Contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă. Decizia 1931/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(7123/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.1931/
Ședința publică din data de 26 martie 2009 Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Valentina Sandu JUDECĂTOR 2: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 3: Elena Luissa
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii recurs formulată de recurenta contestatoare -, împotriva sentinței civile nr.4553 din 30 mai 2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.29320/3/LM/2007, în contradictoriu cu intimata SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE, având ca obiect - contestație decizie modificare unilaterală contract individual de muncă.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 19.03.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 26.03.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată sub nr-, contestatoarea a formulat în contradictoriu cu intimata Societatea Română de Radiodifuziune, contestație împotriva măsurii desființării postului de Serviciu al Serviciului Evenimente și Protocol.
Contestatoarea a solicitat anularea măsurii desființării postului de Serviciu al Serviciului Evenimente și Protocol, măsură în sens de negotium, indiferent de modalitatea concretă în care această măsură a fost materializată -instrumentum: adresa nr.2815/26.07.2007, partea referitoare la desființarea postului reclamantei din Ordinul nr.639/26.07.2007, ori din orice alt înscris necomunicat de angajator și necunoscut reclamantei la momentul introducerii acțiunii și repunerea în situația anterioară, prin reintegrarea în funcția ocupată anterior și acordarea salariului brut de 4.556 lei plus sporurile aferente, corespunzător postului de Serviciu al Serviciului Evenimente și Protocol, ca a fost diminuat, obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri, reprezentând diferența dintre salariul efectiv încasat și drepturile salariale, indexate, majorate și reactualizate care i s-ar fi cuvenit, din momentul desființării nelegale a postului și până la data efectivei reintegrări în funcția ocupată anterior; anularea măsurii nelegale de trecere în funcția de coordonator și de reducere a salariului, ca urmare a actului adițional la contractul de muncă prin care i s-a modificat funcția și salariul, începând cu data de 01.08.2007, repunerea în situația anterioară actului adițional, acordarea unei despăgubiri în sumă de 50.000 lei cu titlu de daune morale, pentru prejudiciul produs prin hărțuire.
La data de 23.11.2007, contestatoarea a precizat cererea introductivă solicitând anularea actului adițional la contractul de muncă prin care i s-au modificat funcția și salariul, începând cu 1.08.2007, pentru motivele arătate în cuprinsul cererii introductive.
Prin sentința civilă nr.4553/30.05.2008, Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins ca neîntemeiată contestația precizată formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata Societatea Română de Radiodifuziune.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Prin Ordinul nr.639/26.07.2007 emis de intimată, s-a dispus modificarea structurii organizatorice a societății, desființându-se Serviciul de Organizări Evenimente și Protocol din cadrul Direcției de Comunicare și Marketing, cu redistribuirea activităților și personalului. Desființarea Serviciului de Organizări Evenimente și Protocol a avut drept consecință desființarea postului de Serviciu al Serviciului Organizări Evenimente și Protocol, ocupat de contestatoare. Prin adresa nr.2815/26.07.2007, comunicată contestatoarei la aceeași dată,i s-a adus la cunoștință acesteia desființarea postului și posibilitatea acceptării în cadrul aceleiași direcții a funcției de coordonator la Direcția de Comunicare și Marketing - Serviciul Comunicare,Colectivul Protocol.
La data de 31.07.2007 a fost încheiat un adițional la contractul individual de muncă al contestatoarei, prin care s-a modificat felul muncii - aceasta urmând să ocupe funcția de coordonator la Direcția de Comunicare și Marketing - Serviciul Comunicare, Colectivul Protocol. a acceptat propunerea angajatorului de schimbare a felului muncii și a salariului, ulterior solicitând transferul în cadrul Departamentului Producție Editorială - Radio România Internațional, unde funcționează începând cu data de 01.09.2007.
Prin semnarea actului adițional la contractul de muncă, salariata și-a exprimat consimțământul cu privire la modificarea anumitor elemente ale acestuia, nedovedind prin probele administrate vicierea acestuia prin dol sau violență. Schimbările intervenite în structura organizatorică a societății au fost aduse la cunoștința salariatei, așa cum rezultă din adresa nr.2815/26.07.2007 și memoriul din 24 iulie 2007 în care contestatoarea face referire inclusiv la noua organigramă, astfel că nu se poate reține că, lipsa de informare este expresia manoperelor dolosive, determinând-o să accepte schimbarea felului muncii. Nici existența violenței morale nu poate fi reținută, nefiind demonstrat că în vederea exprimării consimțământului la încheierea actului adițional, a fost supusă unor amenințări cu un rău considerabil cu privire la onoarea, cinstea sau sentimentele sale. Existența unor neînțelegeri între contestatoare și șefa acesteia sau lipsa de apreciere a muncii contestatoarei de către șefa sa directă, nu pot fi calificate ca violență în sensul art. 956 Cod civil.
