Contestație decizie de sancționare. Decizia 8333/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 8333
Ședința publică de la 26 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Marin Covei
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 3: Daniela Vijloi
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 938/04.03.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât - Energetic SA, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant asistat de apărător ales și pentru intimatul-pârât - consilier juridic, lipsă fiind unitatea pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal.
Apărătorul recurentului-reclamant depune la dosar împuternicire și chitanța nr. -/26.09.2008, iar reprezentanta convențională a intimatului-pârât - delegație, întâmpinare și concluzii scrise.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
Avocat pentru recurentul-reclamant solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și în rejudecare să se constate nulitatea absolută a deciziei de sancționare. Arată că în 18.10.2007 (fila 16 din dosarul de fond) clientul său a fost chemat pentru a da o notă explicativă, iar după 4 zile de la data prezentării pentru nota explicativă se constituie comisia de cercetare disciplinară, comisie ce emite decizia de sancționare fără al invita pe recurent pentru audiere. Astfel că, nefiind efectuată cercetarea disciplinară - obligație prevăzută de art. 267 alin. 1 din Codul Muncii, în speță se impune aplicarea dispozițiilor art. 268 din Codul Muncii și constatarea nulității absolute a deciziei emise de intimată. cheltuieli de judecată.
Consilier juridic pentru intimatul-pârât pune concluzii de respingere a recursului și menținere a sentinței recurate drept temeinică și legală pentru motivele detaliate în concluziile scrise.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrarilor dosarului, constata urmatoarele:
La data de 20.11.2007 s-a inregistrat pe rolul Tribunalului Dolj contestatia formulata de împotriva deciziei 229/8.11.2007, emisă de intimata - SA prin care a fost sancționat disciplinar cu reducerea salariului cu 5 % pe o luna.
In motivarea contestației a aratat că situația in fapt și in drept nu este cea prezentată de intimată, astfel:
- decizia invocă nerespectarea sarcinilor stabilite prin contractul colectiv de muncă 2007 - 2008, insă art. 135 nu conține prevederile la care face trimitere referatul întocmit la 9.10.2007, mențiunile din referat fiind generale și nejustificate.
- apreciază că decizia s-a bazat pe afirmațiile nefondate și tendențioase din procesul verbal întocmit de Comisia de cercetare la dispoziția directorului
- solicită daune din partea conducerii pentru tratamentul discriminatoriu la care a fost supus pentru faptul că a fost prejudiciat in imagine, sănătate și autoritate.
- apreciază că directorul G este cel care in permanent îl denigrează în fața colectivului.
- invocă lipsa totală de comunicare dintre director și salariatul reclamant.
- apreciază că atmosfera ostentativă a fost creată și față de ing. până când acesta a fost obligat să demisioneze ca și față de ing. decedat.
A depus la dosar o notă explicativă privind referatul de sanctionare și adresa salariatului către conducerea termocentralei înregistrată sub nr. 21296/30.08.2006, referatul de sanctionare înregistrat sub nr. /9.10.2007, convocarea 4330/18 10 2007, decizia 214/22.10.2007, privind constituirea comisiei de cercetare disciplinară prealabilă, adresa 327/18.10.2007, a societății către Sindicatul, procesul verbal încheiat de Comisia stabilită prin decizia 214/22.10.2007, înregistrat sub nr. 4659/6.11.2007, decizia nr 229/8.11.2007 privind sancționarea disciplinară a salariatului contestator.
Prin întimpinarea formulata, intimatul a invocat excepția de necompetentă teritorială a Tribunalului Dolj, iar pe fond a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
Prin încheierea din 11.12.2007, s-a respins excepția invocată.
Pe fondul cauzei, a arătat că, cu respectarea prevederilor legale, s-a luat măsura sancționării disciplinare a salariatului contestator, potrivit prevederilor art. 264 alin. 1 lit. d din Contractul Colectiv de Muncă 2007 - 2008, pentru nerespectarea dispozitiei nr. 16/07.07.2004, privind exploatarea circuitului hidrotehnic pe perioada in care debitul de apă al este redus.
