Contestație decizie de sancționare. Decizia 3453/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 1050/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 3453R
Ședința publică de la 18 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Ignat Silvia Georgiana
JUDECĂTOR 3: Călin
GREFIER -
Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurenta - NAȚIONALĂ DE TRANSPOTURI AERIENE ROMÂNE - SA împotriva sentinței civile nr.6919 din data de 10.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect "contestație decizie de sancționare".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta - NAȚIONLALĂ DE TRANSPORTURI AERIENE ROMÂNE - SA, prin consilier juridic, ce depune împuternicire de reprezentare juridică nr. 68264/14.05.2009, intimata personal, legitimat în fața instanței.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură s-a depus la dosar la data de 13.05.2009, de către intimata, întâmpinare, în dublu exemplar.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă părților cuvântul în susținerea/combaterea recursului.
Recurenta - NAȚIONLALĂ DE TRANSPOTURI AERIENE ROMÂNE - SA, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței recurate, și menținerea deciziei de sancționare, arătând că intimata s-a îmbarcat pe data de 08.08.2008, ca urmare a încetării detașării, în cursa C - Otopeni, nu ca simplă pasageră, ci în interes de serviciu, încălcând cu bună știință reglementările oficiale privind activitatea sa de însoțitor de bord.
Intimata solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca temeinică și legală, a sentinței recurate, conform motivelor expuse în cuprinsul întâmpinării, fără cheltuieli de judecată. Se arată că nu a încălcat atribuțiile de serviciu, a călătorit în calitate de pasageră, fiind în ținută civilă.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6919/10.11.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis contestația formulata de contestatoarea împotriva intimatei - de Transporturi Aeriene Romane SA, a anulat decizia nr. 842 /31.07.2008 emisa de intimata si a obligat intimata sa restituie contestatoarei sumele reținute in baza deciziei menționate.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanța a reținut că, prin contractul individual de munca încheiat la data de 18.06.1975, contestatoarea a fost angajata in calitate de însoțitor de bord.
Prin decizia nr. 842 din data de 31.07.2008, intimata a dispus sancționarea disciplinara a contestatoarei cu reducerea salariului de baza cu 10% pe o perioada de 3 luni, in baza art. 264 alin. 1 lit. d Codul muncii si art. 42 lit. d din Regulamentul intern, abaterea disciplinara constând in îmbarcarea la bordul cursei RO 650 din data de 08.07.2008 a unui câine de companie in lesa, incalcand prevederile reglementarilor IATA cu privire la transportul animalelor de companie.
Cercetarea disciplinara a fost realizata la data de 22.07.2008, in vederea acesteia contestatoarea fiind convocata prin notificarea comunicata la data de 18.07.2008, cu ocazia cercetării întocmindu-se procesul verbal din data de 25.07.2008.
La baza declanșării cercetării disciplinare a contestatoarei a stat sesizarea nr. 2336/10.07.2008 a departamentului însoțitorilor de bord prin care conducererii angajatorului i se aducea la cunoștința faptul ca la îmbarcarea pentru zborul RO 650 contestatoarea a fost însoțita de un câine, refuzând sa călătorească cu acesta in geanta speciala.
Verificând decizia contestata din punctul de vedere al respectării cerințelor de forma prevăzute de art. 268 alin. 2 Codul muncii, Tribunalul reține ca angajatorul a respectat mențiunile obligatorii stabilite de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Susținerea contestatoarei in sensul ca nu a fost asistata de un reprezentant al organizației sindicale din care face parte nu poate atrage nulitatea deciziei in cauza având in vedere ca angajatorul a informat salariata despre acest drept prevăzut de art. 267 alin. 4 Codul muncii prin chiar convocarea la cercetarea disciplinara. Motivul pentru care contestatoarea nu a putut fi asistata nu este imputabil angajatorului, cu atat mai mult cu cat, de altfel, contestatoarea nici nu a formulat vreo cerere in legătura cu posibilitatea de a fi asistata.
Cat privește temeinicia deciziei, constatam ca contestatoarea este angajata pe postul de însoțitor de bord, atribuțiile acesteia fiind stabilite prin fisa postului, depusa la dosarul cauzei.
La data de 08.07.2008 contestatoarea se deplasa de la C la baza operaționala B-Otopeni, îmbarcându-se la bordul avionului RO 650 însoțita de un câine pe care l-a ținut in cabina pasagerilor in lesa, împrejurare pe care contestatoarea o recunoaște.
Contractul colectiv de munca prevede in anexa 6 la secțiunea "Transportul in interes de serviciu" ca acesta se realizează pe cheltuiala angajatorului, in condiții de deplina siguranța si cu mijloace adecvate, fiind inclusa in aceasta noțiune si transportul in vederea poziționării pe alte aeroporturi diferite de baza de reședința precum si întoarcerea la baza de reședința, care se poate efectua cu avionul sau cu alte mijloace de transport adecvate, separat de pasageri sau calatori.
