Contestație decizie de sancționare. Decizia 247/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6398/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 247R
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dragoș Alin Călin A -
JUDECĂTOR 2: Daniela Georgeta Enache
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursurilor formulate de recurenții: - și " ASIGURĂRI", împotriva sentinței civile nr.1536 din data de 02.10.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, având ca obiect contestație decizie de sancționare (rejudecare).
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - prin avocat, ce depune împuternicire avocațială nr.4137/13.01.2010, lipsind recurenta " ASIGURĂRI"
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, recurentul -, prin avocat, depune la dosar întâmpinare la recursul declarat de " ASIGURĂRI"
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea/combaterea recursurilor.
Recurentul -, prin avocat, solicită admiterea recursului său astfel cum a fost formulat cu obligarea recurentei " ASIGURĂRI" la plata cheltuielilor de judecată și a onorariilor de avocat aferente judecării fondului înainte de casare. În ceea ce privește recursul formulat de recurenta " ASIGURĂRI" solicită respingerea acestuia ca nefondat, conform motivelor expuse în cuprinsul întâmpinării. Cu cheltuieli de judecată și depune la dosar în acest sens, chitanța nr.20/15.01.2010 însoțită de factura nr.0374/13.01.2010, în sumă de 2000 lei.
Curtea reține cauza în pronunțare.
După rămânerea cauzei în pronunțare, se prezintă avocatul recurentei " ASIGURĂRI", care depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1536 din data de 02.10.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ Fiscal, în dosarul nr-, a fost admisă contestația formulată de reclamantul, împotriva paratei - " Asigurări"SA B, s-a anulat Decizia nr.784 din 6 decembrie 2007, emisă de parata și s-a dispus reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior concedierii, a fost obligată parata la plata către reclamant a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta de la data concedierii și până la data reintegrării efective, precum și la plata sumei de 3500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că rin p. decizia nr.784/16.12.2007, emisă de către parata - " Asigurări" SA Baf ost concediat reclamantul, în temeiul dispozițiilor art.61 lit.a din Codul muncii.
Decizia a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor art.63 alin.1, art.267 și 268 din Codul muncii.
Astfel, atât din decizia de concediere cât și din procesele verbale întocmite cu ocazia cercetării disciplinare prealabile, în perioada 22.11.2007-03.12.2007, nu reies abaterile săvârșite de către reclamant și daunele provocate, fiind inserate formulări generice în sensul că nu a efectuat lucrări sau a efectuat lucrări cu întârziere "în activitatea de lichidare a daunelor în anul 2007".
În aceleași documente de cercetare se fac referiri la abateri săvârșite în lunile februarie - mai 2007, cu depășirea termenului de 6 luni de la data săvârșirii faptei, prevăzut de dispozițiile art.268 alin.1 Codul muncii, în ce privește intervalul de timp în care poate fi dispusă sancțiunea disciplinară.
Nici din decizia de concediere și nici din procesele verbale întocmite anterior, în cuprinsul cărora se fac referiri la cercetarea prealabilă, nu reies prevederile din statutul de personal, din regulamentul intern sau din Contractul colectiv de muncă aplicabil și care au fost încălcate de către reclamant.
Din aceste considerente tribunalul a apreciat că este nulă decizia de desfacere disciplinară a contractului de muncă nr.784/06.12.2007 și, pe cale de consecință, a obligat parata să plătească reclamantului despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta de la data concedierii și până la data reintegrării efective.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs, reclamantul și parata - " Asigurări" SA
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. recurentul reclamant a arătat că, n judecata in fond, dupa casare, a solicitat acordarea cheltuielilor de judecata ocazionate de judecarea litigiului. Desi a fost solicitat, acest capăt de cerere a fost admis de către instanța care a rejudecat fondul, pentru cheltuielile de judecata (onorariu de avocat) aferente fazei recursului prin care s-a dispus casarea si retrimiterea spre rejudecare, respectiv suma de 3.500 lei, în fapt, totalul cheltuielilor de judecata cuprinzând aceasta suma cat si cea reprezentând onorariul de avocat aferenta dosarului de fond dinainte de casare. Având in vedere ca, in faza fondului dinainte de casare, dovezile privind cheltuielile de judecata făcute (onorariu de avocat) au fost depuse la dosar (filele 99 la 102), instanța de rejudecare a omis sa se pronunțe si asupra acestora, reținând, din eroare, obligarea intimatei - Asigurări SA numai la plata cheltuielilor de judecata reprezentând onorariu de avocat aferent judecării recursului.