Conform prev. art. 135 alin. 1 din CCM, pct. 1.14 - 1.16 fapta săvârșită de salariat constituie abatere disciplinară, putând avea consecința deosebit de grave pentru procesul de producție al unității intimate,
Deși petentul fost convocat la Comisia de cercetare prealabilă și s-a prezentat, a refuzat să dea nota explicativă, făcând aplicabile prev. art. 267 alin. 3 din Codul Muncii.
Deși contestatorul avea dreptul să formuleze și să susțină toate apărările, in favoarea sa cu probe și motivații temeinice, acesta uzează de aprecieri care nu au nici o legătură cu atribuțiile și sarcinile de serviciu.
A depus la dosar contractul colectiv de muncă 2007 - 2008 in extras, dispoziția tehnică obligatorie pentru toți dispecerii nr 16/7 07 2004, fișa postului nr 1327/17 01 2006, referatul - 10 2007,convocarea - 10 2007, cu semnătură de luare la cunoștiintă.
La 22.01.2008 contestatorul a răspuns la întimpinare, contestând susținerile intimatei.
La 12.02.2008, s-a încuviințat proba testimonială solicitată de intimată, fiind audiați martorii și.
Prin sentinta nr. 938 din 4 martie 2008, Tribunalul Dolj - Sectia Conflicte de munca si Asigurari Sociale a respins contestația formulată de contestatorul emisă de intimatul - Energetic SA.
Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut ca, neexistând o definiție a răspunderii disciplinare in legislația muncii, se acceptă unanim că răspunderea disciplinară intervine in cazurile in care salariatul săvârșește cu vinovăție o abatere disciplinară.
Pentru declanșarea răspunderii disciplinare este necesar ca un salariat să fi săvârșit o abaterea de la disciplina muncii. Abaterea disciplinară este, așadar, condiție necesară și suficientă, unicul temei pentru declanșarea răspunderii disciplinare care se concretizează prin aplicarea unei sancțiuni disciplinare.
Pentru a răspunde disciplinar trebuie să fie întrunite elementele constitutive ale abaterii disciplinare respectiv obiectul (relațiile locului de muncă,ordinea și disciplina la locul de muncă), latura obiectivă (fapta - acțiunea sau inacțiunea salariatului), subiectul (persoana fizică în calitate de salariat al angajatorului) și latura subiectivă (vinovăția în forma intenției sau culpei).
In cauza dedusă judecății toate aceste elemente se regăsesc.
Relațiile sociale la locul de muncă sunt cele reglementate de legi, regulamente, ordine și dispozițiuni, fișa postului, norme de etică și morală, etc.
Încălcarea cu vinovăție a oricărora dintre aceste norme justifică răspunderea disciplinară, iar o condiție esențială a răspunderii este ca o asemenea încălcare să existe in concret.
Așa cum rezultă din conținutul deciziei de sanctionare, fapta ce se impută salariatului, constă în nerespectarea dispoziției 16/07.07.2004 privind exploatarea circuitului hidrotehnic pe perioadele în care debitul de apă al râului J este redus.
Prin nota explicativă privind Referatul de sanctionare, salariatul contestator își justifică atitudinea prin faptul că " rezerva de apă din lac era mai mult decât suficientă pentru funcționarea ".
Situația in fapt a fost examinată de o comisie din care a făcut parte și martorul, care a învederat cauza esențială a deranjamentului ca fiind " creșterea temperaturii la turaj și apei de răcire ".
Așa cum arată și martorul, contestatorului i s-a imputat faptul că nu a acumulat apă de răcire pe schimbul 3, conform dispoziției date în anul 2004 de directorul de producție,m fapt ce a dus la apariția unor abateri de la parametrii.
