Contestație decizie suspendare contract de muncă. Decizia 671/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 671/R-CM
Ședința publică din 11 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
JUDECĂTOR 3: Laura
Judecător -
Grefier
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul declarat de pârâta TURISM MUNTENIA. PITEȘTI, împotriva sentinței civile nr.518/CM din 06 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru recurenta-pârâtă, în baza împuternicirii avocațiale nr.320/2008 emisă de Cabinet individual-Baroul A, lipsind intimatul-reclamant
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că la dosar, prin serviciul registratură al instanței, s-a depus întâmpinare formulată de intimatul-reclamant, însoțită de un set de acte.
Avocat pentru recurenta-pârâtă, susține că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării formulate de intimatul-reclamant și nu solicită termen.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Avocat având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, susține oral recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea în totalitate a sentinței recurate și pe fond respingerea contestației formulate de intimatul-contestator ca nefondată. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Constată că pe rolul Tribunalului Argeșa fost înregistrată sub nr- contestația formulată de contestatorul G împotriva deciziei nr.18/22.01.2008 emisă de intimata Turism Muntenia, solicitând anularea acesteia, obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale actualizate, indexate și majorate și a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la data emiterii deciziei și până la executarea hotărârii, obligarea intimatei la plata sumei de 50.000 euro daune morale, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, contestatorul a arătat că decizia este nemotivată, ceea ce, potrivit art.62 alin.2 codul muncii, atrage nulitatea absolută, în sensul că emitentul nu a indicat în cuprinsul deciziei toate elementele prevăzute de art.222 alin.2 Cod procedură penală, respectiv: faptele pretinse a fi fost săvârșite de către contestator, mijloacele de probă cu care înțelege să le dovedească, dacă acestea atrag incompatibilitatea cu funcția deținută.
Contestatorul a precizat că decizia este lipsită de obiect pentru că, deși a fost încadrat în funcția de administrator de hotel, contestatorului i s-a suspendat contractul dintr-o funcție pe care nu a îndeplinit-o, respectiv cea de director de hotel.
Pe fond, contestatorul a arătat că suspendarea contractului de muncă conform art.52 alin.1 codul muncii este condiționată de săvârșirea unor fapte penale care determină incompatibilitatea exercitării funcției din care se dispune suspendarea, apărând ca o reglementare de excepție. Pe de o parte contestatorul se află în imposibilitate la acest moment de a-și formula apărările pentru că a fost suspendat dintr-o funcție în care nu fusese încadrat, iar pe de altă parte nu cunoaște pretinsele fapte penale și legătura cu funcția deținută.
În ceea ce privește prejudiciul moral suferit, acesta constă în defăimarea sa în oraș și la locul de muncă prin inițierea unei campanii de presă îndelungate, angajarea unei firme de pază care i-a interzis accesul în instituție, privarea de venituri, acțiuni prin care a fost afectată indirect și familia sa.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat respingerea contestației pentru următoarele motive:contestatorul este angajat în calitatea de director de hotel, așa cum rezultă din actul adițional la contractul individual de muncă; este evident că faptele săvârșite sunt incompatibile cu funcția deținută și că prin admiterea contestației s-ar produce dereglări ale activității societății intimate sau s-ar produce alte infracțiuni cu repercusiuni grave asupra acesteia; decizia este motivată în fapt și în drept, iar faptul că organele de cercetare penală nu au soluționat plângerile penale în termen de 30 zile nu îi este imputabil intimatei; intimata nu a încălcat principiul prezumției de nevinovăție prin sesizarea organelor penale, iar art.52 alin.1 lit.b și art.52 alin.2 codul muncii lasă la latitudinea sa suspendarea contractului de muncă ca o măsură de protecție a ambelor părți, urmând ca în situația în care plângerea s-ar respinge contestatorul să fie reintegrat pe postul său.
A mai susținut intimatul că decizia contestată are la bază alte plângeri penale decât cele care au stat la baza emiterii primei decizii de suspendare a contractului de muncă și care au fost înaintate Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, impunându-se ca instanța să suspende judecata potrivit art.244 pct.2 cod procedură civilă până la soluționarea plângerilor. Contestația este prematură atât timp cât nu a fost soluționată latura penală a cazului.
La data de 4.06.2008, tribunalul a pus în discuția părților excepția nulității deciziei nr.18/2008 emisă de intimatul Muntenia Turism
Prin sentința civilă nr.518/CM/6.06.2008 a fost admisă în parte contestația, s-a constatat nulitatea absolută a deciziei nr.18/22.01.2008 emisă de Turism Muntenia și s-a dispus repunerea părților în situația anterioară, în sensul reluării activității contestatorului în funcția deținută anterior și obligării intimatei la plata către acesta a unei despăgubiri egale cu contravaloarea salariului și a celorlalte drepturi de care a fost lipsit contestatorul pe perioada suspendării. Au fost respinse celelalte cereri.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prin decizia contestată s-a dispus suspendarea contractului individual de muncă al contestatorului în conformitate cu dispozițiile art.52 alin.1 lit.c codul muncii, respectiv ca urmare a plângerilor penale introduse de intimat împotriva acestuia. În cuprinsul deciziei s-au menționat infracțiunile pretinse a fi săvârșite de către contestator, respectiv cele prevăzute de art.321 Cod penal, art.248 Cod penal, art.282 lit.a și art.279 alin.2 din Legea nr.31/1990 raportat la art.25 Cod penal și art.213 Cod penal, însă fără a face descrierea faptică a împrejurărilor, stărilor în care au fost săvârșite acestea, a situațiilor atribuite contestatorului care îl fac incompatibil să exercite atribuțiile postului pe care este încadrat, fiind imposibilă verificarea concordanței între pretinsa faptă și aceste atribuții. În conținutul deciziei ar fi trebuit descrise atribuțiile de serviciu ale contestatorului și arătat în ce mod au fost încălcate prin săvârșirea faptelor imputate ce fac obiectul plângerilor penale și cum este incompatibil să mai exercite aceste atribuții.
