Contestație decizie de sancționare. Decizia 147/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZI A CIVILA Nr. 147/
Ședința publică de la 12 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Grigorescu
Grefier șef sectie -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta " CFR CĂLĂTORI SA " - B. împotriva sentinței civile nr. 945/18.10.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 30 ianuarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 5 februarie 2008, apoi pentru 12 februarie 2008.
CURT EA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 945/2007, Tribunalul Brașova dispus următoarele:
A admis acțiunea formulată de reclamantul G, cu domiciliul ales în B,-,. C,.7, în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI "CFR CĂLĂTORI"SA - REGIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI B, cu sediul în B,- și în consecință:
A anulat decizia nr. 28/2.07.2007 privind retrogradarea reclamantului din funcția de instructor;
A dispus repunerea părților în situația anterioară retrogradării;
A obligat pârâta să achite reclamantului drepturile salariale de care ar fi beneficiat pe perioada celor două luni de retrogradare, începând cu 2.07.2007;
A obligat pârâta să achite reclamantului suma de 950 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul G este angajatul pârâtei Călători "CFR CĂLĂTORI" SA, în funcția de instructor de stație comercial călători, la compartimentul instruire, așa cum rezultă din fișa postului depusă la fila 31 din dosar.
Prin decizia nr.28/2.07.2007, în urma analizării dosarului de cercetare disciplinară, conducerea societății l-a sancționat pe reclamant cu retrogradarea din funcția de instructor, în funcția de casier cf I, cu acordarea salariului clasei 25 de salarizare 1842 lei) plus 10% spor condiții grele, plus 10% din clasa I de salarizare = 40,7 lei, condiții nocive, pentru o perioadă de 60 zile, potrivit art.264 alin.1 lit.c din Codul Muncii.
Analizând decizia sus-amintită, prin prisma dispozițiilor art.268 alin.2 din Codul Muncii instanța reține că ea nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările reclamantului precizându-se doar că "apărările formulate au fost înlăturate ca fiind lipsite de relevanță".
Verificând respectarea acestei norme obligatorii se constată că în tot cuprinsul deciziei de sancționare nu se face nicio referire la apărările salariatului cu privire la învinuirile ce i se aduc, această lipsă neputând fi acoperită prin alte înscrisuri sau note anexate deciziei.
Decizia de concediere trebuie să cuprindă în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat, conform dispozițiilor art.268 alin.2 lit. c din Codul Muncii, acest element constituind o garanție a salariatului că apărările sau explicațiile date în justificarea atitudinii imputate au fost analizate și avute în vedere de angajator, iar decizia de sancționare nu este arbitrară.
In acest sens, era necesar ca în cuprinsul deciziei atacate să se facă mențiunile referitoare la apărările salariatului iar nu să se facă mențiunea că "acestea sunt lipsite de relevanță", relevanța acestora din punct de vedere juridic urmând a fi analizată de instanță cu ocazia examinării deciziei rn.28/2007 sub aspectul temeiniciei și legalității.
Împotriva sentinței a formulat recurs pârâta "CFR Călători " SA-
În motivele de recurs sentința este criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.
1.Se susține că în mod greșit instanța de fond a reținut că decizia de sancționare este lovită de nulitate.
Nu din culpa recurentei apărările reclamantului nu au fost detaliate în decizia de sancționare, ci datorită atitudinii acestuia care răspundea evaziv, fără relevanță asupra motivelor personale ce au stat la baza săvârșirii abaterilor.
Contestatorul a evitat răspunsurile fiind conștient de vinovăția sa.
2.Excepția nulității deciziei de sancționare nu a fost pusă în discuția părților, nu există mențiune asupra invocării acestei excepții din oficiu sau de către una din părți.
În consecință se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii contestației.
În probațiune, recurenta depune decizia 728/2007 a Curții de APEL BRAȘOV pronunțată în soluționarea unui alt litigiu între aceleași părți cu privire la o altă decizie de sancționare.
Intimatul contestator a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului.
Analizând recursul formulat, instanța constată că nu este întemeiat.
Chiar dacă excepția nulității care a fost analizată din oficiu de instanța de fond nu a fost pusă în discuția părților, Curtea constată că acest aspect nu poate atrage casarea sentinței, nefiind îndeplinite niciunul din motivele de casare expres prevăzute de dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă și respectiv de art. 312 pct. 5 Cod procedură civilă și de legea specială prin dispozițiile art. 81 alin. 2 lit. a și b din Legea 168/99.
Nepunerea în discuția părților a excepției nulității deciziei de sancționare nu aduce o vătămare intereselor recurentei care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului vătămător ( în speță casarea sentinței) conform art. 105 Cod procedură civilă, deoarece conform art. 3041Cod procedură civilă, instanța de recurs poate analiza cauza sub toate aspectele, hotărârea instanței de fond nefiind susceptibilă de ape, cale devolutivă de atac.
Prin urmare, se constată că, prin motivele de recurs, recurentul arată că excepția nulității deciziei de sancționare nu poate fi primită, deci își spune punctul de vedere cu privire la acesta.
Instanța de recurs ar putea casa sentința de fond în condițiile art 312 alin. 3 și 5 Cod procedură civilă, doar dacă s-ar aprecia că în mod greșit instanța de fond a soluționat excepția nulității absolute a deciziei de sancționare și nu a pătruns în cercetarea fondului
În speță însă, această excepție a fost soluționată corect.
Decizia de sancționare trebuie să cuprindă elementele concrete care să permită verificarea legalității și temeiniciei acesteia.( Revista Română de dreptul muncii nr. 2/2005).
Mențiunea din cuprinsul acesteia că "apărările salariatului au fost înlăturate ca fiind lipsite de relevanță" atrage aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 268 alin 2 lit c Codul Muncii.Relevanțaapărărilor trebuie apreciată de organul de control al deciziei de sancționare, respectiv instanța de judecată și nu în mod direct de angajator care în executarea dispozițiilor art. 268 Codul Muncii trebuie să prezinte în concret apărările angajatorului care urmau să fie analizate de către instanță în cadrul prezentei contestații.
Față de aceste considerente Curtea va respinge recursul formulat, neputând fi reținute motivele de recurs mai sus analizate ca întemeiate și cu efect asupra modificării sentinței în sensul celor pretinse de recure
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta pârâtă "CFR Călători" SA - B împotriva sentinței civile 945/2007 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 12 Februarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef sectie, - |
Red: AP/6.03.2008
Dact:: AG/ 19.03.2008 - 2 ex.
Jud.fond: /
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu
| ← Contestație decizie de pensionare. Decizia 442/2009. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 895/2008. Curtea de... → |
|---|
