Contestație decizie de sancționare. Decizia 626/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
Secția Civilă, Minori și familie, Conflicte de muncă și asigurări sociale
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.626/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2008
PREȘEDINTE: Liliana Ciobanu judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Daniela Părău
- - - - JUDECĂTOR 3: Sorina Ciobanu
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat de pârâta E " Serv" - Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice () " M" împotriva sentinței civile nr.29/18.01.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, cauza fiind la a doua strigare, s-au prezentat consilier juridic pentru recurenta-pârâtă și av. pentru intimata-reclamantă, lipsă fiind reprezentantul intimatei-pârâte Filiala de Întreținere și Servicii Energetice () " Serv"
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Consilier juridic, pentru recurenta-pârâtă, depune un set de înscrisuri (existente la dosar) în susținerea motivelor de recurs. și apărătorului intimatei-reclamante.
La solicitarea instanței, reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă Sucursala Întreținere și Servicii Energetice () " Serv" " M", arată că un prim motiv de recurs se referă la faptul că instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a dar prin dispozitiv a fost obligată De asemenea, hotărârea primei instanțe a fost comunicată doar către E Astfel, hotărârea primei instanțe este nulă și solicită admiterea recursului, casarea și trimiterea spre rejudecare conform dispozițiilor art.304 pct.5 Cod procedură civilă.
Al doilea motiv de recurs vizează faptul că, la termenul din data de 18.01.2008, instanța a unit excepția nulității deciziei cu fondul și a acordat cuvântul doar pe excepție, nu și pe fondul cauzei. Instanța trebuia să asigure părților posibilitatea să administreze probe pe fond. Instanța a soluționat cauza pe fond, recurentul neavând posibilitatea să se apere pe fond, ci doar pe excepție, încălcându-i-se astfel dreptul la apărare consfințit de art.21 din Constituție. Cu privire la acest motiv de recurs, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea spre rejudecare, deoarece instanța nu a cercetat cauza pe fond.
Un al treilea motiv de recurs se circumscrie dispozițiilor art.312 alin.3, 304 pct.9 și 304 1 Cod procedură civilă și solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii, motivat de faptul că instanța a soluționat cauza făcând o confuzie gravă între contractul colectiv de muncă la nivel național și Codul muncii. Arată că termenul prevăzut de art.75 alin.3 nu este stabilit sub sancțiunea nulității absolute. Cercetarea disciplinară s-a efectuat la data de 23.08.2007, deoarece după această dată contestatoarea intra în concediu de odihnă planificat. Contestatoarea, cu bună-știință, a făcut acea cerere știind că va intra în concediu de odihnă. La data efectuării cercetării disciplinare, contestatoarea a fost asistată de avocat, fiind prezent și un membru al sindicatului.
Codul muncii nu prevede niciun termen pentru convocarea în vederea efectuării cercetării disciplinare, iar nerespectarea termenului de 5 zile prevăzut de contractul colectiv de muncă nu se sancționează cu nulitatea absolută.
Doar nerespectarea dreptului la apărare se sancționează cu nulitatea absolută. Art.75 alin.1 din contractul colectiv de muncă la nivel național prevede că nicio sancțiune nu poate fi aplicată fără respectarea dreptului la apărare. În speța de față, contestatoarei i s-a respectat dreptul la apărare. Toate apărările formulate de contestatoare au fost consemnate în procesul-verbal întocmit cu această ocazie.
În concluzie, solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii, respingerea contestației ca netemeinică și nelegală, arătând că instanța de fond eronat a constatat lipsa mențiunilor obligatorii din decizia de sancționare, cum ar fi faptele săvârșite.
Av., având cuvântul pentru intimata-reclamantă, arată că primul motiv de recurs referitor la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a EB și obligarea este o interpretare eronată a dispozițiilor legale. Contestatoarea s-a judecat atât în contradictoriu cu angajatorul, cât și cu filiala. Solicită respingerea acestui motiv de recurs.
Referitor la al doilea motiv de recurs privind unirea excepției cu fondul, solicită respingerea și a acestuia, arătând că înainte de a verifica temeinicia deciziei, instanța analizează cauzele de nulitate a deciziei. Instanța de fond a analizat cu prioritate aceste motive de nelegalitate. S-au administrat probatoriile necesare cu privire la aceste aspecte iar instanța în mod legal s-a pronunțat pe acestea.
Pronunțarea prin încheiere și nu prin sentință a fost doar o eroare materială, ce a fost ulterior îndreptată de instanță.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat că la emiterea deciziei nu au fost respectate prevederile contractului colectiv de muncă și nici ale Codului muncii. Potrivit art.241 din Codul muncii, clauzele contractului colectiv de muncă încheiat la nivel național produc efecte pentru toți angajatorii. La acea dată, contractul colectiv de muncă prevedea că, în vederea efectuării cercetării prealabile convocarea se face cu 5 zile înainte. Contestatoarea a fost convocată cu 2 zile înainte și i s-a respins și cererea de acordare a unui termen pentru pregătirea apărării.
