia de către doamna judecător -, conform planificării de permanență a secției.
La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la dosar au fost înregistrate următoarele acte: Întâmpinare din partea reclamantului intimat, cerere judecare în lipsă formulată de avocat în calitate de reprezentant al intimatului reclamant împreună cu factura și chitanța în original privind cheltuielile de judecată în recurs, precum și o nouă cerere de judecare în lipsă formulată de avocat prin care pune concluzii de admitere a recursului și depune în copie aceeași factură și chitanță.
Instanța, având în vedere actele dosarului și cererile formulate, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu sub dosar nr- reclamantul a chemat în judecată pârâta DE STAT S solicitând anularea deciziei nr. 4/11.02.2009 emisă de pârâtă prin care i s-a aplicat sancțiunea avertismentului.
În motivarea cererii s-a arătat că măsura a fost aplicată pentru luarea unei poziții critice într-o ședință, deci nejustificat.
Ulterior s-a invocat nulitatea acestei decizii pentru încălcarea dispozițiilor art. 268 alin. 2 lit.a și b Codul muncii, nedescrierea faptei și lipsa cercetării prealabile.
Pârâta prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii deoarece pentru aplicarea avertismentului nu este necesară efectuarea cercetării prealabile, iar pe fond sancționarea este legală întrucât reclamantul a adresat acuze și cuvinte jignitoare la adresa directorului, a soției și fiicei acestuia, precum și a comisiei de evaluare profesională.
Prin sentința civilă nr. 457/2009 Tribunalul Sibiua admis excepția nulității și a admis cererea reclamantului, constatând nulă decizia nr. 4/11.02.2009 emisă de pârâtă, pârâta fiind obligată să plătească reclamantului și cheltuieli de judecată în sumă de 1190 lei.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că decizia este lovită de nulitate deoarece nu a fost efectuată cercetarea prealabilă. Este adevărat că potrivit codului muncii sancțiunea avertismentului poate fi aplicată și fără efectuarea cercetării disciplinare, însă prin contractul colectiv de muncă la nivel național semnat de Ministerul Culturii s-a arătat că și în cazul acestei sancțiuni se impune efectuarea cercetării disciplinare.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta de Stat Sibiu prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii cererii formulate de reclamant.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că sentința este nelegală și netemeinică deoarece în speță este aplicabil contractul colectiv de muncă la nivel ramură cultură care nu impune efectuarea cercetării prealabile în cazul sancțiunii avertismentului. Contractul colectiv la nivel național nu se aplică deoarece contractul la nivel de ramură nu a fost modificat, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile sale în forma în care a fost semnat de părțile semnatare. Apariția ulterioară a unui contract unic la nivel național ar impune o modificarea a celui la nivel de ramură prin semnarea unui act adițional. Prin urmare, dispozițiile contractului la nivel național nu sunt aplicabile fără o modificare a contractului la nivel de ramură.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală cu cheltuieli de judecată.
CURTEA, analizând sentința atacată, prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Recurenta susține că sentința este greșită deoarece are la bază dispoziții din contractul colectiv de muncă la nivel național - care prevăd obligativitatea efectuării cercetării prealabile și în cazul aplicării sancțiunii avertismentului, în condițiile în care în mod corect trebuiau aplicate dispozițiile din contractul colectiv de muncă la nivel ramură cultură care nu instituie această obligativitate.
Această susținere nu poate fi primită.
Potrivit art. 241 alin.1 lit.d din Codul muncii și ale art. 11 alin. 1 lit.d din Legea nr. 130/1996, clauzele contractului colectiv de muncă la nivel național produc efecte pentru salariații încadrați la toți angajatorii din țară, indiferent dacă angajatorul respectiv a participat sau nu direct ori prin reprezentare de către o federație sau confederație patronală la negocierea și încheierea acestui contract colectiv de muncă.
Art. 238 alin.1 din Codul muncii prevede că: "contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior". Astfel, orice contract colectiv de muncă se încheie nu numai în considerarea legii, ci și în considerarea clauzelor contractelor colective de la nivel superior.
Potrivit art. 244 din Codul muncii "clauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate pe parcursul executării lui, în condițiile legii, ori de câte ori părțile convin acest lucru".
Pe de altă parte, în cazul în care, din diferite motive, părțile au încheiat contracte colective de muncă la un nivel inferior înaintea contractelor colective la nivel superior, cele de la nivelurile inferioare se vor adapta contractelor colective de la nivelul superior, acolo unde prevederile minimale ale acestora nu au fost atinse.
În speță, prin contractul colectiv de muncă la nivel ramură cultură nu s-a prevăzut obligativitatea efectuării cercetării prealabile în cazul aplicării sancțiunii disciplinare a avertismentului.
Această clauză intră în contradicție cu prevederile contractului colectiv unic de muncă la nivel național, potrivit căruia cercetarea disciplinară este obligatorie și în această situație.
Prin urmare, în raport de cele prevederile legale citate anterior în cauză, în mod temeinic și legal, instanța de fond a apreciat acțiunea reclamantului întemeiată, întrucât potrivit dispozițiilor art. 75 alin.1 din CCM la nivel național "sub sancțiunea nulității absolute, nici o sancțiune nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile", această dispoziție aplicându-se cu prioritate față de dispozițiile din contractul colectiv de muncă la nivel inferior.
În consecință, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, soluția pronunțată de prima instanță fiind la adăpost de criticile formulate, instanța va dispune respingerea recursului ca nefondat.
Fiind în culpă procesuală față de soluția pronunțată, recurenta va fi obligată să plătească intimatului cheltuielile de judecată făcute cu acest proces constând în onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta de Stat Sibiu împotriva sentinței civile nr. 457/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar -.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 1190 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12.11.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Tehnored. /7.12.2009, 4 ex.IM
Jud.fond-,
Președinte:Monica Maria CismaruJudecători:Monica Maria Cismaru, Nicoleta Vesa, Ana
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 417/2009. Curtea... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 1513/2009. Curtea... → |
|---|
