Contestație decizie de sancționare. Decizia 430/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 430
Ședința publică de la 24 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 3: Daniela Pruteanu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr. 54 din 23 I 2008 Tribunalului Iași, intimat fiind MINISTERUL APĂRĂRII - DIRECȚIA LEGISLAȚIE ȘI ASISTENȚĂ JURIDICĂ - PENTRU CENTRUL MILITAR ZONAL I, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta asistat de avocat și consilier jr. pentru intimat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care avocat depune la dosar, în susținerea motivelor de recurs, înscrisuri care provin de la unitate.
Consilier jr. depune un înscris constînd în extras de pe din 4 I 2008, extras în care sunt precizate toate zilele de recuperare care au fost date conform Ordinului de zi.
Avocat precizează că recurenta a obținut acele zile libere.
La interpelarea instanței, părțile precizează că nu mai au cereri de formulat.
Instanța acordă cuvîntul părților în recurs.
Avocat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea soluției instanței de fond și admiterea contestației.
Motivele din recurs au vizat condițiile de nulitate a deciziei de sancționare, nerespectarea dispozițiilor art. 268(1) din Codul muncii. Decizia de sancționare este lipsită de includerea în conținutul său a datelor de referință privind abaterile imputate, este lipsită de data la care s-a luat cunoștință. Data cînd conducerea unității a luat la cunoștință este cea la care s-a înregistrat actul constatator al abaterii disciplinare. Neexistînd un astfel de act constatator, decizia de sancționare este nulă. In decizia de sancționare nu sunt arătate în mod concret care sunt abaterile de care se face vinovată recurenta. Nu rezultă care măsuri de remediere a neajunsurilor nu au fost îndeplinite de contestatoare. Planul de măsuri invocat cuprinde un număr de 17 măsuri dintre care 14 erau în sarcina exclusivă a sa. Nu a fost nominalizată care măsură nu a fost îndeplinită în termen.
Din decizia de sancționare lipsesc motivele pentru care i-au fost înlăturate apărările salariatei. Potrivit disp.art. 268(2) din Codul muncii decizia de sancționare trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele pentru care unitatea a înlăturat apărările contestatoarei.
Instanța de fond a respins contestația luand in considerare o notă explicativă dată de o alta salariată și s-a mai reținut că deși a fost ajutată cu personal suplimentar nu a reușit să -și îndeplinească sarcinile de serviciu. Un singur om nu poate îndeplini atîtea sarcini. Au venit să o ajute, cîte o zi, trei contabili, cîte unul în fiecare zi. Alți 4 salariați care au fost puși să ajute au spus că nu cunosc activitatea pe care au fost puși să o facă.
S-a mai reținut de instanța de fond că activitățile nominalizate în fișa postului sunt în sarcina contestatoarei fiind însușite de aceasta prin semnarea formularului. Însă fila 3 fișei postului includea și obligația de a prelua atribuțiile contabilului șef în lipsa acestuia, deși contestatoarea nu avea o asemenea pregătire.
a înțeles să-și desfășoare activitatea peste program pentru ca unitatea să nu sufere amenzi sau alte măsuri. Cînd unitatea nu avea contabil șef a îndeplinit atribuțiile specifice care presupuneau raportări față de organele de specialitate.
In măsura în care se va înlătura nulitatea deciziei, consideră că pe fond, sancțiunea aplicată contestatoarei nu este potrivită, unitatea exagerand. S-a purtat o campanie susținută împotriva acesteia pentru că este personal civil. Apreciază că sancțiunea este nelegală. Solicită admiterea recursului și modificarea sentinței. Cu cheltuieli de judecată.
Consilier jr., avînd cuvîntul pentru intimată, consideră că recursul este nefondat, soluția instanței de fond fiind temeinică și legală. Fișa postului prezentată acum este diferită față de cea de la fond deoarece între timp unitatea a încadrat un contabil șef. Astfel s-au repartizat noile atribuții.
Apreciază că nu există motivul invocat de nulitate a deciziei de sancționare. S-a făcut prezentarea în detaliu a activităților și măsurilor care trebuiau desfășurate de contestatoare și termenul limită pînă la care trebuiau finalizate. Termenele de finalitate a acelor măsuri nu au fost îndeplinite nu pentru că a fost un volum mare ci pentru că a fost o lipsă de programare temeinică a sarcinilor.