În motivarea recursului său, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.5, 7, 8 și 9.pr.civ. recurenta-parata - " Asigurări" SA B solicita casarea cu trimitere spre rejudecare intrucat prima instanta nu a intrat in cercetarea fondului, iar, in subsidiar, modificarea hotararii si respingerea actiunii. Solicita obligarea recurentului- reclamant la plata cheltuielilor de judecata.
Arata recurenta-parata ca motivarea sentintei este de fapt o preluare generica a susținerilor contestatorul-intimat, care afirma "ca nu sunt indicate care anume abateri s-au savarsit, care sunt dosarele de daune in cauza, care sunt intirzierile constatate.inscrisurile analizate de Comisia Disciplinara sunt anterioare sau ulterioare cercetării, nu sunt datate, iar cercetarea disciplinara nu s-a referit la aceste aspect si Decizia nr.784/6.12.2007 de desfacere a contractul individual de munca "nu precizează care sunt normele invocate, care sunt prevederile din aceste norme, temeiul de drept din Norme sau.nu se precizează care sunt dosarele de daune in care plata s-a făcut cu intirziere si in ce au constat perturbările relațiilor cu colaboratorii".
Mai arata recurenta-parata ca hotararea este data cu încălcarea formelor de procedura prevăzute sub santiunea nulității de art. 105 alin. 2.pr.civ. respectiv dreptul la apărare (art. 304 pct. 5.pr.civ.). Nici unul din argumentele sale, prezentate in ședința publica sau in concluziile scrise si concluziile scrise suplimentare nu a fost amintit, considerat, criticat sau respins motivat.
Precizeaza recurenta-parata ca salariatului i-au fost înmânate toate documentele avute in vedere de Comisie, ca acesta a beneficiat de timp si inlesniri pentru pregătirea apărării (inclusiv apărător), i-au fost adresate intrebari scrise, cu privire la toate aspectele reținute de cercetarea disciplinara, toate apărările (si discuția) fiind inregistrata si consemnata in procesul-verbal întocmit, asa incat nu poate invoca neregularitati formale sau ca nu si-a putut pregăti calificat apărarea. Cercetarea disciplinara a intimatului-contestator s-a efectuat cu respectarea prevederilor legale (art. 267 din Codul muncii ), iar decizia de concediere conține toate elementele prevăzute de art. 268 alin. 2 Codul muncii.
Faptele culpabile sunt descrise in Decizia de concediere, sunt individualizate si descrise, fiind arătat si actul intern incalcat - Procedura de daune 001 privind instrumentarea si lichidarea dosarelor de daune.Nici pe parcursul cercetării disciplinare, nici al judecații, recurentul- reclamant nu a susținut ca nu cunoștea sau ca nu ii era aplicabila aceasta procedura interna. Datorita intarzierilor masive, era dificil sa fie menționate toate dosarele intarziate (de ordinul zecilor sau sutelor), intarzierile fiind indicate statistic.Neindicarea acestor amănunte nu este de natura sa atragă nulitatea deciziei de concediere, in situația in care elementele prevăzute de lege au fost menționate.
