Contestație decizie de sancționare. Decizia 798/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.798/
Ședința publică din 17 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 3: Valentina Gabriela
Grefier
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimatul OFICIUL DE cadastru SI PUBLICITATE IMOBILIARĂ, cu sediul în G,str.-.-, -ristal,.1, jud.G împotriva sentinței civile nr.607/12.05.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu contestatoarea, cauza având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimata contestatoare reprezentată de avocat cu delegație la dosar, lipsă fiind recurenta intimată OFICIUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARĂ.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurenta intimată a depus la dosar precizări în 2 exemplare; după care:
Se înmânează reprezentantului intimatei contestatoare un exemplar al precizărilor depuse la dosar de către recurenta intimată.
Reprezentantul intimatei precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantului intimatei contestatoare în dezbateri.
Reprezentantul intimatei contestatoare solicită respingerea recursului ca nefondat, învederând că față de norma imperativă prevăzută de art. 268 Codul muncii și față de sancțiunea prevăzută de același text de lege, este evident că lipsa oricăreia dintre mențiunile la care acesta face referire duce la nulitatea deciziei de sancționare. În situația de față, în mod corect instanța de fond analizând decizia emisă raportat la prevederile Codului muncii a constatat nulitatea acesteia motivat de faptul că deciziei îi lipsește în cuprinsul acesteia descrierea faptei săvârșite de salariat.
Prin recursul formulat recurenta nu critică și nu arată care sunt motivele de nelegalitate a hotărârii recurate, ci doar reia apărarea formulată prin întâmpinarea depusă la dosarul de fond,arătându-și astfel nemulțumirea față de soluția instanței învestită cu judecarea contestației. În concluzie solicită respingerea recursului ca nefondat. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele.
Prin sentința civilă nr- a Tribunalului Galați, s-a admis acțiunea formulată de contestatoarea și s-a constatat nulitatea absolută a deciziei nr. 29/29.02.2008 emisă de intimata Oficiul de Cadastru și publicitatea Imobiliară
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele.
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr-, contestatoarea a solicitat în contradictoriu cu intimatul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G, anularea deciziei de sancționare nr. 29/29.02.2008.
În motivare a arătat că a fost sancționată disciplinar, în sarcina sa reținându-se că a încălcat prevederile art. 16 din contractul colectiv de muncă, care stabilește că personalului îi este interzis să execute în calitate de experți, lucrări de specialitate de natura celor prevăzute de art. 3 din HG 1210/2004.
Consideră decizia nelegală, întrucât are calitatea de expert judiciar, în urma examenului de autorizare din anul 2005, iar pârâta interpretează trunchiat textul de lege, întrucât în lipsa unui regulament, OCPI nu are ca atribuții în prezent avizarea documentațiilor din expertizele judiciare efectuate în dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată.
În susținerea contestației, s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată.
În motivare a arătat că reclamanta a verificat și avizat în calitate de inspector de specialitate OCPI planul de amplasament și delimitare a imobilului teren situat în G, str. - -, în baza căruia s-a perfectat un contract de vânzare-cumpărare. Ulterior a apărut un litigiu privind poziționarea aceluiași teren, iar reclamanta a fost numită expert în dosarul aflat pe rolul instanței.
Reclamanta a efectuat expertiza, încălcând dispozițiile art. 3 din HG 1210/2004, deși ar fi trebuit să se abțină deoarece: 1. în calitate de angajat OCPI nu avea dreptul să efectueze astfel de lucrări, 2. se pronunțase în ceea ce privește amplasamentul prin avizul dat în calitate de angajat OCPI.
În combaterea susținerilor contestatorului s-a folosit de proba cu înscrisuri.
La termenul din 12.05.2008, instanța din oficiu a invocat excepția nulității absolute a deciziei de sancționare.
Asupra excepției invocate, instanța a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 29/29.02.2008 intimata a sancționat-o pe contestatoare cu reducerea salariului cu 10% pe o perioada de 3 luni, datorită încălcării regulilor stabilite prin contractul colectiv de muncă al ANCPI înregistrat cu nr. 1614/29.03.2007.
Potrivit art. 268 alin. 2 din Codul muncii
(2) Sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
Analizând decizia contestată, instanța constată că angajatorul a făcut doar referire la diverse texte de lege și la raportul comisiei de disciplină nr. 7/11.02.2008 și a aplicat sancțiunea pentru încălcarea "regulilor stabilite prin contractul colectiv de muncă al ANCPI înregistrat cu nr. 1614/29.03.2007", fără a preciza în mod expres fapta săvârșită de salariată, respectiv descrierea acesteia, așa cum este ea redată în întâmpinarea depusă de intimată.