Decizia de sancționare cuprinde la modul concret abaterile imputabile. Prin nota explicativă contestatoarea a răspuns la ce a înțeles, nu a fost cenzurată și afirmațiile acesteia au fost reținute așa cum sunt, de maximă generalitate și repetitive, fără asumarea disfuncțiilor.
Fișa postului era cunoscută de contestatoare, multe din activități fiind îndeplinite. Pe langă faptul că unitatea a încercat să o ajute cu detașări de personal și acordarea unor persoane din unitate, s-a dovedit că unitatea a făcut demersuri pentru ca ea să beneficieze de drept de spor de salariu pentru complexitatea muncii. Unitatea este de bună credință față de salariați, in prezent personalul civil este cel majoritar și cel militar minoritar.
Pentru toate aceste considerente, expuse pe larg și în întampinare, solicită respingerea recursului.
Instanța rămîne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 54/23.01.2008 pronunțată de Tribunalul Iașia fost respinsă contestația formulată de în contradictoriu cu intimatul Ministerul Apărării -Centru Militar Zonal
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut ca fiind neîntemeiată contestația formulată împotriva deciziei de sancționare nr. A -3318/26.10.2007 prin care i s-a diminuat contestatoarei cu 5% salariul de bază pe 2 luni.
A reținut instanța de fond că reclamanta este angajata Ministerului Apărării - în cadrul UM 02447 I - Centrul Militar Zonal I, începând cu data de 01.08.2006, în baza contractului individual de muncă nr. A-3032 din 01.08.2006, pe funcția de contabil ( 41 dosar).
Activitățile nominalizate prin fișa postului, sunt în sarcina titularului postului și au fost asumate sub semnătură de către contestatoare pe formularul tipizat care conține un nr. de 3 file ( 43, 44 dosar).
Prin decizia de sancționare nr. A-3318 din 26 octombrie 2007 emisă de Ministerul Apărării - Centrul Militar Zonal I, a fost sancționată începând cu data de 01.11.2007 cu reducerea salariului de bază pe o durată de 2 luni în procent de 5 % reținându-se în sarcina sa că măsurile pentru remedierea neajunsurilor privind evidența financiar-contabilă stabilite de către Șeful Secției Financiar Contabile nu au fost îndeplinite la termenele fixate, cât și neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu prevazute în fișa postului (întocmirea listelor de inventariere, înregistrarea mișcărilor de bunuri materiale din evidență).
Întrucât din decizia contestată reiese faptul că intimata a înlăturat apărările contestatoarei motivat de faptul că necunoașterea legii nu poate fi invocată în apărare și nici nu justifică neîndeplinirea la termen a atribuțiilor de serviciu, instanța apreciază că nu sunt întemeiate criticile contestatoarei cu privire la acest aspect.
Verificând din punctul de vedere al săvârșirii abaterilor reținute prin decizie, instanța de fond reținut următoarele:
La compartimentul contabil al unității intimate a fost realizat un control la data de 25.06.2007 de către o comisie de specialitate din Secția Financiar -Contabilă a Statului General, ocazie cu care s-au constatat mai multe nereguli ce au fost menționate în "Registrul de evidență a controalelor unității", cât și termenele până la care să se remedieze deficiențele constatate ( 45-48 dosar).
Comanda unității a întocmit în urma controlului, un plan de măsuri pentru remedierea măsurilor și a specificat pentru remedierea fiecărei deficiențe persoana care răspunde și termenul limită ( 49, 50 dosar).
Planul de măsuri a fost cunoscut și de către contestatoare, fapt atestat prin semnătură pe acest înscris ( 50 dosar).
În data de 12.07.2007 prin ordinul de zi pe unitate nr. 135 au fost desemnate încă 4 persoane pentru a lucra la compartimentul contabilitate, în vederea remedierii neajunsurilor constatate cu ocazia controlului, sub îndrumarea contabilului șef ( 51 dosar).
Pe de altă parte prin notele explicative date de contestatoare cu ocazia cercetării prealabile cât și prin cererea de chemare în judecată, aceasta a susținut că lucrările ce i-au fost date în sarcină presupune un volum mare de muncă și complexitate, astfel încât nu a avut timpul necesar pentru a remedia în totalitate neajunsurile.
Totuși prin probele administrate s-a făcut dovada că i-au fost repartizați câțiva oameni pentru aoa juta. Chiar dacă aceștia poate nu aveau pregătirea necesară pentru a introduce date în programele specifice, totuși instanța de fond a reținut că insusi contestatoarea ar fi putut să-și rețină aceste activități si să le realizeze ea iar celorlalți să le repartizeze activități cuprinse în planul de măsuri pentru înlăturarea deficiențelor, pe care să le poată desfășura. Or din notele explicative ale acestora date cu ocazia cercetării prealabile reiese că ei îndeplineau mai mult doar activități curente.