Tribunalul a constatat că salariatul, chiar in cursul judecății, nu a înțeles raporturile de subordonare pe care le presupun relațiile de muncă (prestarea muncii pentru și sub autoritatea unui angajator - art. 10 din Codul Muncii ) și a recurs la apărări ce nu au legătură cu cauza.
In acest sens, ( fila 37 ) contestatorul a apreciat că dispoziția 16/2004 ar fi fost dată în iulie pentru perioada secetoasă și nu s-ar impune aplicarea ei și in luna octombrie.
Tribunalul reamintește că raporturile de muncă sunt raporturi de subordonare și, mai ales in sectoarele de activitate cu un pronunțat caracter tehnic, este necesară respectarea strictă atât a ordinelor și dispozițiilor cât și a normelor tehnice.
Așadar, opinia contestatorului că " rezerva de apă era mai mult decât suficientă (fila 3) nu poate depăși valoarea unei păreri personale, inutilă în contextul cauzei și neavenită, la fel ca și condiționarea respectării unei dispoziții de condițiile atmosferice din diferitele perioade ale anului.
Pe de altă parte, tribunalul a constatat că angajatorul făcut o judicioasă analiză în alegerea corespunzătoare gravității faptei săvârșite, numai el, angajatorul, fiind cel abilitat să aprecieze că o faptă de muncă sau in legătură cu munca este mai mult sau mai puțin gravă.
In consecință, tribunalul a constatat că sancțiunea reducerii salariului cu 5% pe perioada de o lună este legală, temeinică și o va menține.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs contestatorul, care a criticat-o pentru nelegalitate, sustinand, in esenta, ca instanta de fond a facut o aplicare gresita a legii si nu a manifestat rol activ in a afla daca in cauza s-a realizat cercetarea disciplinara, obligatorie, conform art. 267 din Codul Muncii.
Pe de alta parte, a mai sustinut recurentul, decizia de sanctionare disciplinara este lovita de nulitate absoluta intrucat nu cuprinde motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate in timpul cercetarii disciplinare prealabile ( art. 268 alin. 2 lit. c din Codul Muncii ) si nici instanta competenta unde poate fi contestata sanctiunea, fiind trecut Tribunalul Gorj, in loc de Tribunalul Dolj, conform art. 284 alin. 2 din Codul Muncii.
Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor expuse in motivarea caii de atac, a actelor dosarului si a dispozitiilor legale aplicabile, Curtea apreciaza ca recursul este fondat, in speta fiind incident motivul de modificare prevazut de art. 304 pct. 9.civ.Cod Penal, in conformitate cu care modificarea unei hotarari se poate cere daca este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.
In fapt, prin decizia care face obiectul prezentei contestatii, parata - Energetic SA a dispus sanctionarea disciplinara a contestatorului cu reducerea salariului cu 5 % pe o luna, in temeiul art. 264 alin. 1 lit. d si art. 135 alin. 1 lit. d din pentru nerespectarea de catre acesta a dispozitiei nr. 16/07.07.2004 privind exploatarea circuitului hidrotehnic pe perioadele in care debitul de apa al raului J este redus.
S-a retinut, de asemenea, ca reclamantul a incalcat prevederile art. 135 alin. 1 din pe anul 2007 - 2008 pct. 1.14 - 1.16.
Raspunderea disciplinara, ca forma a raspunderii juridice, specifica dreptului muncii, intervine in cazurile in care un salariat savarseste cu vinovatie o abatere disciplinara.
Sub sanctiunea nulitatii absolute insa, niciuna din sanctiunile disciplinare prevazute de art. 264, cu exceptia avertismentului scris, nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile, pentru care salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, cerinta prevazuta de art. 267 alin. 1 si 2 din Codul Muncii.