În condițiile în care se efectuează o procedură neconformă cu prevederile legale, sancțiunea este nulitatea deciziei, astfel cum în mod corect a reținut și instanța de fond.
Corect s-a reținut și că decizia nu cuprinde elementele obligatorii. Prezența unui avocat la data efectuării cercetării prealabile, nu acoperă nerespectarea normelor și termenelor prevăzute de actele normative, iar prezența unui membru al sindicatului este obligatorie conform contractului colectiv de muncă și nu reprezintă o favoare făcută de angajator contestatoarei.
În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanței depusă la dosar.
Consilier juridic, având cuvântul în replică, arată că potrivit Codului d e procedură civilă, excepțiile pot fi unite cu fondul doar dacă este necesară administrarea de probe.
Dezbaterile fiind terminate, instanța a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin încheierea din 18 ianuarie 2008 Tribunalului Bacău pronunțată în dosarul nr- s-a admis contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimatele C Filiala Întreținere și Servicii Energetice (E) Serv și Sucursala Întreținere și Servicii Energetice () Serv M și s-a constatat nulitatea absolută a deciziei nr.583/24 august 2007 emisă de M B, fiind obligată intimata M B să plătească contestatoarei 1000 lei cheltuieli de judecată.
Ulterior, prin încheierea din 19 mai 2008 Tribunalului Bacău, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul încheierii din 18 ianuarie 2008, în sensul că s-a dispus trecerea în loc de "încheierea" din 18 ianuarie 2008, cum greșit s-a trecut, "sentința civilă nr.29" din 18 ianuarie 2008, cum era corect.
Pentru a pronunța hotărârea menționată prima instanță a reținut că prin cererea introductivă contestatoarea a chemat în judecată intimatele pentru a fi anulată decizia nr.583 din 24 august 2007 prin care a fost sancționată disciplinar cu reducerea salariului de bază pe o durată de 3 luni, cu 10%.
Intimata Bai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive, prin întâmpinare, întrucât contestatoarea este angajată a sucursală a iar aceasta din urmă, conform delegării de competență poate sta în instanță în calitate de pârâtă.
Instanța prin încheierea din 7 decembrie 2007 respins excepția invocată, întrucât în contractul individual de muncă înregistrat sub nr.56/3 mai 2005, precum și în actul adițional la acest contract, figurează în calitate de angajator Filiala de Întreținere și Servicii Energetice " Serv" B prin Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice " M" B, aceasta din urmă având calitatea de mandatar, de reprezentant al celei dintâi.
Pe fondul cauzei, s-a reținut, verificându-se cu prioritate legalitatea deciziei constatate, că, cercetarea prealabilă a fost efectuată deficitar, fiindu-i îngrădit dreptul de a-și formula și susține toate apărările, aceasta întrucât nu s-au indicat în concret faptele săvârșite, fiind convocată pentru efectuarea cercetării prealabile la 21 august 2008 pentru data de 23 august 2008.
S-a apreciat că, în acest mod s-au încălcat dispozițiile art.267 Codul muncii, ceea ce atrage nulitatea absolută a deciziei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs intimata Serv - Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice " M" B, recursul fiind declarat și motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru conform art.15 lit.a din Legea 146/1997.
În motivarea recursului se arată în esență că instanța a unit excepția cu fondul și a acordat cuvântul pe excepție, impunându-se casarea hotărârii conform art.312 alin.3 Cod procedură civilă, întrucât nu s-a asigurat părților posibilitatea administrării probelor necesare pentru dezlegarea atât a excepției cât și a fondului, fiind în imposibilitate, intimata să se apere pe fondul cauzei, ci doar pe excepție.
A susținut recurenta că, în cauză sunt incidente și dispozițiile art.304 pct.5 și art.105 alin.2 Cod procedură civilă întrucât instanța la 18 ianuarie 2007 s-a pronunțat prin încheiere și nu prin sentință, așa cum era corect, hotărârea instanței fiind nulă. Un alt motiv de nulitate invocat a fost faptul că instanța deși a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a lui B, în dispozitivul hotărârii a obligat B să anuleze decizia de sancționare, căreia i s-a și comunicat hotărârea.
Arată recurenta și că se impune modificarea hotărârii recurate și în temeiul art.304 pct.9 Cod procedură civilă și art.304 1 Cod procedură civilă întrucât instanța de fond a pronunțat hotărârea cu interpretarea greșită a prevederilor legale, făcând confuzie între Codul muncii și Contractul Colectiv de muncă la Nivel Național, cu referire la art.75 din Contractul Colectiv de muncă care prevede termenul de 5 zile pentru convocarea pentru cercetarea prealabilă, termen pentru care, însă, susține că nu se prevede sancțiunea nulității absolute în situația nerespectării lui. De asemenea, susține recurenta că intimata a fost asistată de avocat la momentul cercetării disciplinare, dreptul acesteia la apărare fiind respectat, iar termenul în care a fost convocată pentru cercetare a fost mai mic de 5 zile întrucât începând cu data de 27 august 2007 aceasta intra în concediu de odihnă.
