Contestație decizie de sancționare. Decizia 22/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 22/
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 3: Nicoleta
Grefier -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta UNIVERSITATEA " ", împotriva sentinței civile nr. 1545/6.10.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință public, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 7 ianuarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 13 ianuarie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că, prin sentința civilă nr. 1545/16.10.2008, Tribunalul Brașova dispus următoarele:
A respins exceptia tardivitatii formularii contestatiei impotriva Deciziei nr.230 din data de 07.05.2007,emisa de intimata Universitatea din
A admis in parte contestatia precizata,formulata de contestatorul ,impotriva intimatilor Universitatea din si.
A anulat Decizia nr.230 din data de 07.05.2007 si Decizia nr.883 din data de 19.11.2007,emise de intimata Universitatea din
A respins contestatia formulata de contestator in contradictoriu cu intimatul.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Prin decizia 231/7.05.2007 contestatorul, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității " " din a fost sancționat disciplinar cu observație scrisă, iar prin decizia 883/19.11.2007 a fost sancționat cu avertisment.
Ambele decizii au fost contestate în 11.12.2007 la Tribunalul Sibiu, apoi ca efect al strămutării au fost soluționate de Tribunalul Brașov - secția litigii de muncă și asigurări sociale.
Instanța a constatat că este formulată în termen contestația împotriva deciziei 231/7.05.2007 deoarece a reținut că această decizie i-a fost comunicată prin poștă în 10.05.2007 contestatorului, însă " de primire" a semnat soția acestuia.
Contestatorul, cu respectarea art. 122 alin 3 din Legea 128/1997 - Statutul personalului didactic, a formulat contestație în 21.05.2007 ( f 202) la rectorul facultății, la Biroul Senatului Universității în 21.06.2007 și în 5.10.2007 la Comisia de etică.
Pentru aceste considerente instanța de fond a respins excepția tardivității contestației formulată de contestator împotriva deciziei 231/2007.
Tot cu privire la această decizie de sancționare instanța de fond a reținut că este lovită de nulitate deoarece sunt încălcate dispozițiile art. 267 alin. 2 Codul Muncii, nefiind convocat în scris contestatorul în vederea desfășurării cercetării disciplinare.
S-a mai reținut că în decizia 231/2007 nu sunt prevăzute prevederile din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat, condiție prevăzută expres de art. 268 alin 2 lit.
În ceea ce privește contestația împotriva deciziei 883/19.11.2007, Tribunalul a admis contestația constatând că nu există vinovăția contestatorului față de abaterile care i se impută prin această decizie pentru următoarele considerente:
Afișarea listelor de admitere ale candidaților declarați admiși - au fost semnate și afișate doar sub semnătura președintelui comisiei de la facultate,respectiv a contestatorului și a secretarului comisiei de la facultate,lipsind semnătura președintelui și secretarului comisiei centrale de admitere și ștampila Universității,fapt ce constituie abatere de la prevederile metodologiei de admitere.
Din probele de la dosar nu rezultă că în,speță, contestatorul avea sarcini de serviciu în acest sens,deoarece intimata nu a depus la dosar fișa postului deși,așa cum s-a arătat,proba cădea în sarcina sa. La interogatoriu contestatorul arată că nu avea sarcini în acest sens.
În plus, contractele de școlarizare pentru doi dintre absolvenții din lista candidaților admiși pe locuri cu taxă la concursul de admitere sesiunea iulie 2007 ( - și ) încheiate ulterior,în data de 06.08.2007, sunt semnate și rectorul universității intimate,așa cum rezultă din înscrisurile de la filele 59-71 dosar.
În cea ce privește cea de-a doua faptă reținută în decizia de sancționare și,anume:specializarea "Studii de Securitate" la care s-a organizat admiterea nu este aprobată de Ministerul Educației,Cercetării și T,ea nefiind cuprinsă în nr.HG676/20.06.2007 privind domeniile de studii universitare de licență, structurile instituțiilor de învățământ superior și specializările organizate de acestea,fapt ce constituie o încălcare gravă a prevederilor hotărârii de guvern și a Ordinului nr.308/12.02.2007. "Studii de Securitate"nu avea autorizare de funcționare provizorie pentru Universitatea " " S,la momentul desfășurării examenului de admitere,nefiind cuprinsă în hotărârea de guvern, întocmirea și afișarea listelor cu candidați admiși la această specialitate este nelegală.