Rezulta in mod evident ca salariata se deplasa in interes de serviciu de la C spre baza operaționala Otopeni.
Aceasta nu echivalează insa cu faptul de a se afla in exercitare atribuțiilor de serviciu, de însoțitor de bord, prevăzute in fisa postului. Aceasta cu atât mai mult cu cat intoacerea la baza de reședința nu este obligatoriu de realizat cu avionul, ci, după cum prevede același contract colectiv de munca, se poate efectua si cu alte mijloace de transport adecvate.
Împrejurarea ca angajatorul are obligația de a suporta cheltuielile transportului si de a asigura deplasarea salariatului in interes de serviciu nu da dreptul acestuia de a-l si sancționa disciplinar, deoarece asimilarea acestui transport cu timpul de lucru nu este decât o măsura de protecție a salariatului.
Contestatoarea se afla la bordul avionului ca pasager, călătorea in baza unui bilet de călătorie, așa cum dispune contractul colectiv de munca, nu isi îndeplinea atribuțiile specifice postului, așa cum sunt acestea stabilite prin fisa postului.
Daca s-ar considera întemeiata apărarea intimatei sub acest aspect, ar trebui sa se admită ca angajatorul ar avea drept de a sancționa salariatul si in cazul in care acesta se deplasează in interes de serviciu cu alt mijloc de transport, ceea ce contractul colectiv de munca permite.
Potrivit prevederilor echipajului de cabina, membrii echipajului care călătoresc ca si echipaj suplimentar sau, nu vor deranja activitatea echipajului in timpul serviciului, pe durata zborului, iar obligațiile sunt stabilite numai in legătura cu echipajul care deservește cabina pasagerilor, ceea ce nu era cazul contestatoarei.
Se apreciază ca, de cele de mai sus, fapta imputata contestatoarei nu este săvârșita in legătura cu munca, aceasta reprezentând o cerința a noțiunii de abatere disciplinara, conform art. 263 din Codul muncii.
Individualizarea sancțiunii nu este efectuata conform dispozițiilor art. 266 din Codul muncii, întrucât contestatoarea se afla la prima abatere, nu s-a făcut dovada vreunui prejudiciu suportat de angajator sau a unor anumite consecințe a faptei imputate asupra altor pasageri sau asupra angajatorului.
Aceasta cu atât mai mult cu cat salariații companiei au fost cei care au permis îmbarcarea contestatoarei însoțite de câine la bordul avionului, acest fapt nefiind ascuns de contestatoarea la momentul respectiv, după cum se reține din sesizarea din 10.07.2008.
de caracterul retroactiv al nulității si de necesitatea restabilirii legalității încălcate prin emiterea deciziei, a fost obligata intimata la restituirea către contestatoare a sumelor reținute in baza acestei decizii, care sunt reținute fara temei.
Pentru aceste considerente, a fost admisă contestația, a fost anulata decizia nr. 842/31.07.2008 si a fost obligata intimata sa restituie contestatoarei sumele reținute in baza deciziei.
Împotriva aceste sentințe, în termenul legal, formulat recurs motivat pârâta, care a criticat sentința, ca netemeinică și nelegală, susținând că sentința recurata este lipsita de temei si nelegala pentru ca instanța de fond, interpretând greșit actul juridic dedus judecații, a schimbat natura ori înțelesul lămurit si vădit neîndoielnic al acestuia (art. 304 pct.8 din Codul d e procedura civila).
In primul rând, sentința civila nr. 6919/10.11.2008 a analizat legalitatea si justețea actului de control intern - procesul-verbal nr. /25.07.2008, aspecte sub care Tribunalul București nu a fost investit dar pe a cărui legitimitate insasi instanța de fond isi intemeiaza afirmația ca, formal, decizia de imputare este motivata corect, de către organul competent, decizie care, din acest motiv, nu este lovita de nulitatea de ordine publica.
In calitatea sa de salariată a Companiei - în funcția de însoțitor de bord în cadrul Detașamentului însoțitori, contestatoarea-intimata a fost detașată în perioada 4-7 august 2008 de la baza operațională a Companiei - Aeroportul Internațional - Otopeni, B, la stația operațională Aeroport C, de unde în acest interval de zbor a efectuat misiuni de zbor.
La data de 8 august 2008, urmare încetării detașării sale, s-a îmbarcat pe cursa RO-650 C - Otopeni pentru întoarcere la baza operațională a Companiei -.
La îmbarcarea în aeronavă, contestatoarea a avut cu sine un câine de "companie", pe care, încălcând reglementările Companiei - și propriile sale obligații profesionale, l-a luat în aeronavă, ținându-l în lesă și în brațe.