Mai mult decât atât, din nota explicativă a contestatoarei nr. A-3084/05.210.2007 ( 60 dosar) reiese faptul că motivat de existența a mari diferențe între documentele listate prin program și realitatea din fișele de magazie și listele de inventariere existente a abandonat activitatea de confruntare a datelor din balanțele analitice a materialelor, mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar cu fișele de magazie.
Or o asemenea atitudine, a apreciat instanța de fond, este lipsită de profesionalism, întrucât chiar dacă sarcinile impuse implicau un grad ridicat de dificultate, contestatoarea ar fi trebuit să facă dovada că a încercat măcar în parte să înlăture aceste dificultăți să rezolve aceste probleme și nicidecum să abandoneze. Nu era lipsit de importanță să dovedească că măcar în parte a rezolvat unele din sarcinile impuse prin planul de măsuri.
Or contestatoarea nu a făcut astfel de dovezi, motiv pentru care instanța de fond a respins cererea contestatoarei de anulare a deciziei de sancționare nr. A-3318/26 octombrie 2007 emisă de angajator.
Celelalte cereri formulate de contestatoare ce vizează fișa postului, au fost considerate că sunt neîntemeiate urmând să fie respinse în condițiile în care atribuțiile ce se stabilesc de către angajator salariatului prin fișa postului sunt stabilite și însușite de comun acord între părți ca urmare firească a acordului exprimat de acestea în momentul încheierii contractului individual de muncă.
În altă ordine de idei, depunerea de către unitatea angajatoare a dosarelor de cercetare prealabilă ce i-au fost întocmite contestatoarei cu ocazia neîndeplinirii atribuțiunilor de serviciu, a fost considerată ca fiind îndeplinită această cerință, întrucât aceste înscrisuri constituie tocmai probele de care se folosește în cauză intimata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea, invocând disp. art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
A invocat recurenta ca prim motiv de recurs faptul că, deși ea nu a invocat-o, instanța de fond, din oficiu, trebuia să pună în discuția părților îndeplinirea condițiilor prev. de art. 268(1) din Codul muncii potrivit cărora decizia de sancționare se emite în 30 zile de la data luării la cunoștință a abaterii disciplinare, termen ce este de prescripție. În speță, susține recurenta, neexistând un act constatator privind data luării la cunoștință de către conducerea unității a abaterilor disciplinare, este nulă decizia astfel emisă.
A mai invocat faptul că în decizia de sancționare nu sunt arătate în mod concret abaterile de care s-a făcut vinovată, nefiind descrise faptele ce au fost considerate ca abateri disciplinare. Astfel, susține recurenta, nu rezultă din decizie care măsuri de remediere a neajunsurilor nu au fost îndeplinite în condițiile în care planul de măsuri invocat cuprinde 17 măsuri din care 14 erau în sarcina sa exclusivă. Simpla enumerare a atribuțiilor din fișa postului nu este suficientă atat timp cat nu s-a precizat care liste de inventar nu au fost întocmite, care mișcări de bunuri din evidență nu au fost înregistrate și pe ce perioadă.
A mai susținut recurenta că, datorită acestor lipsuri, nu s-a putut apăra corespunzător în cadrul cercetării disciplinare și, deși a existat o anexă a convocării ce cuprindea o listă de întrebări, semnătura sa nu se regăsește și pe această listă.
A mai invocat că decizia nu cuprinde nici motivele pentru care i-au fost înlăturate apărările.
Formularea instanței conform căreia "necunoașterea legii nu poate fi invocată în apărare" este prea generală, superficială și echivalează cu o nemotivare întrucât apărările formulate de salariat trebuie înlăturate concret și punctual.
În ceea ce privește fondul deciziei, recurenta a susținut că instanța de fond nu a sesizat că nota explicativă invocată nu aparținea contestatoarei ci altei salariate, și a reținut în mod greșit că, deși a fost ajutată cu personal suplimentar, nu și-a îndeplinit sarcinile întrucât o asemenea activitate de specialitate presupunea coordonarea unei persoane cu răspundere și nu doar simpla prezență câte o zi sau două a unor contabili din alte județe.
Intimatul Ministerul Apărării pentru 02447 Iaf ormulat întâmpinare la recursul contestatoarei, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței Tribunalului Iași.
