Contestație decizie de sancționare. Decizia 473/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 473/
Ședința publică de la 23 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr. 442/04.04.2008 pronunțată de RG în dosarul nr-, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu intimata SC SA, având ca obiect "CONTESTAȚIE DECIZIE DE SUSPENDARE A CONTRACTULUI DE MUNCĂ", împotriva deciziei numărul 11 din 05.02.2008 emisă de societatea intimată.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: pentru recurentul contestator avocat, lipsă fiind intimata SC SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: recursul este la primul termen de judecată, legal motivat și este scutit de taxă judiciară de timbru; citată cu copia motivelor de recurs intimata nu a depus întâmpinare; la dosar s-a depus o cerere din partea recurentului contestator prin care solicită acordarea unui termen pentru lipsă de apărare, după care:
Apărătorul recurentului învederează instanței că cererea recurentului este lipsită de obiect avându-se în vedere că îl reprezintă în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar. Totodată, învederează instanței că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Curtea constată cauza în stare de judecată și, nemaifiind cereri de formulat, acordă părților prezente cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Apărătorul recurentului susținând oral motivele de recurs arată că, contestatorul a solicitat anularea deciziei de suspendare a contractului de muncă pe baza probei cu înscrisuri. Apreciază că instanța de fond nu a analizat înscrisurile depuse. Astfel, procesul-verbal încheiat de intimată nu îndeplinea condițiile de fond și de formă; nu era precizat principiul răspunderii în ceea ce-l privește pe recurent deși s-a luat aceeași măsură și față de alți salariați.
Susține că în cauză se impunea o recercetare disciplinară mai ales că suspendarea contestatorului nu era ca urmare a plângerii penale și, în cazul său, putea 30 de zile. Susține că de fapt nu s-a făcut nici o cercetare disciplinară atât timp cât nu există raport în acest sens. Există doar procesul-verbal de inventariere pentru suma care nu a fost cuantificată niciunui salariat.
La instanța de fond s-au solicitat probe pentru a se demonstra că singura dovadă existentă era procesul-verbal de inventariere, probă ce nu era suficientă pentru a dovedi vinovăția salariatului. Mai mult, suspendarea unui contract de muncă se impunea doar la momentul în care s-ar fi dispus începerea urmăririi penale ce nu este cazul recurentului.
La întrebarea instanței adresată apărătorului recurentului în sensul dacă plângerea penală s-a formulat ca urmare a constatării sustragerii a 170 tone motorină și totodată s-a dispus și suspendarea contractului de muncă al contestatorului, acesta precizează că suspendarea contractului de muncă s-a dispus în aceeași zi în care s-a formulat și plângerea penală, respectiv 05.02.2008 dar la acel moment nu se începuse urmărirea penală.
Mai mult, apreciază că la începerea inventarierii trebuiau depistate pierderile din rezervoare. Analizând actele, procesul-verbal, nota explicativă se poate constata că aceste sunt luate anterior constatării, dar lipsurile la benzină și motorină datau din 10.12.2007, 28.01.2008. La data de 07.03.2007 existau 87 tone lipsă la motorină. Depune la dosar înscrisuri din care rezultă susținerile anterioare.
Pentru motivele de recurs invocate solicită prin admiterea recursului, admiterea pe fond a acțiunii, anularea deciziei de suspendare a contractului individual de muncă și repunerea recurentului în situația anterioară, cu reintegrarea în muncă și plata drepturilor salariale aferente. Cu cheltuieli de judecată dovada onorariului urmând să o depună până la sfârșitul ședinței de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 442/04.04.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata SC SA
A fost obligat contestatorul să plătească intimatei suma de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească prima instanță a reținut următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr. 788/121/15.02.2008, contestatorul a solicitat în contradictoriu cu intimata SC SA G anularea deciziei de suspendare a contractului individual de muncă nr. 11/05.02.2008, repunerea în situația anterioară, obligarea pârâtei la plata despăgubirilor bănești egale cu salariile și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la data suspendării și până la reintegrarea efectivă și cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației a arătat că este angajat al societății pârâte în funcția de șef serviciu aprovizionare-desfacere. La data de 28.01.2008 a avut loc un inventar la depozitul de produse albe, încheiat cu procesul-verbal de inventariere nr. 107/20.01.2008.
A considerat că inventarierea a fost incompletă, întrucât nu s-a efectuat reglarea rezervoarelor conform stocurilor scriptice, livrarea produselor din gestiune se făcea la densități diferite, apărând diferențe între cantitatea livrată și cea ieșită din rezervor, iar la data descărcării cisternelor nu se constatau și înregistrau niciodată diferențele, pierderile sau minusurile.
A susținut că i se impută lipsurile în mod nelegal, fără a se avea în vedere că manipulările de produse petroliere duc la pierderi care trebuiau calculate conform normelor și stasurilor în materie, societatea sesizând în mod abuziv organele de cercetare penală.
În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.
Intimata în termen legal a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată.
A susținut că împotriva contestatorului, a formulat o plângere penală, deoarece a constatat lipsuri mari în gestiune, respectiv 173 tone motorină și 8,77 tone benzină, au dispărut registrele de măsurători zilnice și există numeroase indicii că reclamantul și-a exercitat cu rea-credință obligațiile de serviciu.
Argumentația contestatorului poate fi valorificată de organele de cercetare penale, dar întrucât societatea nu mai are încredere în persoana contestatorului a dispus suspendarea contractului individual de muncă până când organele judiciare competente vor aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției contestatorului.
