Contestație decizie de sancționare. Decizia 608/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 608
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Marian Lungu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul intimatul SPITALUL PNEUMOFTIZIOLOGIE, împotriva sentinței civile nr.1047/27.10.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul contestator, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul a fost declarat și motivat în termen legal, precum și că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.242 cod pr.civ. după care constatându-se cauza în stare de judecată s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.1047/27.10.2009, pronunțată de Tribunalul Olta admis contestația formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimatul SPITALUL PNEUMOFTIZIOLOGIE, și a dispus anularea deciziei nr. 99/ 21.07.2009.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că, prin decizia nr.99/21.07.2009 contestatoarea a fost sancționată disciplinar conform art. 264 alin. 1 lit. a Codul muncii pentru nerespectarea prevederilor din contractul de muncă și a prevederilor Regulamentului Intern al unității.
Din preambulul deciziei de sancționare s-a mai reținut că fiind invitată în cadrul Comitetului Director să-și justifice activitatea,contestatoarea nu a putut face acest lucru, recunoscând că nu a desfășurat nici un fel de activitate și ca urmare s-a dispus sancționarea sa.
Conform deciziei de sancționare, contestatoarea nu a respectat prevederile pct. al.2 lit a din contractul individual de muncă.
Potrivit acestor prevederi salariatul are obligația de a realiza norma de muncă sau,după caz,de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului.
Din analiza fișei postului depusă la dosar înregistrată sub nr. 5233/12.10.2009 se reține că aceasta i-a fost comunicată contestatoarei la data de 14.10.2009 ora 10, respectiv ulterior sancționării și în timpul procesului.
Astfel,se apreciază că la data sancționării contestatoarea nu avea o fișă a postului cu atribuțiile pe care trebuia să le îndeplinească și ca urmare intimata nu îi poate imputa susținerile din întâmpinare, în sensul neachiziționării bunurilor necesare spitalului.
S-a reținut că aceste susțineri nu se regăsesc și în decizia de sancționare.
Față de această situație s-a constatat că în decizia de sancționare pârâta nu individualizat fapta imputabilă contestatoarei și ca urmare sancțiunea aplicată este nelegală.
Potrivit art.263 al.2 codul muncii, abatere disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale,regulamentul intern, contractul colectiv de muncă aplicabil,ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimatul SPITALUL PNEUMOFTIZIOLOGIE, criticând-o ca nelegală și netemeinică, arătând că în drept își întemeiază recursul pe prevederile art. 299 - 316.proc. civ. art.art. 263, art. 264 alin. ( 1), art. 268 din Legea 53/2003, art. 1 alin.1), art. 17, art. 19 lit. C și lit. E, art. 20 lit. P și art. 69 din Regulamentul Intern al Spitalului de Pneumoftiziologie și pct. M alin. 2 lit. A din contractul individual de muncă
În susținerea motivelor de recurs, arată că, instanța de fond a făcut o apreciere unilaterală și superficială materialului probator administrat în speța dedusă judecății, motivat de faptul că prin probele administrate de recurent s-a dorit să se înțeleagă că această decizie cu avertisment a fost voința conducerii acestei instituții care a constatat anumite nereguli în activitatea desfășurată de intimata contestatoare.
Această critică se bazează pe dispozițiile art. 3041și art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, în sensul că instanța interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia și hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
A mai arătat că, instanța a reținut drept fundament pentru admiterea contestației, faptul că intimata contestatoare nu avea comunicată fișa postului la data sancționării și în consecință sancțiunea este nelegală, deci nu trebuia să facă nimic în timpul programului de lucru.
S-a reținut că fapta de " a nu face nimic" nu a fost individualizată și că potrivit dispozițiilor art. 263 alin. 2 Codul Muncii, abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
În susținerea acestei critici învederează că în cuprinsul deciziei de sancționare nu s-au consemnat încălcări ale prevederilor din fișa postului, deoarece la data aplicării sancțiunii încă nu i se înmânase aceasta pentru că reclamanta fusese în concediu de odihnă, așa cum reiese din acțiunea depusă la prima instanță.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor invocate și apărărilor formulate, în raport de disp. art. 3041și art. 304 pct. 8 și 9 pr. civilă, recursul este nefundat, din următoarele considerente:
Potrivit art. 263 Codul muncii, angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori aceștia au săvârșit o abatere disciplinară.
Prin abaterea disciplinară se înțelege fapta în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de salariat.
Revenind la speța în cauză, Curtea constată că prim instanță a analizat judicios fondul cauzei, constatând că deși contestatoarea a fost sancționată pentru că nu a desfășurat nici un fel de activitate, aceasta trebuia să îndeplinească atribuții de serviciu conform fișei postului, fișă ce i-a fost comunicată acesteia ulterior sancționării și în timpul judecății la fond, astfel că nu i se poate imputa contestatoarei neefectuarea unor activități de care nu avea cunostiință că îi revin, potrivit fișei postului sau altele ce nu intrau în competența sa.
În considerarea celor expuse, în raport de dispozițiile art. 312 alin. 1 pr. civilă, recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
I DE
Respinge recursul declarat de recurentul intimatul SPITALUL PNEUMOFTIZIOLOGIE, împotriva sentinței civile nr.1047/27.10.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul contestator.
Decizie irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 28 Ianuarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud./- -
Tehnored. 2 ex./
Red./ /
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Cristina Raicea, Marian Lungu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 433/2010. Curtea de... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 1178/2010. Curtea... → |
|---|