A arătat intimatul că, privitor la îndeplinirea condițiilor prev. de art. 268(1) Codul muncii și 73(3), s-a făcut prezentarea în detaliu a activităților și măsurilor care trebuiau desfășurate/implementate de către contestatoare și termenul limită până la care acestea trebuiau finalizate conform planului de măsuri (anexa nr. 4 la întâmpinare). Termenele pentru îndeplinirea fiecărei măsuri sunt însușite de către d-na sub semnătură pe acest document.
Comanda unității a luat cunoștință despre neîndeplinirea sarcinilor și a măsurilor dispuse la data de 30.09.2007, data limită avută în vedere prin Planul de măsuri (anexa nr. 4, pct. 5,6).
La data de 01.10.2007 (ziua imediat următoare termenului limită ordonat prin Planul de măsuri) s-a dispus - prin Ordinul de Zi pe unitate nr. 192/2007, numirea persoanei care să facă cercetarea disciplinară prealabilă.
În aceeași zi contestatoarea a fost convocată în scris (adresa A 3084/2007) pentru a fi audiată și pentru a prezenta apărările în fața persoanei desemnată să facă cercetarea disciplinară. Decizia de sancționare este datată 26.10.2007 și a fost semnată olograf de către salariată în data de 30.10.207.
A mai arătat intimatul că decizia de sancționare nr. /26.10.2007 cuprinde la modul concret abaterile imputabile salariatei:
- neîndeplinirea la termenele fixate a măsurilor pentru remedierea celor constatate în urma controlului eșalonului superior;
- neîndeplinirea atribuțiilor din fișa postului privind întocmirea listelor de inventariere și la înregistrarea mișcărilor de bunuri materiale din evidență;
Or, raportat la acestea, instanța de control judiciar va putea aprecia modul în care recurenta a înțeles să îndeplinească exigențele solicitărilor și rezultatele profesionale legate de cerințele impuse care au determinat sancționarea.
Privind împrejurarea că salariata s-a apărat haotic în cadrul impus de cercetarea disciplinară,intimatul solicită instanței să aprecieze afirmația și să o integreze sistemului general al faptei imputabile -apărări ale salariatei - motive care înlătură apărările contestatoarei. Dacă raportat la acțiuni/inacțiuni concrete care i-au fost imputate, salariata a înțeles să se apere în acest mod, denumit haotic chiar de către aceasta, cum ar putea instanța de recurs să rețină împrejurarea că motivele care înlătură apărările sunt superficiale.
Prin nota explicativă, contestatoarea răspunde la ce a înțeles, nu a fost cenzurată și afirmațiile acesteia au fost reținute așa cum sunt: de maximă generalitate și fără asumarea disfuncțiilor privind o perioadă de activitate care s-a întins pe mai multe luni.
Privitor la raportarea activităților curente la fișa postului și la faptul că recurenta lasă să se înțeleagă că fila 3 fost înlocuită, fila care includea - obligația de preluare a atribuțiilor contabilului șef în lipsa acestuia, intimatul a aratat ca:
- fișa postului a fost semnată de salariată în ziua de 07.05.2007 (conform anexei 1 la întâmpinare),
- imediat unitatea a formulat adrese de obținere a aprobărilor de la eșaloanele superioare pentru ca acea prevedere din fișa postului, ultima, pe care o contestă recurenta, să fie retribuită printr-un spor salarial de 20%, lunar la salariul brut,
- începând cu 22.05.2007 recurenta a fost plătită de acest minister cu sporul menționat tocmai pentru complexitatea muncii depuse în perioada cât nu a fost încadrat un contabil șef.
În recurs s-au depus, în copie, următoarele înscrisuri: extras nr. 178 din 11.09.2007, adresele înregistrate sub nr. A 2223/06.07.2007 și A 2848/10.09.2007 la Centrul Militar Zonal I, cererea olografă a recurentei nr. 425/27.12.2007, procesul -verbal de predare -primire a funcției de contabil șef, extras nr. 137/16.07.2007, raportul nr. A 1766/22.05.2007, fișa postului recurentei datată 29.04.2008.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate, probatoriul administrat la fond și în faza recursului și dispozițiile legale incidente, Curtea constată că recursul este fondat și, în baza disp. art. 312(1) teza 1 Cod procedură civilă urmează a-l admite, însă doar pentru considerentele ce vor fi expuse.