Mentioneaza recurenta-parata ca pentru a respecta contradictorialitatea dezbaterilor a solicitat ca instanța de rejudecare, având in vedere si dreptul la un proces echitabil, sa analizeze toate argumentele prezentate in cele ce urmează si susținerile partilor cu referire la documentația (consistenta), datele statistice, etc. depuse la dosarul cauzei. Aceasta reprezintă o veritabila încălcare a dreptului la un proces echitabil, a principiilor proporționalității și legitimei așteptări (art. 21 Constituție, art. 53 Constituție, art. 6 din ), prin faptul ca instanța de rejudecare nu a apreciat in mod corect, imparțial, asupra tuturor argumentelor, susținerilor relevante si probelor administrate, asa cum a reținut, in cauza Ghibuși contra României, sau cauza cauza Ștefănescu contra României, in care s-a statuat aplicabilitatea art. 6 din în materia litigiilor de munca.
Un alt motiv de recurs invocat de recurenta-parata este acela ca hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină (art. 304 pct. 7.pr.civ.). Instanța de rejudecare motivează generic cele retinute.
Invoca recurenta-parata faptul ca instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecații, decizia de concediere (art. 304 pct. 8.pr.civ.). Instanța de rejudecare a reținut aspecte marginale, nereale, care, la o analiza atenta, erau infirmate de lectura atenta a deciziei de concediere.
Instanța de rejudecare a interpretat greșit decizia de concediere si faptul ca cercetarea disciplinara a salariatului s-a efectuat cu respectarea prevederilor legale (art. 267 din Codul muncii ). Faptele, asa cum au fost reținute de cercetarea disciplinara, exista, sunt grave abateri, repetate, culpabile, au fost corect individualizate prin decizia de concediere, care a analizat toata activitatea intimatului-contestator, circumstanțele acestor intarzieri,etc, fiind aplicata legal si temeinic sancțiunea corespunzătoare culpei constatate.
Mai arata recurenta-parata ca dispozitivul este neclar, nu este indicat cuantumul despăgubirilor si care sunt celelalte drepturi, tocmai acesta fiind unul din motivele de disputa (pretențiile intimatului referitoare la acțiuni, etc).
Prin întâmpinare, recurentul reclamant a solicitat respingerea recursului declarat de recurenta - " Asigurări" SA, ca nefondat.
Prin întâmpinarea formulată recurenta parata - " Asigurări" SA, a solicitat respingerea recursului formulat de recurentul reclamant, ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurenți, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr. 784/6.12.2007 s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca al recurentului reclamant in temeiul art. 61 lit a din Codul muncii.
In ce priveste forma deciziei de concediere, Curtea retine ca aprecierile prime instante nu sunt intemeiate si, de altfel, nici nu raspund criticilor aduse de recurentul reclamant prin cererea de chemare in judecata care nu contin vreo referire la nerespectarea dispoz. art. 268 din Codul muncii.
Angajatorul a respectat dispozitiile art. 268 alin 2 din Codul muncii, faptele considerate abateri disciplinare fiind corespunzator descrise, astfel incat sa existe posibilitatea identificarii lor, administrarii probelor in scopul exercitarii unui control asupra temeniciei sau netemeinciei aplicarii sanctiunii disciplinare. Scopul descrierii faptei ce constituie abatere disciplinara este acela de a fi posibile cunoasterea si verificarea acestor abateri atat de catre salariat, cat si de catre instanta de judecata. Or, in cauza, finalitatea legii este atinsa prin prezentarea faptei, chiar daca este succinta, retinandu-se esentialul, si a normelor incalcate de salariat.