De asemenea, nici plângerile penale depuse și menționate în cuprinsul deciziei de suspendare a contractului de muncă nu cuprind mențiunile din art.222 alin.2 Cod procedură penală pentru a verifica dacă pretinsele fapte săvârșite de contestator sunt incompatibile cu funcția deținută.
În consecință, tribunalul a apreciat că decizia este lovită de nulitate, și, în temeiul dispozițiilor art.268 codul muncii, art.52 lit.c din codul muncii, a admis în parte contestația, conform celor arătate mai sus.
Instanța a respins cererea privind acordarea daunelor morale întrucât din interpretarea art.269 alin.1 și a art.270 alin.1 codul muncii rezultă că în temeiul răspunderii patrimoniale prevăzută de codul muncii se port solicita numai daune materiale, acestea putând fi pretinse în condițiile art.998 și art.999 Cod civil. Neexistând o dispoziție legală care să le reglementeze, acordarea lor este posibilă când s-au stipulat expres în contractul de muncă colectiv sau individual, or în cauză contractul contestatorului nu cuprinde o astfel de clauză.
În baza art.274 Cod procedură civilă, tribunalul a respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată ca nedovedită.
În termen legal intimata Turism Muntenia a declarat recurs împotriva acestei sentințe, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art.3041Cod procedură civilă.
În dezvoltarea recursului se arată că instanța de fond nu a avut rol activ, în sensul că nu a luat în considerare faptul că prin natura infracțiunilor pentru care s-a formulat plângere penală împotriva intimatului-contestator, acesta era incompatibil cu exercitarea funcției de director de hotel. Există practic o legătură directă între natura funcției ocupate de contestator și infracțiunile pentru care s-au formulat plângeri penale împotriva acestuia, aspect neobservat de prima instanță.
Mai arată recurenta că art.52 alin.1 din codul muncii, nu impune o detaliere în decizia de suspendare a tuturor faptelor penale imputate contestatorului, ceea ce înseamnă că în mod greșit instanța de fond a constatat nulitatea absolută a deciziei de suspendare.
Analizând sentința recurată în raport de critica formulată, Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr.18/22.01.2008, emisă de Turism Muntenia (fila 46 dosar fond), s-a dispus, începând cu data de 22.01.2008, suspendarea contractului individual de muncă al numitului G având funcția de director hotel în cadrul societății, suspendare dispusă în conformitate cu art.52 alin.1 lit.c din codul muncii.
Din cuprinsul deciziei rezultă că măsura a fost luată ca urmare a plângerilor penale formulate împotriva salariatului pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, a infracțiunii de abuz de încredere și a infracțiunii de bancrută frauduloasă.
Plângerile penale la care face trimitere decizia de suspendare a contractului de muncă au fost și ele depuse în dosarul de fond.
Tribunalul Argeșa constatat că decizia de suspendare este lovită de nulitate, în baza art.268 codul muncii, cu motivarea că ea nu descrie faptic împrejurările și stările în care au fost săvârșite de către contestatori infracțiunile respective, pentru a se concluziona incompatibilitatea contestatorului cu funcția deținută. De asemenea, decizia nu descrie atribuțiile de serviciu ale contestatorului și modul în care acestea au fost încălcate prin săvârșirea faptelor imputate.
Un alt motiv de nulitate al deciziei de suspendare reținut de instanța de fond este acela că plângerile penale menționate în cuprinsul deciziei de suspendare nu cuprind mențiunile din art.222 alin.2 Cod procedură penală pentru a se putea verifica dacă pretinsele infracțiuni sunt incompatibile cu funcția deținută.
Curtea constată că dispozițiile art.268 codul muncii, în baza cărora instanța a constatat nulitatea deciziei ce face obiectul prezentului dosar reglementează elementele pe care, sub sancțiunea nulității absolute, trebuie să le cuprindă decizia de aplicare a unei sancțiuni disciplinare.
În speță însă, obiectul acțiunii îl reprezintă anularea unei decizii de suspendare a unui contract individual de muncă, iar nu o decizie de aplicare a unei sancțiuni disciplinare, cele două instituții de dreptul muncii fiind diferite.
Rezultă așadar că, în cazul emiterii unei decizii de suspendare a contractului individual de muncă, din inițiativa angajatorului, nu pot fi aplicate dispozițiile legale care reglementează o altă instituție de dreptul muncii (răspunderea disciplinară).
Normele instituite pentru suspendarea contractului individual de muncă nu impun anumite condiții de formă pentru decizia de suspendare, a căror nerespectare să atragă nulitatea absolută.
În aceste condiții, instanța constată că în mod greșit Tribunalul Argeșa aplicat dispozițiile art.268 codul muncii, edictate pentru o altă instituție de dreptul muncii.
Cauza fiind soluționată pe excepție, urmează ca prezentul recurs să fie admis, sentința primei instanțe să fie casată, iar cauza să fie trimisă spre rejudecare la aceeași instanță, în vederea soluționării fondului cauzei. Această soluție se impune, în raport de decizia nr. XXI/12.06.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că, atunci când nu s-a intrat în fondul cauzei, soluția este aceea de casare a hotărârii recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta TURISM MUNTENIA. PITEȘTI împotriva sentinței civile nr.518/CM/6 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, intimat fiind reclamantul
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.11.2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. /14.11.2008
GM/4 ex.
Jud. fond:
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu, Laura
← Contestație decizie de concediere. Decizia 833/2008. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 950/2009. Curtea de... → |
---|