Conform disp. art. 268(2) lit. a din Codul muncii, decizia de sancționare trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității absolute "descrierea faptei care constituie abatere disciplinară". Această prezentare a faptei nu trebuie făcută în mod generic, fără elemente concrete ci trebuie precizate concret și punctual faptele imputate salariatului în raport de atribuțiile acestuia prevăzute în fișa postului.
Ori, analizând conținutul deciziei de sancționare (8 dosar fond) Curtea constată că formulările de tipul "măsurile pentru remedierea neajunsurilor privind evidența financiar -contabilă stabilite de șeful secției - nu au fost îndeplinite la termenele fixate" sau "neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu prevăzute în fișa postului -întocmirea listelor de inventariere, înregistrarea de bunuri materiale din evidență" nu satisfac cerințele textului legal sus menționat. Descrierea concretă a faptelor ce-i sunt imputate salariatului trebuie cuprinsă obligatoriu în chiar textul deciziei de sancționare, neavând relevanță sub acest aspect eventualele anexe ale deciziei în care acestea sunt eventual detaliate.
Ori, în speță, angajatorul trebuia să menționeze concret și punctual ce măsuri dintre cele 17 stabilite de șeful secției financiar -contabile (49-50 fond) au fost îndeplinite de către recurentă, ce termene erau fixate pentru îndeplinirea fiecăreia dintre aceste măsuri și dacă, măcar parțial, recurenta s-a achitat de obligațiile ce-i reveneau până la data emiterii deciziei de sancționare.
Nici disp. art. 268(2) lit. "c" din Codul muncii nu au fost respectate de către intimat la emiterea deciziei de sancționare. Cerința legii este ca, sub acest aspect, să fie precizate expres motivele pentru care au fost înlăturate apărările salariatului. Ori, în decizie se precizează doar că necunoașterea legislației nu o absolvă pe recurentă de vinovăție ori de neîndeplinirea la termene atribuțiilor de serviciu. Aceste argumente nu pot fi considerate ca mențiuni reale în ceea ce privește apărările recurentei, fiind cu caracter general și neraportându-se concret la răspunsurile salariatei cuprinse în nota explicativă. Fiecare răspuns trebuia înlăturat motivat de către angajator. De altfel, după cum se observă din cuprinsul înscrisurilor de la fila 56 fond și al notei explicative (57 fond) întrebările au fost punctuale iar persoana care a efectuat cercetarea a făcut anumite mențiuni, răspunzând la argumentele recurentei. Tocmai aceste mențiuni trebuiau evidențiate și în cuprinsul deciziei de sancționare.
Este fără echivoc că reglementarea legală a acestor condiții stricte de formă a actului prin care angajatorul dispune sancționarea are ca scop atât prevenirea arbitrariului cât și asigurarea unor elemente de verificare a legalității și temeiniciei măsurii dispuse, și deci, implicit, posibilitatea asigurată părților litigiului de a se folosi de toate regulile și garanțiile procesuale în vederea apărării intereselor lor legitime.
Față de aceste argumente, Curtea apreciază că instanța de fond în mod eronat și cu aplicarea greșită a legii a înlăturat susținerile contestatoarei privind nulitatea absolută a deciziei de sancționare în raport de disp. art. 268(2) pct. a și c din Codul muncii și, în consecință va admite recursul și va modifica în tot sentința Tribunalului Iași în sensul admiterii contestației și constatării nulității absolute a deciziei.
La solicitarea reclamantei, Curtea se va pronunța și în ceea ce privește repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei de sancționare, obligând intimatul să restituie salariatei sumele reținute din salariul de bază.
În raport de argumentele anterior reținute, Curtea constată că nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs ce vizează fondul litigiului, respectiv temeinicia aplicarii sanctiunii și, văzând și dispozițiile art. 274(1) Cod procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr. 54 din 23.01.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în tot.
Admite contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimatul Ministerul Apărării - Centru Militar Zonal
Constată nulitatea absolută a deciziei de sancționare nr. A-3318 din 26 octombrie 2007 emisă de Ministerul Apărării - Centrul -Militar Zonal
Dispune restituirea drepturilor salariale reținute în baza deciziei de sancționare anterior menționate.
Obligă intimatul să plătească recurentului suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
08.07.2008
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Smaranda Pipernea, Daniela Pruteanu
| ← Conflict de muncă. Decizia 306/2008. Curtea de Apel Iasi | Contestație decizie de sancționare. Decizia 454/2008. Curtea... → |
|---|
