Contestație decizie de sancționare. Decizia 6282/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 6282

Ședința publică de la 12 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cristina Raicea

JUDECĂTOR 2: Elena Stan

JUDECĂTOR 3: Florica Diaconescu

Grefier - -

********

Pe rol, judecarea recursului formulat de intimatul CENTRUL REGIONAL DE PROFESIONALĂ A D, împotriva sentinței nr. 0039 din 13.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu contestatoarea, având ca obiect contestație decizie de sancționare.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimata contestatoare, reprezentată de avocat, lipsind recurentul intimat CENTRUL REGIONAL DE PROFESIONALĂ A

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Instanța, apreciind cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.

Avocat pentru intimata contestatoare, a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea sentinței ca temeinică și legală cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Prin nr.3273/7 mai 2008, instanța a dispus respingerea contestației formulate, motivat, in principal, pe faptul că, sancțiunea avertismentului scris prevăzut de art. 264 alin 1 lit. a din Codul muncii, nu necesită efectuarea cercetării prealabile.

Împotriva hotărârii s-a formulat recurs de către contestator, și prin decizia 8384/30.09. 2008,stată în dosarul 4032/68, Curtea de Apel Craiovaa admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

A apreciat instanța de control judiciar că hotărârea criticată de contestatoarea recurentă nu cuprinde motivele pe care se sprijină neputând fi, astfel, cenzurată.

S-a format dosarul nr-.

La 18 02 2008, contestatoarea și-a precizat și completat contestația cu un petit prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 3800 lei ce reprezintă stimulentele acordate pentru lunile și decembrie 2007, angajaților cu statut identic cu al contestatoarei.

In rejudecare, tribunalul a încuviințat proba cu interogatoriu, și proba testimonială.

Tribunalul Dolj prin sentința nr. 39 de la 13 ianuarie 2009 admis contestația formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimatul Centrul Regional de Profesională

A anulat decizia 57/22.10.2007 emisă de intimatul Centrul Regional de Profesională a D și a dispus repunerea părților în situația anterioară.

S-a luat act că, contestatoarea a renunțat la judecarea cererii în pretenții.

A obligat intimata către contestatoare la 1095 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:

Potrivit art. 10 din Codul muncii, salariatul prestează activitatea pentru și sub autoritatea unui angajator

Autoritatea angajatorului însă, este limitată de acte normative. Acesta, angajatorul,potrivit art. 263 Codul muncii, dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica potrivit, legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi, in cazul in care, aceștia au săvârșit o abatere disciplinară, astfel cum aceasta este definită de art. 263 alin 2 Codul muncii.

Intre condițiile esențiale a răspunderii disciplinare se enumără și existenta faptei ilicite, vinovăția și rezultatul dăunător (dăunător pentru angajator, nu pentru organul de conducere unipersonal sau colegial) și legătura de cauzalitate intre fapta ilicită și rezultatul dăunător.

S-a statuat că reprezintă cauze de nerăspundere in materie disciplinară, printre altele, constrângerea fizică sau constrângerea morală, precum și executarea ordinului de serviciu emis in mod legal, precum și neexecutarea unui ordin de serviciu vădit nelegal.

Nu atrage răspunderea disciplinară a salariatului refuzul acestuia de a executa un ordin de serviciu ilegal sau a unui ordin care pare in mod vădit ilegal, chiar dacă nu încalcă legea. Dimpotrivă, va atrage răspunderea disciplinară a salariatului, executarea unui ordin vădit ilegal distinct de răspunderea emitentului ordinului.

Se trage concluzia că în privința cauzelor de exonerare de răspundere disciplinară, se aplică, prin analogie, dispozițiile din Codul penal referitoare la cauzele de exonerare penală, potrivit cărora sunt cauze de nerăspundere cele grevate pe o clauză de conștiință (clauză ce permite salariatului să refuze executarea unui ordin vădit ilegal, sau aflat in conflict cu conștiința sa.)