Afirmațiile contestatoarei-intimate potrivit cărora la bordul cursei RO-650 C-Otopeni a călătorit în calitate de "simplă pasageră" și că nerespectarea reglementărilor privind transportul animalelor vii la bordul aeronavelor Companiei - nu-i poate fi imputată față de calitatea de "pasageră" denotă o gravă ignorare, sau chiar necunoaștere, atât a reglementărilor oficiale privind activitatea sa de însoțitor bord cât și a reglementărilor obligatorii la a căror respectare are obligația profesională de a veghea.
Astfel, la bordul cursei RO-650 C N - Otopeni din data de 8 iulie 2008 contestatoarea-intimata nu a avut calitate de "pasageră" ci se afla în interes de serviciu, deplasându-se în timpul serviciului pentru poziționarea sa de la Stația Aeroport C la baza operațională Aeroport Otopeni.
Este inexplicabil faptul că contestatoarea a "uitat" sau pur și simplu nu cunoaște prevederile echipajului de cabină (Cabin ) care la punctul 1.10.1. "" prevede că "prin poziționare se înțelege: transferul unui membru de echipaj care nu operează solicitat de operator înainte sau după îndeplinirea misiunii sale de zbor, cu excepția:transferului de acasă către locul de muncă transferul de la locul de odihnă către punctul de lucru comunicat pentru misiunea de zbor",iar la punctul 1.10.4 prevede că "timpul de poziționare este calculat ca timp de lucru".
De asemenea, contestatoarea-intimata a uitat sau nu cunoaște prevederea din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivelul Companiei -SA. care în Anexa nr.6 - condiții de Securitate și sănătate în muncă, condiții de odihnă, cazare și transport pentru personalul aeronavigant - prevede la pct.3 că "Transportul în interes de serviciu" cuprinde, potrivit lit.d și "transportul echipajelor în vederea poziționării acestora pe alte aeroporturi diferite de baza de reședință în scopul executării misiunilor de zbor, precum și întoarcerea la baza de reședință cade în sarcina companiei și se face cu avionul."
Se considerăm că, față de aceste prevederi, rezultă cu toată claritatea că la bordul cursei RO-650 C-Otopeni din data de 8 iulie 2008 contestatoarea nu s-a aflat ca "pasageră", ci ca salariată a Companiei - care se deplasa pentru "poziționare" la baza de reședință Otopeni, după îndeplinirea misiunilor de zbor de pe stația operațională Aeroport C, deplasarea fiind în interes de serviciu, iar timpul aferent acestei deplasări fiind calculat ca timp de lucru.
Este nu numai regretabil, dar chiar inadmisibil, faptul că în timpul deplasării sale în interes de serviciu contestatoarea a "uitat", a "ignorat" sau nu a cunoscut reglementarea impusă de - asupra condițiilor în care pot fi transportate animale vii la bordul aeronavelor sale, reglementare pe care contestatoarea are obligația să o respecte și să o impună oricărei persoane care dorește să transporte în cabina de pasageri a unei aeronave, un animal.
Prin prevederile aceluiași " al echipajului de cabină" (Cabin crew manual) - care constituie principala reglementare a activității unui însoțitor de bord și a cărui perfectă cunoaștere și stăpânire constituie o condiție esențială pentru desfășurarea activității profesionale de către un însoțitor de bord - sunt clar stabilite condițiile în care poate fi transportat în cabina de pasageri un animal.
Astfel, potrivit prevederilor pct.3.3.76 al secțiunii "Proceduri normale de siguranță" din manualul echipajului de cabină, "In conformitate cu "Regulile IATA privind animal ", acceptă transportul animalelor în cabină ca bagaj însoțit. Sunt acceptate numai pisici și câini. Animalul/animalele de companie trebuie așezat/așezate într-un container potrivit cu o greutate totală (container + animal) de 8 Kg".
In continuare, la pct.3.3.7.6.1. se prevede că atunci "Când pasagerii călătoresc cu animalele lor de companie (câini, pisici) ca bagaj însoțit în cabină, animalul trebuie să călătorească într-un container potrivit în conformitate cu ""Regulile IATA privind animal " în care animalul poate să stea într-o poziție naturală, să se întoarcă sau să se așeze".
Sfidând cu nonșalanță aceste reguli clare - la a căror respectare are obligația profesională să vegheze și să nu îngăduie încălcarea lor - contestatoarea, a înțeles cu de la sine putere să se urce la bordul cursei RO-650 C - Otopeni din 8 iulie 2008 cu un "cățel de 5 Kg" care era "în lesă", dar pe care 1-a ținut "în brațe" (citat din declarația contestatoarei dată în data de 22 iulie 2008).