Instanța a constatat că în anul 2006 s-a început această specializare în cadrul Universității " " S,fiind organizat examen de admitere,așa cum rezultă din înscrisurile de la filele 214-217 din dosar.
Intimata Universitatea " " Sap ublicat în Monitorul de S din 05.07.2007 că se organizează admitere la Facultatea de Științe Politice,Relații internaționale și Studii de Securitate,alături de alte specializări, fila 218 dosar.
Din cele de mai sus rezultă că atribuții în ceea ce privește admiterea la facultățile organizate în cadrul Universității " " S îi aparțineau intimatei și nu contestatorului,astfel că nerespectarea nr.HG676/20.06.2007 nu îi poate fi imputată acestuia.
În legătură cu fapta potrivit căreia contestatorul a încălcat hotărârea Biroului Senatului și decizia rectorului prin care doamna conf. univ. dr. a fost numită decan interimar al Facultății de Științe Politice,Relații Internaționale și Studii Europene până la organizarea noilor alegeri prin refuzul sistematic de recunoaștere a autorității conducerii facultății,instanța apreciază nu au fost încălcate "atribuțiile catedrelor" și cele ale "șefului de catedră" cuprinse în înscrisul de la filele 243-247 dosar,întocmite conform art.67 și următoarele din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.
În ceea ce privește faptele privind uzurparea funcției de decan al Facultății de Științe Politice,Relații Internaționale și Studii Europene,contestatorul substituindu-se acestuia,convocând așa numitul Consiliu al facultății,fără știința decanului interimar și a hotărât să înainteze către statele de funcțiuni pentru anul 2007/2008 exclusiv sub semnătura proprie,fără semnătura decanului interimar și fără aprobarea acestuia,instanța constată că,potrivit acelorași înscrisuri sus menționate,colectivul catedrei se convoacă lunar iar șeful de catedră elaborează statele de funcții ale catedrei. Prin urmare,contestatorul nu și-a depășit atribuțiile sale.
Consiliul facultății,potrivit acelorași norme,este format din reprezentanți ai catedrelor,departamentelor,personalului tehnico-administrativ și ai studenților facultății,stare de fapt confirmată și de adresa nr.2690/06.11.2007 a intimatei,fila 224 dosar iar contestatorul nu a împiedicat convocarea acestuia. Intimata nu a dovedit contrariul,respectiv că decanul interimar ar fi convocat Consiliul facultății iar contestatorul arată la interogatoriu că nu a refuzat recunoașterea autorității conducerii după 1.10.2007,cu toate "că a fost numită în funcția de decan deși trebuia aleasă."
Referitor la fapta că la data de 03.11.2007 contestatorul a hotărât,fără consultarea decanului interimar și fără a avea delegație în acest sens,deschiderea programelor de master în cadrul facultății,instanța constată că la interogatoriu contestatorul a afirmat că nu este adevărat iar adresa nr.2110/19.09.2007, fila 258emisă de intimată, se referă la programe de studii de licență sau master în afara municipiului S și nu în cadrul facultății iar intimata nu a făcut dovezi în acest sens.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect suspendarea deciziilor contestate până la soluționarea definitivă a contestației,instanța,față de precizarea contestatorului, a apreciat că această cere a rămas fără obiect.
Contestația a fost respinsă față de pârâtul,acesta semnând în calitate de Rector al universității intimate,având în vedere și precizările ulterioare ale contestatorului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs în termen, motivat, pârâta Universitatea " "
Sentința este criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.
Se arată că:
1. Excepția tardivității formulării contestației împotriva deciziei 230/7.05.2007 a fost soluționată greșit.
2. Greșit s-a apreciat de instanța de fond că precizările de acțiune din 5.08.2008 și 19. 08.2008 formulate de contestator sunt depuse în termen.
