Contestație decizie de sancționare. Decizia 820/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 820
Ședința publică de la 04 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Ioana Bodri
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de intimata - CFR SA, împotriva sentinței civile nr.2842/02.10.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat, pentru intimatul contestator, lipsind recurenta intimată - CFR SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul a fost declarat și motivat în termen legal.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursului de față.
Avocat pentru intimatul contestator, pune concluzii de respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunalul Dolj, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 2842/02.10.2009, pronunțată de Tribunalul Doljs -a admis contestația privind pe contestatorul, în contradictoriu cu intimata - CFR SA.
S-a constatat nulitatea absolută a deciziei nr. 132/27.07.2009 emisă de intimată.
S-au repus părțile în situația anterioară emiterii deciziei.
A obligat intimata către contestator la plata diferențelor salariale corespunzătoare funcției de șef district și salariul efectiv încasat pe perioada 03.08.2009 - data integrării efective.
A obligat intimata la 1500 lei cheltuieli de judecată către contestator.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Contestatorul a fost angajatul unității intimate cu contract individual de muncă, îndeplinind funcția de șef district I la Districtul LC F, iar prin decizia RU 132/27.07.2009 a fost sancționat disciplinar cu desfacerea contractului individual de muncă.
Contestatorul a arătat că, din conținutul deciziei lipsește condiția imperativă impusă de art. 268 alin. 2 lit. c din Codul muncii sub sancțiunea nulității absolute și anume: motivele pentru are au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care a fost efectuată cercetarea.
Contestatorul a arătat că, s-a aplicat o sancțiune disciplinară neprevăzută de art. 164 alin. 1 din Codul muncii și nici de statul profesional aprobat prin legea specială. Sens în care a anexat la contestație decizia nr. RU 132/27.07.2009 și convocarea nr. 2/2/759/08.07.2009.
La data de 09.09.2009 intimata - SA Baa rătat că sancțiunea disciplinară a contestatorului s-a dispus în urma controlului efectuat de Revizoratul General de Control Financiar de Gestiune al Companiei Naționale de Ferate SA, acționarul unic al - SA CFR, finalizat prin încheierea raportului nr. 15/1/324/26.06.2009 pentru nerespectarea dispozițiilor interne, regulamentului intern, statutului disciplinar și contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, de către contestator.
Intimata a mai arătat că faptele care au atras răspunderea disciplinară a contestatorului constau în încălcarea dispoziției Directorului General nr. 4/05.02.2007 privind alimentarea cu combustibil a autoturismelor, întocmirea defectuoasă a bonurilor de consum, ce nu sunt semnate de șeful de district și nu a specificat numărul de înmatriculare al autovehiculului pentru care s-a scăzut combustibilul din gestiune; pe foile de parcurs nu este consemnată cantitatea de combustibil lichid alimentată, încălcându-se astfel prevederile Ordinului MFP nr. 1850/14.12.2004 - privind registrele și formularele financiar-contabile.
Cu privire la nulitatea absolută a deciziei invocată de contestator, intimata a arătat că s-a efectuat cercetarea disciplinară prealabilă, respectându-se prevederile art. 263 - 268 din Codul muncii.
Analizându-se contestația formulată în raport de nulitatea absolută a deciziei de sancționare invocată de contestator, instanța a admis contestația, a constatat nulitatea absolută a deciziei nr. RU 132/27.07.2009 emisă de intimată, a repus părțile în situația anterioară emiterii deciziei și a obligat intimata către contestator la plata diferențelor salariale corespunzătoare funcției de șef district I și salariul efectiv încasat pe perioada 03.08.2009 - data reintegrării efective.
Potrivit prevederilor art. 263 alin. 1 din Codul muncii, angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare ori de cîte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară.
În art. 264 alin. 1 Codul muncii sunt menționate sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârșește o abatere disciplinară.
În art. 268 alin. 2 Codul muncii sunt menționate condițiile ce trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute decizia de sancționare.
Instanța a constatat că decizia de sancționare disciplinară nr. RU 132/27.07.2009 emisă de intimată nu cuprinde mențiunea prevăzută de art. 268 alin. 2 lit. c din Codul muncii sub sancțiunea nulității absolute și anume, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea.