Sub acest aspect, Curtea urmeaza sa constate ca anterior emiterii deciziei de sanctionare, contestatorul a fost convocat cu adresa nr. 4330/18.10.2007 (fila 31 dosar fond), pentru aceeasi data - 18.10.2007 la Biroul salarizare si organizare personal pentru a da o nota explicativa, iar prin adresa nr. 4327/18.10.2007 a fost instiintat sindicatul spre a asista la aceeasi data in biroul ( fila 32), iar upa patru zile de la data prezentarii contestatorului pentru nota explicativa, a fost emisa Decizia nr. 214/22.10.2007 prin care a fost stabilita componenta comisiei de cercetare disciplinara.
Aceasta fiind starea de fapt, in ordinea cronologica prezentata si necontestata de niciuna din parti, este de natura sa conduca la concluzia ca in cauza nu au fost respectate dispozitiile art. 267 din Codul Muncii privitoare la obligativitatea cercetarii prealabile, cata vreme componenta comisiei de cercetare disciplinara este stabilita la o data ulterioara celei la care se pretinde ca reclamantul s-a prezentat la Biroul salarizare, organizare personal si a refuzat sa dea nota explicativa.
Asa fiind, decizia de sanctionare este lovita de nulitate absoluta pentru lipsa cercetarii prealabile, refuzul de a da nota explicativa consemnat in procesul verbal nr. 4659 din 06.10.2007 nefiind de natura a suplini aceasta lipsa.
Tot astfel, sub sanctiunea nulitatii absolute, decizia de sanctionare trebuie sa cuprinda, potrivit art. 268 alin. 2 lit. c din Codul Muncii, motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuata cercetarea.
Nu poate fi primita sustinerea paratei formulata in cuprinsul intampinarii in sensul ca reclamantul a refuzat sa dea nota explicativa, dupa cum s-a consemnat in procesul verbal nr. 4659 din 06.10.2007 si ca, practic, a refuzat sa dea curs dreptului la aparare conferit de art. 267 din Codul Muncii.
Conchizand asupra celor expuse, Curtea urmeaza sa retina ca in cauza au fost incalcate atat prevederile art. 268 alin. 2 lit. c din Codul Muncii, cat si cele ale art. 267, lipsa cercetarii prealabile si a motivelor pentru care au fost inlaturate apararile contestatorului fiind de natura sa atraga nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare.
Critica vizand indicarea gresita in cuprinsul deciziei de sanctionare a instantei competente careia i se poate adresa petentul, respectiv Tribunalul Gorj in loc de Tribunalul Dolj, potrivit art. 268 alin. 2 lit. f coroborat cu art. 284 alin. 2 din Codul Muncii, care in opinia recurentului contestator atrage nulitatea absoluta a deciziei, este nefondata, eroarea mentionata fiind una mai degraba materiala, cu atat mai mult cu cat salariatul a atacat totusi decizia in termenul legal de 30 de zile la instanta competenta, astfel ca nulitatea nu va mai opera.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9.civ.Cod Penal, Curtea va admite recursul formulat de contestatorul si va modifica sentinta in sensul admiterii contestatiei si constatarii nulitatii dispozitiei nr. 229/08.11.2007.
Vazand si dispozitiile art. 274.civ.Cod Penal, intimata parata fiind in culpa procesuala, Curtea o va obliga pe aceasta la plata cheltuielilor de judecata catre recurentul contestator in cuantum de 1000 lei reprezentand onorariul aparatorului ales in prezenta faza procesuala (chitanta nr. 158/26.09.2008,fila 8).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 938/04.03.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât - Energetic SA, având ca obiect contestație decizie de sancționare.
Modifică sentința, în sensul că admite contestația și constată nulitatea dispoziției nr. 229/08.11.2007 emisă de intimată.
Obligă intimata la plata către recurent a sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Jud. -
4.ex./20.10.2008
Jud.fond
Președinte:Marin CoveiJudecători:Marin Covei, Mihaela Mitrancă, Daniela Vijloi
| ← Conflict de muncă. Decizia 288/2008. Curtea de Apel Iasi | Conflict de muncă. Decizia 56/2008. Curtea de Apel Iasi → |
|---|