3. Referitor la soluționarea pe fond contestației cu privire la decizia 230/7.05.2007 instanța de fond a reținut greșit că această decizie nu conține prevederile din statutul de personal, regulamentul intern încălcate. În cauză s-au depus atribuțiile șefului de catedră elaborate la nivelul neîndeplinite de contestator.
4. În mod nelegal s-a anulat și decizia 883/19.11.2007. În speță toate faptele considerate abateri disciplinare au fost probate.
Probele au fost greșit interpretate. Instanța de fond face confuzie între colectivul catedrei și Consiliul Facultății.
Contestatorul și-a depășit atribuțiile convocând așa numitul " Consiliu de facultate " în locul decanului. S-a demonstrat că profesorul contestator a uzurpat funcția de decan, substituindu-se acestuia.
Față de motivele de recurs, contestatorul a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului.
Susține că înscrisul care conține atribuțiile catedrelor aflat la 243 dosar fond este un " fals" deoarece nu poartă antet și nici nu este semnat de cineva.
Această chestiune prealabilă a fost lămurită la termenul din 7.01.2009. Recurenta care a fost partea care a adus în probațiune la fond acest înscris a arătat că este un extras la " Cartea Universității" acre conține atribuțiile întregului personal al Universității. Ca urmare nu sunt aplicabile dispozițiile art. 177 și 183 Cod procedură civilă.
Analizând recursul formulat, instanța constată că este fondat în parte.
Prima critică referitoare la tardivitatea contestației formulate împotriva deciziei 230/7.05.2007 este neîntemeiată.
Această decizie i-a fost comunicată contestatorului conform înscrisurilor de la 131 prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire în 10.05.2007. primirea a fost confirmată de soția acestuia.
Într-adevăr interpretarea instanței de fond asupra dispozițiilor art. 268 alin 4 Codul Muncii este greșită. Varianta comunicării deciziei de sancționare prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire este prevăzută în cazul refuzului primirii deciziei de sancționare direct de către persoana vizată.
Textul de lege invocat nu sancționează cu neluarea în seamă a actului de comunicare îndeplinit prin scrisoare recomandată la domiciliul sau reședința contestatorului atunci când confirmarea primirii este făcută de o altă persoană decât contestatorul.
Deoarece articolul citat nu conține mențiunea că însuși contestatorul trebuie să semneze pe " confirmarea de primire", orice interpretare peste prevederile art. 268 alin. 4 Cod procedură civilă este nelegală. Astfel, se constată că în mod greșit instanța de fond nu a reținut ca dată de comunicare a deciziei de sancționare data de 10.05.2007.
Este adevărat că potrivit art. 122 alin. 3 din Legea 128/97 modificată, " persoanele sancționateau dreptulde a contesta în termen de 15 zile de la comunicarea decizia respectivă, laColegiulde onoare al instituțieipentru sancțiunile prevăzute de art. 116 lit. a - cum este și sancțiunea în speță " observația scrisă"- legea deschizându-i contestatorului accesul la o " procedură prealabilă" facultativă în scopul rezolvării interne a contestației, însă și această cale de a formula contestație împotriva deciziei 230/2007 fost tardiv îndeplinită de contestator.
Reținerile instanței de fond sunt greșite.
Dispozițiile art. 122 alin 3 din Legea 128/97 nu instituie o procedură a plângerii prealabile care i-ar deschide contestatorului dreptul de a formula o plângere în temeiul art. 7 din Legea 554/2004 la instanța de contencios administrativ.
Este o opțiune și nu o obligație a contestatorului de a contesta cu precădere deciziile de sancționare la Colegiul de onoare al instituției emitente a deciziei de sancționare sau la Colegiul Central de al Ministerului Educației și cercetării.