În combaterea susținerilor contestatorului, s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat, instanța a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 08/05.02.2008 intimata a dispus suspendarea contractului individual de muncă al contestatorului, în temeiul disp. art. 52 lit. "c" din Codul muncii, pe motiv că a formulat plângere penală împotriva acestuia.
Instanța a apreciat că măsura dispusă de intimată este legală din următoarele considerente:
Executarea contractului individual de muncă, reprezintă un proces ce se desfășoară în timp. În acest interval de timp, pot interveni anumite împrejurări prevăzute chiar de lege, care să împiedice temporar înfăptuirea obiectivului și efectelor contractului, chiar a obligațiilor reciproce ale părților. astfel suspendarea acestuia.
În temeiul dispozițiilor art. 52 al. 1 lit. "c" din Codul muncii, contractul de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
În prezenta cauză, intimata a formulat plângere penală împotriva contestatorului pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.
Deoarece angajatorul nu se poate pronunța asupra vinovăției sau nevinovăției angajatului și nici asupra răspunderii sale penale, acestea fiind competențe ale organelor judiciare, în mod corect a dispus suspendarea contractului de muncă al contestatorului.
Suspendarea din funcție a contestatorului, este o măsură legală care protejează unitatea intimată față de pericolul continuării activității ilicite, în cazul în care aceasta a avut loc; este un drept de opțiune al angajatorului.
Apreciem că angajatorul nu este interesat să abuzeze de acest drept, întrucât, în situația în care se va constata nevinovăția salariatului, prevederile legale îi conferă acestuia un drept firesc la despăgubiri, iar societatea nu are nici un interes să plătească salariați, fără ca aceștia să presteze o activitate în schimb.
Întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 52 lit. c din Codul muncii instanța a respins contestația ca nefondată.
În baza art. 274 Cod de procedură civilă contestatorul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată făcute de intimată.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs contestatorul solicitând casarea acesteia, anularea deciziei de suspendare nr. 11/05.02.2008, reintegrarea pe postul deținut anterior suspendării contractului de muncă, plata drepturilor bănești legale, cuvenite de la data suspendării și până la reintegrarea efectivă.
A invocat faptul că pârâta nu a precizat expres cauza răspunderii sale iar formularea plângerii penale s-a realizat în aceeași când s-a dispus suspendarea și înaintată ulterior către parchet, la data de 14.02.2008.
A considerat că suspendarea contractului de muncă poate avea o anumită întindere în timp,de maxim 30 de zile, în vederea efectuării cercetării disciplinare prealabile și convocării angajatului pentru a furniza informații cu privire la acuzațiile aduse.
A considerat măsura suspendării contractului de muncă ca fiind abuzivă nefiind dovedită vinovăția sa, procesul-verbal de inventariere nu constituie dovada sustragerii de carburant iar lipsa în gestiune nu a fost analizată cu privire la principiul răspunderii solidare a celorlalți salariați.
A mai invocat aspecte privind efectuarea inventarului, întocmirea incompletă a procesului-verbal de inventariere, modalitatea de înregistrare a cantităților și de manipulare a produselor petroliere, vechimea instalațiilor tehnologice și a situației stocărilor scriptice considerând cele constatate ca fiind necorespunzătoare situației de fapt.
În recurs, au fost depuse la dosarul cauzei înscrisuri, respectiv nota explicativă și inventar din 07.03.2007.
Examinând recursul astfel declarat pe baza motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în materie, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 3041Cod procedură civilă, curtea îl apreciază ca nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 52 lit. c Codul muncii, contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în cazul în care a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
Textul de lege este de strictă și limitată aplicare vizând situația expresă a formulării unei plângeri penale împotriva salariatului sau trimiterea în judecată a acestuia pentru fapte penale incompatibile în raport de funcția deținută.
În speță, decizia de suspendare a contractului individual de muncă nr. 8/05.02.2008 a fost emisă de intimata SC SA G tocmai urmare a formulării plângerii penale îndreptată împotriva recurentului-contestator, cu privire la atribuțiile de serviciu ale acestuia.
Plângerea penală a fost întocmită la data de 05.02.2008 și înregistrată sub nr. 157/05.02.2008.
Din adresa nr. 870/P/2008 din 14.02.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați rezultă comunicarea plângerii organelor de poliție în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 2151Cod penal.
Rezultă astfel că au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. 52 lit. c Codul muncii, iar prin măsura dispusă angajatorul nu se pronunță asupra vinovăției sau nevinovăției salariatului solicitând autorităților competente soluționarea cazului.
Dacă ulterior se constată nevinovăția celui în cauză, salariatul își reia activitatea anterioară plătindu-i-se în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului.
Aspectele invocate în motivele de recurs nu pot fi astfel examinate decât în raport de cadrul procesual strict determinat reprezentat de verificarea legalității și temeiniciei măsurii de suspendare a contractului individual de muncă, pe temeiul prevăzut de art. 52 alin. 1 lit. c Codul muncii.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va fi respins ca nefondat recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr. 442/04.04.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr. 442/04.04.2008 pronunțată de RG în dosarul nr-.
IRE VO CABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Iunie 2008.
Președinte, pt. Judecător, pt. JUDECĂTOR 1: Ion Ioneci
,
aflat în aflat în
cf. art. 261 al.2 cf. art. 261 al. 2.
PREȘEDINTE, PREȘEDINTE: Ion Ioneci
Dr. Dr.
Grefier,
-
: - -
: 2 ex.//01 August 2008
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Președinte:Ion IoneciJudecători:Ion Ioneci, Benone Fuică, Virginia Filipescu
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 130/2008. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 325/2008. Curtea de... → |
|---|