Se constata ca in decizia de concediere nu se afirma incalcarea generala a unor sarcini de serviciu, ci se arata in mod precis in ce constau aceste sarcini prin indicarea abaterii. Astfel, recurentul reclamant a intarziat in mod repetat cu plata dosarelor de daune prin nerespectarea Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule si a Conditiilor Generale de Asigurare. A intocmit cu intarziere referatele de plata pentru dosarele de dauna, fapt ce a condus la perturbarea relatiilor contractuale dintre angajator si colaboratori, afectand imaginea angajatorului pe piata de asigurari. Nu a respectat sarcinile date prin rezolutia Sefului Serviciului Auto prin procesul verbal din 11.10.2007 prin care i s-au repartizat salariatului 31 de dosare de dauna care nu au fost inregistrate in registrul propriu de evidenta a dosarelor mai mult de o luna de zile.De asemenea, salariatul nu a respectat termenul de 48 de ore de la data denuntului pentru inregistrare dosarelor in sistemul informatic si a incalcat obligatia de a tine legatura cu asiguratul.
Dupa cum rezulta din prezentarea de mai sus a faptelor asa cum acestea apar in decizia constata, Curtea retine ca ele pot fi identificate, restul fiind o problema de proba a existentei acestora, stabilirea faptelor ce trebuie dovedite si a mijloacelor de proba necesare fiind posibila.
Totodata, decizia precizeaza temeiul obligatiilor incalcate de salariat, si anume Normele privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, Conditiile Generale de Asigurare, fisa postului de inspector de daune, Procedura 001 privind instrumentarea si lichidarea dosarelor de daune, acestea reprezentand norme specifice activitatii de asigurare.
Aprecierea instantei asupra dispoz. art. 268 alin 1 din Codul muncii de asemenea excede motivelor invocate de recurentul reclamant.
Cat priveste temeinicia aplicarii sanctiunii disciplinare, retinem ca recurentul reclamant, in calitate de inscpetor coordonator daune-serviciul lichidari, avea, conform fisei postului, comunicata sub semnatura la data de 30.03.2004, obligatia de a efectua constatari si evaluari de daune, de a intocmi documentele specifice dosarelor de daune, de a intocmi documentele de plata, de a indeplini orice sarcini de serviciu care tin de specificul postului, primite de la sefii ierarhici si condicerea societatii, de a respecta regulamentul de ordine interioara si toate procedurile de lucru stabilite in circularele si normele interne ale societatii.
Potrivit Procedurii 001(172si urm. vol. I fond), inspectorul de lichidare daune are obligatia de a tine legatura cu asiguratul in mod operativ pentru solutionarea rapida si eficienta a dosarului de dauna si de a intocmi in timp operativ referatul de plata. Exista totodata si obligatia ca fiecare inspector de daune sa aiba un registru de daune care sa cuprinda daunele anuntate si intrumentate de el. In acelasi timp exista un sistem informatic de evidenta a dosarelor de daune, in care nu se pot inscrie dosare mai vechi de 48 de ore de la data denuntului, pentru cazuri justificare obiectiv fiind necesara intocmirea unui referat.
In privinta modului de indeplinire a obligatiilor de serviciu de catre recurentul reclamant au fost depuse la dosar inscrisuri din partea colaboratorilor catre angajator: adresele nr. 5886/28.11.2007(7 vol.II fond), 5899/28.11.2007 (9 vol.II fond), 5880/28.11.2007(10 vol.II fond), 6881(11 vol.II fond), 6889(12 vol.II fond), 6023/12.10.2007(14 vol.II fond),7051/5.12.2007(16 vol.II fond), 6861/27.11.2007 (17 vol.II fond). Aceste documente au facut parte din cercetarea disciplinara pe care angajatorul a desfasurat-o, reprezentand probe in vederea stabilirii modului in care salariatul isi indeplineste sarcinile de serviciu.
Mai retinem ca pin referatul de predare primire din data de 11.10.2007(51 vol.II fond) au fost repartizate recurentului reclamant mai multe dosare pentru rezolvare, iar la data de 26.11.2007 s-a constatat ca acestea nu era rezolvate si inregistrate in sistemul informatic si in registrul inspectorului de daune.
