Contestație decizie de sancționare. Decizia 329/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 329
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 2: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 3: Sorin Pascu
Grefier - -
*********************************
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței nr. 1785 din 7 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta -, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurenta pârâtă SC SA, reprezentată de consilier juridic, lipsind intimata reclamantă -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă, pune concluzii de admitere a recursului, casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.1785 din 7 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- s-a admis contestația formulată de reclamanta -, împotriva pârâtei SC SA.
S-a constatat nulitatea absolută Deciziei nr. 130 din 19.05.2008 emisă de SC SA.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Prin decizia de sancționare nr.130 din 19.05.2008 reclamanta - a fost sancționată cu 10% din salariul aferent lunii mai 2008, reținându-se în actul de sancționare "că în timpul controlului solicitat pentru recuperarea TVA-ului, nu a putut prezenta dosarele cu nota contabilă 5 privind intrările de materiale pe lunile aprilie și mai 2007 întrucât acestea nu se găseau la d-na fiind date d-nei care nu le-a prezentat imediat, avându-le acasă".
În decizie nu este descrisă fapta care i se impută contestatoarei așa cum se cere imperativ, sub sancțiunea nulității absolute in art. 268 alin 2 lit. a din Codul Muncii.
Mai mult atât din decizia contestată cât și din Referatul economistei, ( f 12 ), a reieșit că cea care trebuia să prezinte dosarul în scopul verificării este aceasta din urmă și nu contestatoarea.
De asemenea în decizia contestată nu s-a făcut mențiune despre motivele pentru care au fost înlăturate apărările pârâtei, sancțiune prevăzută de art. 268 din Codul Muncii sub sancțiunea nulității absolute.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta SC SA, criticile fiind următoarele:
Intimata - a fost sancționată pentru inacțiunea de nu preveni posibilitatea scoaterii din societate a celor două dosare care conțineau acte contabile pe lunile aprilie și mai 2007.
Arată că, în mod eronat, instanța de fond a apreciat că dispoziția de sancționare nu conține textele de lege din statutul personalului, deoarece în art. 268(1) lit."b" din Codul Muncii se prevede că trebuie precizate prevederile din statutul disciplinar, iar nu din statutul de personal, iar în Codul Muncii nu există un "model tip" de dispoziție de sancționare disciplinară, astfel că angajatorul a prevăzut cerințele legale în art. 1 din dispoziția contestată.
Din nota explicativă depusă la dosar, dată de contestatoarea în timpul cercetării administrative, se poate observa că aceasta nu a formulat concret nici o apărare, ci doar a expus modul cum s-au derulat în fapt evenimentele ce au permis ca dosarele ce conțineau note contabile să fie scoase din unitate.
In cauză, intimata nu a formulat întâmpinare.
Analizând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor invocate, văzând actele și lucrările dosarului, în raport de dispozițiile art. 3041și art. 304 pct.9 cod procedură civilă, văzând dispozițiile art. 299 - art. 316 cod procedură civilă, invocate de recurentă, se apreciază că recursul este fondat, din următoarele considerente:
Prima instanță motivat succint soluția de admitere a contestației, având în vedere susținerile contestatoarei, fără o analiză atentă a probatoriilor din dosar.
Deși instanța reține că în decizia de sancționare nu au fost descrise faptele ce se impută contestatoarei, așa cum cere imperativ Codul Muncii, Curtea apreciază că dispoziția nr. 130/19 mai 2008, ce a făcut obiectul contestației nu a fost analizată de către instanța de fond.
Astfel, contestatoarei, în calitatea sa de șef serviciu financiar, i se impută că două dosare cu note contabile privind intrările de materiale pe lunile aprilie și mai 2007 nu au putut fi prezentate la un control făcut cu privire la recuperarea TVA deoarece au fost luate acasă de numita.
Este adevărat că dosarele scoase din unitate, au fost solicitate la control economistei, dar, potrivit mențiunilor din dispoziția contestată, intimata este șef serviciu financiar.
Instanța de fond trebuia să verifice în gestiunea cărui angajat erau cele două dosare, care erau raporturile de serviciu între intimată și economista și, cea care a scos dosarele din unitate, pentru a se verifica dacă poate fi atrasă răspunderea disciplinară a intimatei,
Potrivit notei explicative date de către intimată (fila 14) rezultă că mențiunile din dispoziția de sancționare sunt verosimile în sensul că seful serviciului financiar nu a cunoscut că dosarele au fost scoase din unitate, ceea ce face ca susținerea recurentei cu privire la inacțiunile ce se impută intimatei, respectiv de nu preveni scoaterea dosarelor din unitate, să fie întemeiată.
Cum instanța de fond nu făcut o analiză temeinică a probatoriului administrat, se apreciază că nu dezlegat fondul sub toate aspectele, ceea ce atrage incidența dispozițiilor art. 312 alin. 5 cod procedură civilă, astfel că recursul va fi admis, urmând a se casa sentința, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței nr. 1785 din 7 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta -, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
Casează sentința si trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Ianuarie 2009.
Președinte Pentru Judecător Judecător
- - - - - -
În semnează
Președinte Curtea de Apel
Grefier,
- -
Red.jud.
Ex.2/
Jud.fond.
Președinte:Cristina RaiceaJudecători:Cristina Raicea, Florica Diaconescu, Sorin Pascu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 5038/2009. Curtea... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 5255/2009. Curtea... → |
|---|