În speță contestatorul a formulat o petiție în 21.05.2007 la Rectorul Facultății cerându-i să anuleze decizia 230/2007, apoi în 21.06.2007 a formulat o contestație la decizia în cauză către Biroul Senatului Universității și de abia în 5.10.2007 a formulat o contestație la decizia 231/2007 către Comisia de a Universității, urmând ca în 11.12.2007 să formuleze contestație la instanța competentă respectiv Tribunalul Sibiu. Decizia contestată conține mențiunile obligatorii cu privire la calea de atac, termenul de contestație și indicarea instanței competente. Necunoașterea legii, mai ales a dispozițiilor statutului personalului didactic nu poate fi considerată ca echivalând cu " starea de confuzie" în care s-a aflat contestatorul cu privire la instituția la care poate contesta decizia, așa cum reține instanța de fond ca argument juridic la respingerea excepției tardivității formulării contestației.
Față de aceste considerente se reține că decizia 230/2007 a fost tardiv contestată la Tribunalul Sibiu.
Prin urmare, în baza art. 304 pct 9 Cod procedură civilă raportat la art. 312 alin 1 Cod procedură civilă, instanța de recurs va admite motivul de recurs ce vizează modul de soluționare al contestației îndreptate împotriva deciziei 230/2007 și va modifica sentința în sensul respingerii contestației ca tardiv formulate împotriva acestei decizii de sancționare.
Cu privire la motivele de recurs ce vizează momentul depunerii precizărilor de acțiune formulate de contestator instanța constată că această chestiune de drept a lămurită procedural de către instanța de fond prin încheierea din 24.09.2008 considerând că nu este o modificare a cererii care impune formularea până la prima zi de înfățișare ci o lămurire a pretențiilor.
Cu privire la motivele de recurs ce vizează soluționarea în fond a contestației îndreptată împotriva deciziei 883/19.11.2007 emisă de recurenta intimată, instanța reține criticile din recurs nefondate.
Afișarea listelor de admitere care au fost semnate de contestator fără a fi semnate și de președintele și secretarul comisiei nu-i poate fi imputată exclusiv contestatorului.
Pe de altă parte chiar dacă acestea ar fi fost semnate de contestator în calitate de președinte al comisiei de admitere pe facultate nu ar fi atras un prejudiciu facultății și implicit o răspundere disciplinară contestatorului atâta timp când prezintă o situație veridică, toți candidații aflați în liste fiind admiși conform exemplarelor listelor candidaților admiși, semnate și de președintele și secretarul Comisiei Centrale de admitere purtând și ștampila Universității conform înscrisurilor filele 215,216 dosar fond.
În ceea ce privește specializarea " Studii de Securitate" la care s-a organizat admiterea fără a exista autorizare de funcționare nefiind cuprinsă în Hotărârea de Guvern 676/iulie 2007, se reține că nu există vinovăție din partea contestatorului cu privire la nerespectarea prevederilor legale privind admiterea în anul universitar 2007/2008.
Potrivit HG 676 publicată în din 18.07.2007 Facultatea de Științe Politice și Relații Internaționale și Studii Europene avea ca domeniu de licență Științe politice și Relații Internaționale și studii europene, iar ca specializare acreditată " științe politice" și " relații internaționale și studii europene".
Într-adevăr, în acest act normativ specializarea " studii de securitate" nu este cuprinsă însă toate formalitățile de publicitate în vederea organizării concursului de admitere, precum și toate procedurile derulate în scopul desfășurării examenului de admitere au fost începute și derulate înainte de publicarea HG în și avându-se în vedere autorizarea anterioară la specializarea " studii de securitate" conform înscrisurilor 213-218 dosar fond.
Pe de altă parte, se constată că deși era publicată în în 18.07.2007 această Hotărâre de Guvern, contractele de școlarizare ( ex 67, 69 dosar ) sunt încheiate în 6.08.2007 pentru specializarea studii de securitate și semnate atât de contestator cât și de rector, de consilierul juridic și de directorul financiar - contabil, astfel încât nu se poate reține exclusiv vina contestatorului cu privire la această faptă.
Cu privire la faptele contestatorului prin care i se impută un refuz sistematic de recunoaștere a autorității conducerii facultății, de uzurpare a funcției de decan, de nesubordonare se reține că instanța de fond a apreciat corect starea de fapt și probele invocate de ambele părți.