Acestea arata ca in activitatea salariatului existau neregularitati ce reprezinta incalcarea unor obligatii stabilite prin norme obligatorii, iar alte aspecte invocate de acesta, cum ar fi inexistenta abaterilor, activitatea altor colegi sau volumul de munca nu pot inlatura aceste abateri. Avand in vedere ca indeplinirea defectuoasa a unor sarcini de serviciu se rasfrange asupra societatii angajatoare, dat fiind si domeniul de activitate, precum si faptul ca astfel de incalcari ale sarcinilor de serviciu nu erau izolate, sanctiunea este corect individualizata.
de acestea, Crutea constata ca decizia de sanctionare este legala si temeinica, prima instanta facand o aplicare gresita a legii.
Nu este intemeiata sustinerea recurentei parate ca prima instanta nu a intrat in cercetarea fondului, deoarece legalitatea si temeincia sunt probleme de fond, cauza nefiind solutionata pe baza unei exceptii de procedura care a facut inutila cercetarea fondului. Insa, date fiind retinerile instantei referitoare la nelegalitatea formala a deciziei contestate, nu s-a mai impus cercetarea altor motive legate de temeinicie, caci nu mai putea fi influentata solutia ce urma sa se pronunte. Apararile si toate sustinerile legate de aceasta decizie au fost discutate de parti, au fost reciproc cunoscute si au fost administrate probe in privinta lor, prin urmare nu se impune casarea hotararii, ci numai modificarea conform art. 304 pct 9 si art. 312 alin 3 teza I Cpc.
Motivele de recurs intemeiate pe dispozitiile art. 304 pct 5, pct 7 si pct 8 Cpc nu sunt fondate. Astfel, recurenta parata a avut posibilitatea sa isi prezinte apararile, sa solicite probele necesare si sa cunoasca sustinerile celeilalte parti. Faptul că tribunalul nu a retinut ca fiind intemeiate sustinerile recurentei, bazate de probele respective, nu echivalează cu încălcarea vreunui drept procesual al părții. Instanța este obligată să stabilească situația de fapt și de drept prin interpretarea tuturor probelor, coroborat, având dreptul de a înlătura anumite afirmații ale părților în măsura în care din ansamblul probelor rezultă o altă stare de fapt. Or, prima instanta a considerat ca decizia nu indeplineste conditiile de forma stabilite de lege, astfel ca apararile legate de temeinicia deciziei, dupa cum s-a aratat mai sus, nu mai erau hotaratoare pentru solutionarea cauzei. De asemenea, instanta are posibilitatea sa respinga administrarea unor probe pe care nu le considera pertinente sau concludente, fara ca aceasta sa insemne o incalcare a dreptului la aparare.
Mai retinem ca prima instanta nu a schimbat intelesul vediat al actului dedus judecatii, raportandu-se la acesta conforma naturii pe care o are, aceea de decizie de concediere, si aplicand textele de lege care reglementeaza raspunderea disciplinara.
Hotararea recurata contine motivele pe care se sprijina, si anume cele privitoare la valabilitatea formala a deciziei de concediere, considerate de instanta aplicabile in speta.
Cat priveste recursul declarat de recurentul reclamant, retinem ca acesta nu este fondat. Prin respingerea contestatiei formulate, in intregime, nu se mai impune acordarea de cheltuieli de judecata catre recurentul reclamant.
Pentru aceste considerente, Curtea va admite recursul declarat de recurenta " Asigurări" SA, va modifica, în tot, sentința atacată, în sensul respingerii contestației, ca neîntemeiată.
Va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul -.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta parata " ASIGURĂRI" împotriva sentinței civile nr.1536 din data de 02.10.2009, pronunțate de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-.
Modifică, în tot, sentința atacată, în sensul respingerii contestației, ca neîntemeiată.
Respinge, ca nefundat, recursul declarat de recurentul reclamant -, împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
ta
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
17.02.2010
Jud. fond:;
Președinte:Dragoș Alin CălinJudecători:Dragoș Alin Călin, Daniela Georgeta Enache
| ← Contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.... | Contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.... → |
|---|