Reorganizarea s-a dispus ca urmare a Hotărârilor Consiliului de Administrație nr.4 și 5 din 18.07.2007, prin care s-a aprobat și noua organigramă, Direcția de Comunicare și Marketing primind în subordine mai multe servicii. Analiza caracterului serios și real al desființării postului se impune doar în ipoteza concedierii dispuse în temeiul art. 65 CM, contestatoarea nefiind în situația avută în vedere de text. Nici condițiile de formă prevăzute de art. 74 Codul Muncii nu pot fi analizate de instanță în cazul adresei nr. 2815/ 26.07.2007, căci aceasta nu are caracterul unei decizii de concediere din motive ce nu sunt imputabile salariatului, ci are ca scop informarea cu privire la schimbarea structurii organizatorice ce vizează postul deținut de aceasta și propunerea de modificare a contractului individual de muncă.
De altfel, desființarea postului a fost efectivă, fiind suprimat din organigrama angajatorului, a fost dispusă de organul competent și a avut ca scop o mai bună utilizare a resurselor umane, Serviciul Organizări Evenimente și Protocol devenind Serviciul Comunicare, Protocol și Evenimente, ceea ce presupune noi competențe, înglobând activități care impun mai multe specializări. Postul de coordonator în cadrul Colectivului Protocol reprezintă un echivalent al postului anterior al contestatoarei, în condițiile în care a avut loc o extindere a Direcției și implicit a serviciului aflat sub conducerea sa.
Contestatoarea a acceptat fără rezerve propunerea angajatorului cu privire la schimbarea felului muncii și salariului, iar afirmația că a fost determinată de perspectiva pierderii locului de muncă și de atmosfera ostilă creată de șefa sa directă, nu este susținută de dovezi, exprimarea consimțământului la încheierea actului juridic analizându-se doar prin prisma dispozițiilor Codului civil (art. 953-961).
Contestatoarea nu precizează care a fost criteriul ce a stat la baza pretinsei discriminări la locul de muncă arătând că a fost epuizată psihic și fizic prin hărțuirea permanentă la care a fost supusă de directorul Direcției Comunicare Marketing. Nu a fost dovedită însă nici existența faptei ilicite a angajatorului, nici existența prejudiciului moral care să impună repararea în condițiile art. 269 Codul Muncii și OUG 137/2000.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta-contestatoare, invocând în drept dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă și criticând sentința sub următoarele aspecte:
- nelegalitate și netemeinicie, în sensul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, cuprinzând motive contradictorii și străine de natura pricinii, instanța de fond reținând că recurenta-contestatoare a invocat o serie de motive de netemeinicie și de nelegalitate, ale desființării postului ocupat, și nu se pronunță în nici un fel cu privire la această cerere a contestatoarei, în sensul arătării motivelor de fapt și de drept pentru care s-a înlăturat cererea părții, făcând aprecieri legate de desființarea postului, arătând că desființarea ar fi fost efectivă.
- hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a legii,
s-a reținut în mod eronat faptul că în speță nu ar fi aplicabile prevederile art.65 și următoarele din Codul Muncii, pe motiv că aceste texte sunt incidente în cazul unei concedieri, iar în cauza dedusă judecății nu a fost dispusă nici o concediere. În realitate trebuia analizat aspectul reorganizării și desființării postului ocupat de recurentă, și dacă aceasta s-a realizat în condițiile disp. art.65 și următoarele Codul Muncii, verificându-se dacă lipsa acordului exprimat de contestatoare la trecerea în alt post, concedierea acesteia din postul de șef Serviciu Comunicare, Protocol ar fi fost legală.
În realitate la încheierea actului adițional dedus judecății, consimțământul contestatoarei a fost viciat prin violență, respectiv prin presiune la semnarea actului menționat, astfel că acest act este ilicit, dat cu nerespectarea condițiilor impuse de art.65 și următoarele.