Mai mult decât atât, contestatoarea uitând că reglementarea transportului animalelor vii în cabina de pasageri constituie o cerință esențială a procedurilor normale de siguranță pentru aeronavă și pasageri, declară cu o totală mulțumire de sine: "cățelul meu a fost tot timpul cuminte și liniștit" și că tocmai pe acest "lucru m-am și bazat" atunci când a hotărât să încalce grosolan reglementările obligatorii privind transportul animalelor vii în cabina de pasageri a aeronavei.
Se consideră că, față de încălcarea cu bună știință a reglementării impusă nu numai de - ci și de toți transportatorii aerieni, în baza normelor IATA (Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni), precum și față de recunoașterea de către contestatoare a acestei încălcări, vinovăția acesteia în săvârșirea abaterii disciplinare ce i-a fost imputată este pe deplin dovedită și nu necesită alte comentarii.
Intimata a formulat întâmpinare la recursul formulat prin care susține că instanța de fond, în mod corect, a reținut că se deplasa în interes de serviciu de la stația operațională Aeroport C la baza de reședință Otopeni, insa nu se afla în exercitarea atribuțiunilor de serviciu ca însoțitor bord prevăzută de fișa postului.
Potrivit contractului colectiv de muncă, personalul aero-navigant desfășoară un program de lucru flexibil, ora de începere a procesului de lucru fiind ora de prezentare la baza de reședință sau în altă localitate stabilită de angajator, în vederea executării curselor conform planificării, cu respectarea timpilor de muncă și de odihnă, specifice activității de zbor, iar ora terminării programului de lucru o constituie ora terminării activității specifice efectuate la încheierea misiunilor de zbor.
După cum se poate observa, programul de lucru s-a încheiat, reclamanta intimata aflându-se în cursa RO-650 C-Otopeni în interes de serviciu, dar în afara timpului de lucru, asimilarea acestui transport cu timpul de lucru nefiind decât o măsură de protecție a salariatului.
Fapta imputată prin decizia nr. 842 din 31.07.2008 nu constituie o abatere sau o fapta în legătură cu munca (condiție cerută de art. 263 din Codul muncii ), întrucât la bordul avionului se aflam ca pasager, în ținută civilă, în baza biletului de transport depus la dosar.
Angajatorului - îi revine obligația suportării transportului în interes de serviciu, care poate avea loc cu avionul sau cu alte mijloace de transport (Anexe 6 pct.3 lit.d din Regulamentul Intern).
Dacă în cadrul acestui transport s-ar fi săvârșit fapta de a deține un cățel în brațe, transportul desfășurându-se cu un alt mijloc de transport, se ridică întrebarea dacă poate fi aplicata o astfel de sancțiune.
In concluzie, sancționarea a fost aplicată pentru o faptă care nu are legătură cu serviciul, sentința pronunțată de Tribunalul București fiind temeinică și legală.
Își întemeiază cererea pe dispozițiile articolelor 308 alin. 2 și 115 din Codul d e procedură civilă.
Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor invocate și în raport de dispozițiile art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Intimata este angajata pe postul de însoțitor de bord, atribuțiile acesteia fiind stabilite prin fisa postului, depusa la dosarul cauzei. La data de 08.07.2008, aceasta se deplasa de la C la baza operaționala B-Otopeni, in interes de serviciu, îmbarcându-se la bordul avionului RO 650 însoțita de un câine pe care l-a ținut in cabina pasagerilor in lesa.
Asa cum temeinic Tribunalul a retinut, aceasta nu echivalează insa cu faptul de a se afla in exercitarea atribuțiilor de serviciu, de însoțitor de bord, prevăzute in fisa postului, cu atât mai mult cu cat, intoacerea la baza de reședința nu este obligatoriu de realizat cu avionul, ci, după cum prevede contractul colectiv de munca, se poate efectua si cu alte mijloace de transport.
Astfel, in timpul acestui zbor, intimata reclamanta nu isi îndeplinea atribuțiile specifice postului, așa cum sunt acestea stabilite prin fisa postului, deci fapta imputata contestatoarei nu este săvârșita in legătura cu munca, condiție a noțiunii de abatere disciplinara, conform art. 263 din Codul muncii.
Nimic nu impiedica personalul cu atributii in acest sens sa sanctioneze contraventional pe intimata, asa cum s-ar fi intamplat cu oricare alt pasager.
Pentru aceste considerente, Curtea în baza art. 312 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta - NAȚIONALĂ DE TRANSPOTURI AERIENE ROMÂNE - SA împotriva sentinței civile nr.6919 din data de 10.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
tehnored.G
2.ex./28.05.2009
Jud. fond:, G
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Ignat Silvia Georgiana, Călin
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 2372/2009. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 5043/2009. Curtea... → |
|---|
