Contestație decizie de sancționare. Decizia 828/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILA NR. 828/R/2008
Ședința publică din data de 09 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTORI: Ioan Daniel Chiș, Sergiu Diaconescu Laura
-
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de pârâta SUCURSALA REGIONALĂ DE FERATE I împotriva sentinței civile nr. 946/ din 21.11.2007 pronunțată de Tribunalul Bistrița N, în dosarul nr-, privind și pe reclamantul, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului intimat avocat, lipsa fiind reclamantul intimat și reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței s-a depus la dosar la data de 07 aprilie 2008 întâmpinare de către reclamantul intimat și la data de 08 aprilie 2008 s-au depus concluzii scrise de către pârâta recurentă.
Curtea, din oficiu pune în discuție formularea în termen a recursului de către pârâta recurentă Sucursala Regională de Ferate I întrucât hotărârea fost comunicată în 24 decembrie 2007 și recursul a fost înregistrat în data de 16 ianuarie 2008.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită admiterea excepției tardivității formulării recursului și depune la dosar copie după procesul verbal încheiat în data de 29.06.2007 și o foaie colectivă de prezentă.
Curtea, reține cauza în pronunțare cu privire la excepția invocată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.946 din 21 noiembrie 2007 Tribunalul Bistrița -N, a admis contestația formulată de contestatorul și în consecință: a anulat Decizia nr.1.8.0.1/71 din data de 14 iunie 2007 emisă de Sucursala Regională de Ferate I și a fost obligată intimata să plătească contestatorului drepturile salariale cuvenite pe perioada executării măsurii suspendării.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr.1.8.d/71 din 14 iunie 2007 emisă de conducerea Sucursalei Regionala de Ferate I, contestatorul a fost sancționat disciplinar în baza art.268 alin.1 și art.264 lit.b muncii cu suspendarea contractului individual de muncă pe o perioadă de 5 zile lucrătoare. Decizia de sancționare a fost pusă în aplicare de pârâtă în intervalul 25-29 iunie 2007, fără ca această decizie să fie comunicată contestatorului.
Din actele depuse la dosar rezultă că petentul a luat cunoștință de decizia de sancționare la data de 1 iulie 2007 (așa cum este consemnat pe decizie) adică după punerea în aplicare a acesteia.
Potrivit art.268 alin.3 Codul muncii, "decizia de sancționare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii și produce efecte de la data comunicării".
În speță, pentru ca decizia să-și producă efectele trebuia pusă în aplicare numai după data comunicării ei cu contestatorul și nu înainte, contrar dispozițiilor art.268 alin.3 muncii.
Punerea în executare a deciziei înainte de comunicarea acesteia cu contestatorul, reprezintă o încălcare a dispozițiilor art.268 alin.3 din Codul muncii, o exercitare abuzivă de către angajator a drepturilor sale în ceea ce privește plata salariului astfel cum este reglementată de dispozițiile art.161 și urm. din Codul muncii, precum și prin încălcarea dispozițiilor art.164 alin.1 Codul muncii, ceea ce atrage anularea deciziei.
În aceste condiții, acțiunea reclamantului a fost apreciată întemeiată, motiv pentru care în temeiul disp.art.281 și următ, art.52 lit.b, art.268 alin.3 și 4 Codul muncii, art.70 și următ.din Legea 168/1999 s-a admis contestația formulată și s-a dispus anularea deciziei atacate cu consecința obligării intimatei să-i plătească acestuia drepturile salariale cuvenite pe perioada executării măsurii suspendării.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta CN CF CFR SA B solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și rejudecând cauza, respingerea acțiunii.
În memoriul de recurs s-a arătat că reclamantul invocă nulitatea absolută a deciziei de sancționare, datorită faptului că persoana împuternicită de către conducerea societății de a face cercetarea nu a făcut o convocare scrisă prin care să îl înștiințeze pe acesta despre data, ora și locul unde urma să se prezinte în vederea cercetării prealabile încălcându-i-se dreptul la apărare prevăzut de art.267 alin.4 Codul muncii.
Reclamantului i s-a făcut convocarea la efectuarea cercetării prealabile (conform prevederilor art.267 din Codul muncii ) în data de 07.05.2007, ora 12.00 la unitatea, ce respectă toate cerințele de formă și fond. Convocarea a fost luată la cunoștință prin semnătură, dl. având posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare, argumentele aduse în nota de relații completată de dumnealui fiind înlăturate prin raportul de cercetare întocmit de șeful stației, dl. care a motivat fiecare decizie luată pe puncte.
Decizia contestată în speță, respectiv 1.8.d/71/14.06.2007 deține toate elementele de fond și formă cerute de Codul muncii, conținând atât descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, prevederile care au fost încălcate, motivele pentru care au fost înlăturate, apărările reclamantului (nota de relații), decizie care a fost transmisă reclamantului în data de 15.06.2007 (data poștei).
Prima instanță în mod greșit a anulat decizia de sancționare nr.1.8.d/71/2007, întrucât nici Codul muncii nici altă lege nu prevede sancțiunea anulării deciziei, dacă acesta nu respectă dispozițiile art.268 alin.3 Codul muncii.
Măsura aplicării sancțiunii în baza deciziei de sancționare se va face începând cu luna iulie după ce intimatul a luat la cunoștință conținutul acestuia.
Analizând prioritar conform art. 137 raportat la art. 316 și 298 Cod procedură civilă excepția tardivității recursului invocată din oficiu, Curtea reține că sentința recurată a fost comunicată recurentei-pârâte Casa Județeană de Pensii C în data de 24.12.2007 (fila 36 dosar fond), iar recursul a fost redactat în data de 12.01.2008 și a fost predat la oficiul poștal în data de 15.01.2008.
Conform art.80 din Legea 168/1999 în cauzele care au ca obiect soluționarea conflictelor de drepturi termenul de recurs este de 10 zile.
Pentru aceste considerente, constatând că recursul a fost declarat după împlinirea termenului legal imperativ de 10 zile, se va respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta pârâta CN CF CFR SA - Sucursala Regională de Ferate I împotriva sentinței civile nr.946/F din 21.11.2007 a Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr-, care va fi menținută.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă se va obliga recurenta, ca parte căzută în pretenții, la plata a 500 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând contravaloarea onorariului de avocat (fila 21).
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta CN CF CFR SA - Sucursala Regională de Ferate I împotriva sentinței civile nr.946/F din 21.11.2007 a Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatului suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
--- - - - -
Red.//
24.04.2008 - 2 ex.
Jud.fond.;
Președinte:Ioan Daniel ChișJudecători:Ioan Daniel Chiș, Sergiu Diaconescu Laura
| ← Contestație decizie de sancționare. Decizia 885/2008. Curtea... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 225/2008. Curtea... → |
|---|