Reorganizarea prin care angajatorul pârât și-a justificat desființarea postului ocupat de contestatoare, nu a avut la bază o cauză reală și serioasă, în realitate postul nu a fost desființat, ci i-a fost schimbată doar denumirea, activitatea în sine, nu a dispărut din cadrul unității angajatoare, această activitate fiind inclusă în fișa postului de Serviciu Comunicare, Protocol.
S-au ignorat de instanța de fond, prevederile dispozițiilor art.287 Codul Muncii, potrivit căruia sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare,a înlăturat declarația martorei audiată în cauză, fără nici o motivare.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, în raport de criticile formulate cât și din oficiu potrivit dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt și de drept și a făcut o corectă aplicare a legii.
Astfel corect s-a reținut că prin Ordinul nr.639 din 26.07.2007 emis de intimată s-a dispus modificarea structurii organizatorice a societății, desființându-se Serviciul de Organizări Evenimente și Protocol din cadrul Direcției de Comunicare și Marketing, cu redistribuirea activităților și personalului, și implicit desființarea postului de Serviciu al Serviciului Organizări Evenimente și Protocol, ocupat de recurenta-contestatoare.
Reorganizarea s-a dispus ca urmare a Hotărârilor Consiliului de Administrație nr.4 și 5 din 18.07.2007, prin care s-a aprobat și noua organigramă, Direcția de Comunicare și Marketing primind în subordine mai multe servicii.
Schimbările intervenite în structura organizatorică a societății au fost aduse la cunoștința salariatei (prin adresa nr.2815/26.07.2007), astfel că nu se poate reține lipsa de informare.
La data de 31.07.2007, între cele două părți a fost încheiat un act adițional la contractul individual de muncă al recurentei-contestatoare, prin care s-a modificat felul muncii- aceasta urmând să ocupe funcția de coordonator la Direcția de Comunicare și Marketing- Serviciul Comunicare, Colectivul Protocol.
Nu s-a făcut dovada de contestatoare, că la semnarea actului adițional s-a exercitat violența (în sensul dispozițiilor art.956 Cod civil), nu
i-a fost viciat consimțământul, sau semnătura a fost luată prin dol. De altfel, postul de coordonator în cadrul Colectivului Protocol, reprezintă un echivalent al postului anterior al contestatoarei, aceasta a acceptat fără rezerve propunerea angajatorului, cu privire la schimbarea felului muncii și salariului, fiind determinată de perspectiva pierderii locului de muncă. Nu sunt aplicabile în speță dispozițiile art.65 Codul Muncii, contestatoarea nefiind în situația prevăzută de acest text de lege, cum de altfel nici condițiile de formă prevăzute de art.74 Codul Muncii, nu au fost analizate de instanța de fond, întrucât adresa nr.2815/26.07.2007, nu are caracterului unei decizii de schimbarea structurii organizatorice ce vizează postul deținut de acesta și propunerea de modificare a contractului individual de muncă.
Este lipsită de relevanță depoziția martorei audiată în cauză, în condițiile în care contestatoarea a semnat actul adițional la contractul individual de muncă cu angajatorul și nu a făcut dovada că i-a fost viciat consimțământul.
hărțuire permanentă despre care face vorbire recurenta, cu directorul Direcției Comunicare Marketing, reprezintă de fapt neînțelegeri între două angajate, ce nu au legătură cu fondul litigiului de față.
Nu poate fi primită nici critica, conform căreia intimata nu a făcut sarcina probei conform art.287 Codul Muncii, întrucât instanța de fond în ședința din 18.01.2008, prin încheierea de la acea dată (fila 101 dosar fond) a pus în vedere să depună la dosar, sub sancțiunea prevăzută de art.288 Codul Muncii, actele care au stat la baza luării acestei măsuri, prin Ordinul contestat, iar în ședința publică din 28.03.2008, intimata depune înscrisurile solicitate, inclusiv în ședința din 23.05.2008.
Față de cele de mai sus, criticile urmează a fi înlăturate, Curtea reținând că motivele de recurs invocate nu se încadrează în niciunul din motivele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă și nu determină modificarea sau casarea sentinței recurate.
Apreciind că nu există nici un motiv din cele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, și nici motive de ordine publică prevăzute de art.306 din același Cod, Curtea în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-contestatoare - împotriva sentinței civile nr.4553/30.05.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
31.03.2009
Jud.fond:
Președinte:Valentina SanduJudecători:Valentina Sandu, Petrică Arbănaș, Elena Luissa
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 92/2010. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 3478/2010. Curtea... → |
|---|