Pentru a face aprecieri cu privire la existența sau inexistența gradului de vinovăție a contestatorului raportat la aceste fapte, trebuie analizate și celelalte motive de fapt și de drept care au determinat emiterea deciziei 883/19.11.2007 care sunt indisolubil legate fiind vorba de executarea de către contestator a unor sarcini de serviciu la cererea noului decan despre care se afirmă de recurentă că este uzurpat.
Prin urmare, din probele administrate nu se poate reține că petentul a ignorat instituția decanului interimar din moment ce și-a onorat obligația de întocmire și predare a statelor de funcții așa cum i-a cerut decanul interimar prin adresa din 4.10.2007 dându-i termen de executare la 10.10.2007.
Contestatorul, în calitate de șef de catedră a întocmit statele de funcții, proiectul de buget, acestea fiind aprobate în ședința Consiliului facultății din 8.10.2007 ( înscrisul f 74 dosar fond), deci în termenul cerut de rector, ulterior fiind înaintate la cabinetul rectorului ( în 16.10.2007)conform hotărârii Consiliului facultății.
Nu-i poate fi imputată contestatorului convocarea ilegală a Colectivului de cadre didactice al facultății fără să-l anunțe pe decanul interimar.
Potrivit Cartei Universității, consiliul facultății se convoacă în ședințele ordinare și ori de câte ori este nevoie în ședințe extraordinare, la inițiativadecanuluisau aot reime dinmembri. Potrivit procesului verbal f 75 din dosarul de fond, Consiliul facultății din 8.10.2007, de exemplu, a fost convocat la cererea membrilor Consiliului, neexistând nici un înscris din acre să rezulte că petentul a convocat acest consiliu.
Așadar, modalitatea de convocare a consiliului facultății " la cererea membrilor acestuia" este legală
Prin adresa 224 dosar, din 7.11.2007, prorectorul Universității a comunicat oficial șefilor de catedre și cadrelor didactice numele noului decan al acestei facultăți.
De altfel prin hotărâre judecătorească irevocabilă s-a stabilit că alegerile derulate la Universitatea " " din S din februarie -martie 2008 au fost anulate, Decizia 2573/2008 a Curții de Apel Cluj.
În consecință, dată fiind și situația litigioasă dintre părți soluționată în favoarea contestatorului, nu se poate reține obiectivitatea recurentei intimate la aplicarea sancțiunii disciplinare contestatorului.
În consecință, în temeiul art. 312 alin 1 Cod procedură civilă raportat la art 3041Cod procedură civilă instanța reține că sentința Tribunalului Brașov este legală și temeinică doar în ceea ce privește soluționarea contestației formulate împotriva deciziei 883/19.11.2007 drept pentru care va admite în parte recursul și va modifica în parte sentința conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte recursul formulat de recurenta Universitatea " " S împotriva sentinței civile 1545/16.10.2008 a Tribunalului Brașov pe care o modifică în parte, în sensul că:
Admite excepția tardivității formulării contestației de către contestatorul împotriva deciziei 230/7.05.2007 emisă de Universitatea " " din S, excepție invocată de intimata Universitatea " " S și în consecință:
Respinge contestația formulată de contestatorul împotriva acestei deciziei nr. 230/7.05.2007. ca tardiv formulată.
Înlătură din dispozitivul sentinței dispoziția de anulare a deciziei contestate, cu nr. 230/7.05.2007.
Menține restul dispozițiilor sentinței cu privire la anularea deciziei 883/19.11.2007 emisă de intimata Universitatea " " din S, la admiterea în parte a contestației formulate și precizate și la respingerea contestației în contradictoriu cu intimatul.
Respinge restul pretențiilor din recurs.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică azi, 13 Ianuarie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, - |
Red AP 6.02.2009
Tehnored AG 17.02.2009/ 3 ex
jud fond R / A
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Roxana Maria Trif, Nicoleta
| ← Conflict de muncă. Decizia 215/2009. Curtea de Apel Iasi | Contestație decizie de sancționare. Decizia 200/2009. Curtea... → |
|---|