În consecință, în lipsa descrierii faptei care constituie abatere disciplinară, instanța a admis contestația și a constatat nulitatea absolută a deciziei de sancționare.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs intimata Oficiul de Cadastru și Publicitatea Imobiliară G, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive.
La emiterea deciziei contestate s-au respectat condițiile prevăzute de art. 268 alin. 2 din Codul muncii, instanța dând dovadă de un formalism excesiv.
În continuare, toate motivele de recurs se referă la fondul cauzei, fără a se aduce, în mod concret, nici o critică la soluția dată de prima instanță asupra excepției nulității absolute a deciziei contestate.
În drept, a întemeiat recursul pe disp. art. 304 pct. 9.pr. civilă.
Intimata contestatoare a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, soluția primei instanțe fiind legală și temeinică.
Examinând recursul declarat din prisma motivelor invocate de recurenă cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază că acesta este nefondat față de următoarele considerente:
Astfel, înainte de analizarea fondului cauzei sub aspectul vinovăției sau nevinovăției intimatei contestatoare, și, implicit, a legalității și temeiniciei deciziei de sancționare atacată, instanța are obligația de a verifica dacă decizia contestată cuprinde toate elementele, a căror omisiune este sancționată de legiuitor cu nulitatea absolută, potrivit disp. art. 268 alin. 2 din Codul muncii.
Textul menționat, la litera a) prevede, sub sancțiunea nulității absolute, că în decizie se cuprinde, în mod obligatoriu, descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, pentru a putea fi legală.
Privind această mențiune, în decizie trebuie descrisă în mod concret fapta (faptele) pentru care a fost aplicată sancțiunea disciplinară.
Descrierea faptei ce constituie abatere disciplinară presupune menționarea aspectelor care o individualizează și anume data la care a fost săvârșită (pentru a se putea verifica dacă sancțiunea a fost aplicată în termenul prevăzut de art. 268 alin. 1 Codul muncii ) și modalitatea în care s-a comis, în raport de care să se poată verifica temeinicia celor reținute în sarcina contestatoarei.
În decizia nr. 29/29.02.2008, nu este menționată fapta săvârșită sub nici un aspect, fiind precizat doar raportul comisiei de disciplină nr. 7/11.02.2008.
Deci, prin decizia de sancționare, nu se arată nici o faptă concretă, nu se indică data sau perioada în care s-ar fi săvârșit faptele respective
Trimiterea la raportul nr. 7/11.02.2008 nu înlocuiește lipsa descrierii faptelor concrete de care s-ar face vinovată contestatoarea.
Fiind vorba de o nulitate absolută, pentru nerespectarea cerințelor de formă ad validitatem, nu poate fi acoperită prin confirmare.
Se consideră că, prin instituirea acestor obligații de ordin formal în sarcina angajatorului se reflectă expresia principiului statului social și al instituit prin disp. art. 1 alin. 3 din Constituția României.
Acest principiu se oglindește și în dispozițiile art. 8 din Codul muncii, potrivit cărora relațiile de muncă se bazează pe principiul consensualității și al bunei credințe iar pentru buna desfășurare a relațiilor de muncă, participanții la raporturile de muncă se vor informa și consulta reciproc, în condițiile legii și ale contractelor colective de muncă.
Nulitatea prevăzută de art. 268 alin. 2 din Codul muncii are caracterul unei nulități exprese, fiind prevăzută anume de lege.
În cazul nulității exprese, legea instituie o prezumție juris tantum de vătămare astfel încât beneficiarul prezumției nu trebuie să dovedească faptul vătămării ci doar neobservarea formelor legale.
Caracterul normei legale este imperativ iar încălcarea atrage indubitabil sancțiunea nulității absolute.
Față de această situație, este inutilă cercetarea motivelor de recurs ce vizează fondul cauzei sub aspectul vinovăției contestatoarei întrucât primează verificarea condițiilor de formă și legalitatea deciziei de sancționare.
Sub acest aspect, decizia de sancționare este lovită de nulitate absolută, contrar susținerilor recurentei, urmând astfel a se respinge ca nefondat recursul în baza disp. art. 312 alin. 1.pr. civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimatul OFICIUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARĂ, cu sediul în G,str.-.-, -ristal,.1, jud.G împotriva sentinței civile nr.607/12.05.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 17 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
dec.jud.-/11.12.2008
Tehnored. /2 ex./15 2008
Fond:-
Asistenți jud.--
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Virginia Filipescu, Valentina Gabriela
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 630/2008. Curtea de... | Contestație decizie de pensionare. Decizia 59/2010. Curtea de... → |
|---|