Referitor la cuprinsul deciziei, arată recurenta că, instanța a constatat eronat că nu au fost precizate abaterile pentru care contestatoarea a fost sancționată, cu atât mai mult cu cât reține în motivarea hotărârii că abaterile menționate în decizie sunt aceleași cu cele menționate în convocator.
Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Referitor la primul motiv de recurs, se va aprecia că nu este fondat, întrucât cauza nu a fost soluționată pe excepție, chiar dacă părțile au susținut așa cum s-a reținut în preambulul hotărârii că ar fi în discuție excepția nulității deciziei ce ar trebui unită cu fondul.
Conform art.268 alin.2 Codul muncii, deciziile de aplicare a sancțiunilor disciplinare trebuie să cuprindă obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute, mai multe aspecte respectiv descrierea faptei ce constituie abatere disciplinară, precizarea prevederilor din statutul personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat și motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile,
Se apreciază că în mod corect instanța a verificat cu precădere legalitatea deciziei emise, sub aspectul formei și prevederilor obligatorii din cuprinsul deciziei așa cum impune în mod imperativ articolul 268 din Codul muncii.
Nu se va putea reține faptul că unindu-se excepția cu fondul, recurenta nu a avut posibilitatea să administreze probe și să se apere pe fondul cauzei întrucât, pe de o parte la dosar aceasta a depus înscrisuri care au susținut apărările sale, iar pe de altă parte instanța nu a soluționat cauza pe motive de temeinicie a deciziei ci pe aspecte de nelegalitate, invocate și analizate de părți, discutate de acestea în contradictoriu și aspecte față de care și-au formulat apărări în cauză.
Privitor la motivul de nulitate a hotărârii, invocat, în sensul că în mod greșit s-a pronunțat instanța prin încheiere și nu prin hotărâre, se va aprecia că nu poate fi reținut întrucât acest aspect a fost de natura unei erori materiale, sesizate de instanță din oficiu, instanță care la data de 19 mai 2008, prin încheiere dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în încheierea din 18 ianuarie 2008, în sensul că s-a dispus trecerea în loc de încheiere, "sentința civilă nr.29" (posibilitatea în acest sens fiind conferită de lege, respectiv prin dispozițiile art.281 Cod procedură civilă).
Nu se va putea reține nici motivul de recurs referitor la calitatea procesuală pasivă a B, întrucât în mod corect instanța de fond a soluționat excepția invocată în sensul că a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a B, iar faptul că în dispozitivul hotărârii s-a dispus anularea deciziei emise de recurentă, nu este motiv de nulitate a hotărârii recurate. Aceasta deoarece, hotărârea trebuie să fie opozabilă și E B, recurenta fiind o sucursală a societății din
Analizând motivul de recurs privitor la confuzia dintre prevederile Codului muncii și ale Contractului Colectiv de Muncă la Nivel Național, se va aprecia că nici acest motiv nu va putea fi reținut, întrucât chiar dacă s-a scris că art.75 ar fi din Codul muncii și nu din Contractul Colectiv de Muncă, se observă că este doar o eroare, conținutul textului fiind menționat cu referire la termenul de 5 zile în care se impune convocarea salariatului în cazul cercetării disciplinare prealabile, termenul fiind prevăzut de Contractul Colectiv de Muncă la art.75.
Nici celelalte motive de recurs nu vor putea fi reținute de instanță ca fiind fondate, întrucât în mod corect instanța de fond a constatat nelegalitatea emiterii deciziei contestate, întrucât nu prevede elemente obligatorii și prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art.268 alin.2 Codul muncii, respectiv faptul că în decizie nu s-a descris fapta ce a constituit abatere disciplinară. Trimiterea la faptele menționate în convocator nu este legală, cu atât mai mult cu cât nici în convocator faptele nu sunt descrise, așa cum prevede legea.
Referitor la termenul de 5 zile prevăzut de art.75 din contractul colectiv de muncă, se va aprecia că nici acesta nu a fost respectat, ori conform art.236 din Codul muncii, contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie legea părților.
Având în vedere situația reținută Curtea de Apel în baza art.304 1 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
În baza art.274 Cod procedură civilă va obliga recurenta să plătească intimatei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta E " Serv" - Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice () " M" împotriva sentinței civile nr.29/18.01.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă.
Obligă recurenta să achite intimatei suma de 2500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- - GREFIER,
red.sent./
red.dec.rec./17.09.2008
tehnored./22.09.2008/2 ex.
Președinte:Liliana CiobanuJudecători:Liliana Ciobanu, Daniela Părău, Sorina Ciobanu
| ← Contestație decizie de pensionare. Decizia 1772/2009. Curtea... | Contestație decizie de concediere. Decizia 373/2008. Curtea de... → |
|---|