Lipsa acestor mențiuni din cuprinsul deciziei de sancționare, nu a dat posibilitatea instanței să verifice aspectele legate de legalitatea măsurii dispuse de angajator, motiv pentru care, legiuitorul a prevăzut că sancțiunea nulității absolute a actului emis cu încălcarea prevederilor legale.
Consecința nulității absolute a deciziei de sancționare a fost repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei și obligarea unității intimate la plata diferențelor salariale corespunzătoare funcției de șef de district I și salariul efectiv încasat pe perioada 03.08.2009 și data reintegrării efective.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata - CFR SA, criticând- ca nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului se arată:
Salariatul a fost convocat pentru cercetarea disciplinară formulând apărări în legătură cu faptele imputate ca abateri disciplinare.
În practica judiciară s-a statuat că lipsa din decizia de sancționare a elementelor prev. de art. 268 al.2 C, se consideră suplinită, dacă decizia primită la acte externe, identificate prin număr, dată și comunicate salariatului, odată cu decizia de sancționare, sau anterior acesteia.
În decizia de sancționare contestată s-a inserat faptul că sancțiunea se aplică în temeiul dispoz. al regulamentului Intern al - CFR SA și având în vedere actul de control nr.1/2594/21.07.2009 ce este actul extern care a stat la baza emiterii deciziei de sancționare, identificat prin număr, dată și care a fost comunicat prin Poștă cu confirmare de primire, contestatorului odată cu decizia de sancționare, apreciază că sunt suplinite cerințele prev. de art. 268 al.2.
Pe fond, se arată că în urma analizării notei de relații s-a constatat că nu se poate reține nevinovăția contestatorului-intimat, ci nerespectarea prev. dispoz. 4/2007 al Directorului general al - CFR SA, ci nerespectarea atribuțiunilor ce reveneau în îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Fapta salariatului este dovedită prin documente justificative, în sensul că s-a constatat săvârșirea abaterii disciplinare prev. de art.34 lit.b din regulamentul intern al - CFR SA cât și art.42 pct.1 lit.b din Decret. 360/02.11.1976 prin care a fost aprobat Statutul personalului din unitățile de transport.
Decizia de sancționare a fost emisă de recurentă la 27.07.2009, cu precizarea că sancțiunea se aplică începând cu data de 03.08.2009.
Această decizie i-a fost comunicată contestatorului prin Poștă la data de 29.07.2009.
Decizia de sancționare nu a putut produce efecte, întrucât intimatul avea suspendat de drept conform art.50 lit. b, CM, fiind în concediu medical începând cu data de 27.07.2009.
Recursul este nefondat.
Examinându-se sentința recurată, în raport de criticile invocate în recurs, mai exact pe motivul de nulitate absolută a deciziei de sancționare, potrivit art.268 pct.2 Codul muncii, se constată că, într-adevăr decizia de sancționare disciplinară a contestatorului-intimat nr. RU 132/27.07.2009 emisă de recurenta-intimată nu cuprinde mențiunea obligatorie prev. de art.268 al.2 lit. c, respectiv motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prev. de art. 267 al.3 nu a fost efectuată cercetarea.
Cerințele imperative prev. de art.268 la pct. expres prevăzute, nu pot fi suplinite cu altceva, așa cum susține incorect recurenta și pe cale de consecință, judicios Tribunalul a apreciat că, sancțiunea disciplinară dispusă împotriva contestaorului este afectată de nulitate absolută în raport. De dispoz. art. 268. anterior enunțată.
Întrucât cauza s-a soluționat pe această excepție, nu va mai fi antamat fondul cauzei, respectiv motivele invocate de recurentă cu privire la fond, întrucât este inutilă analizarea acestora din moment ce pricina s-a soluționat pe excepția anterior arătată.
Față de cele arătate, se va aprecia legală și temeinică sentința recurată urmând ca în baza art. 312.pr.civilă să se respingă recursul declarat în cauză.
Văzând și dispoz. art. 274.pr.civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
I DE
Respinge recursul declarat de intimata - CFR SA, împotriva sentinței civile nr. 2842/02.10.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul, cu 700 lei cheltuieli judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud. -
Tehnored. 2 ex.
Red. /
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Cristina Raicea, Ioana Bodri
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 769/2010. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 916/2010. Curtea de... → |
|---|