Raportat la actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat că fapta calificată drept abatere disciplinară este susceptibilă de a fi cenzurată de norme legale și, in măsura in care activitatea impusă salariatului încalcă prevederile legale sau ale altor acte normative, această faptă nu poate fi calificată drept abatere.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimatul Centrul Regional de Profesională a Dc riticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât în mod greșit a fost admisă contestația și anulată decizia 57/2007.

Recurenta arată că instanța nu reține că fapta intimatei se transpune atât în refuzul îndeplinirii sarcinilor de serviciu, așa cum au fost stabilite prin fișa postului, cât și în incompleta realizare a acestora și comportamentul ireverențios.

În urma cercetării disciplinare prealabile efectuate, recurenta arată că s-a statuat de către Comisia de disciplină faptul că faptele sesizate și cercetate constituie abateri disciplinare în sensul Legii 53/2003, abateri materializate în întârzieri în efectuarea lucrărilor, refuzul primirii și realizării sarcinilor de serviciu, comportament necorespunzător în relațiile cu colegii.

În mod greșit instanța de fond a admis contestația și a anulat decizia de sancționare, astfel că recurentul solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și respingerea contestației.

Recursul este fondat.

Prin decizia 57 din 22 octombrie 2007 intimata a fost sancționată cu avertisment scris pentru o serie de abateri menționate în decizie, respectiv refuzul primirii și realizării sarcinilor de serviciu prezentate în adresele 5835/2007, 5742/2007, 5691/2007,2081/2007, dispoziția 20/2007, dispoziția 29/2007; realizarea cu întârziere sau incompletă a sarcinilor, respectiv intimata nu a întocmit documentația pentru achiziționarea de materiale consumabile, echipamente de protecție, obiecte de inventar, cărți și publicații; nu îndeplinit sarcina de a publica în a anunțurilor pentru achizițiile ce trebuiau realizate; nu a realizat achiziționarea până la 20 iunie 2007 materiei prime aferente cursurilor de frizer și coafor; a perturbat activitatea în cadrul centrului prin comportamentul necorespunzător în relația cu colegii și superiorii, proferând țipete, amenințări și jigniri conform adreselor 3020 din 6 iunie 2007 și 3032 din 7 iunie 2007.

Instanța de fond nu analizează niciuna dintre aceste abateri disciplinare reținute în decizia de sancționare, ci se rezumă să constatate că nu atrage răspunderea disciplinară a salariatului, refuzului acestuia de a executa un ordin de serviciu vădit ilegal. Instanța nu face precizarea despre care dintre abaterile menționate în decizia de sancționare și-a format opinia că ar reprezenta executarea unui ordin de serviciu ilegal, în condițiile în care nu face nici un fel de analiză a niciuneia dintre aceste abateri, astfel cum ar fi trebuit să se procedeze.

Pentru a analiza temeinicia susținerilor recurentei în decizia de sancționare era necesar să fie administrate probe și să fie expuse motivele de fapt și de drept pentru care s-a format convingerea instanței referitor la achiziționarea de către intimată de materiale consumabile, echipamente de protecție, obiecte de inventar, cărți și publicații; publicarea în a anunțurilor pentru achizițiile ce trebuiau realizate; achiziționarea de materii prime aferente cursurilor de frizer și coafor; primirea și realizarea sarcinilor de serviciu menționate la punctul 2 lit.a din decizia de sancționare și de asemenea comportamentul intimatei în relațiile cu colegii și superiorii în raport de adresele 3020 și 3032/2007.

Fiind soluționată cauza fără a se intra în cercetarea fondului, astfel cum s-a menționat devin incidente dispozițiile art. 312 alin.5 Cod pr. civilă, astfel că va fi admis recursul, va fi casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de intimatul CENTRUL REGIONAL DE PROFESIONALĂ A D, împotriva sentinței nr. 0039 din 13.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu contestatoarea.

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 2009

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

-

24.11.2009

Red.jud.-

3 ex/AS

Președinte:Cristina Raicea
Judecători:Cristina Raicea, Elena Stan, Florica Diaconescu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de sancționare. Decizia 6282/2009. Curtea de Apel Craiova