Contestație decizie suspendare contract de muncă. Decizia 71/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.71/
Ședința publică din 16 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata "CFR " SA B - G,cu sediul în-, jud.G împotriva sentinței civile nr.1139/22.09.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu contestatoarea -, cauza având ca obiect contestație decizie suspendare contract de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta intimata "CFR " SA B - G și intimata- contestatoarea -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurenta pârâtă și intimata-contestatoare au solicitat judecarea recursului în lipsă; intimata -contestatoare a depus la dosar întâmpinare în 2 exemplare; în cauză s-a formulat cerere de abținere de către d-na judecător, cerere soluționată prin încheierea din Camera de Consiliu din 16.01.2009; după care:
S-a dat citire în ședință publică modului de soluționare a cererii de abținere formulată de d-na judecător, completul de judecată fiind constituit conform planificării de permanență din 16.01.2009.
Curtea, având în vedere faptul că părțile au solicitat judecarea recursului în lipsă și apărările formulate în cauză, respectiv întâmpinarea depusă,apreciază că nu se impune comunicarea acesteia,motiv pentru care apreciază cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin contestația formulată și înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Galați, contestatoarea a solicitat în contradictoriu cu intimata Regionala de Transport Feroviar de Călători G, anularea deciziei de sancționare disciplinară nr-/11.08.2008, plata drepturilor salariale reținute în baza acestei decizii și cheltuieli de judecată.
Motivându-și în fapt contestația a arătat că a fost sancționată disciplinar, în sarcina sa reținându-se că nu a realizat norma lunară de încasări în tren pentru lunile martie -mai 2008, așa cum este prevăzut în actul - emis de pârâtă. A precizat că, în conținutul deciziei nu se precizează motivele pentru care au fost înlăturate apărările contestatorului. Cu privire la fondul problemei, a arătat că obligația de a încasa pe trenuri o anumită sumă prestabilită este imposibil de realizat material și nelegală. Angajatorul nu a probat vinovăția în nerealizarea normei.
În susținerea contestației, s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Intimata în termen legal a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată.
A susținut că norma de încasări a fost stabilită împreună cu sindicatul de ramură, că apărările invocate de contestatoare nu au putut fi luate în considerare întrucât contravin statutului disciplinar și fișei postului.
În combaterea susținerilor contestatorului s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Prin Sentința Civilă nr. 1139/2008 Tribunalul Galația respins excepția nulității absolute a deciziei de sancționare nr-/11.08.2008. A admis în parte contestația formulată de contestatoare și a dispus anularea deciziei de sancționare nr- din 11.08.2008 emisă de intimată și plata drepturilor salariale aferente celor două zile de suspendare a contractului de muncă. A respins cererea privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ca nefondată.
În motivare instanța reține următoarele:
Contestatoarea, în calitate de conductor de tren, a fost sancționată cu suspendarea a contractului individual de muncă pentru 2 zile în temeiul disp. Art. 264 lit. "b" din Codul muncii prin decizia nr-/11.08.2008 pe motiv că în cursul lunilor martie -mai 2008 nu a realizat norma de încasări.
Referitor la apărările salariatului, acestea au fost înlăturate de intimată, chiar dacă cu o motivare care nu a convins reclamanta, excepția nefiind întemeiată.
Cu privire la fondul cauzei instanța a reținut că măsura sancționării contestatoarei, este netemeinică pentru următoarele considerente:
Răspunderea specifică relației de muncă, răspunderea disciplinară intervine ori de câte ori persoana angajată încalcă, prin fapta săvârșită cu vinovăție, obligația de a respecta disciplina muncii.
Răspunderea disciplinară presupune întrunirea cumulativă a următoarelor cerințe:
- existența unor abateri de la obligațiile de serviciu ale salariatului, inclusiv încălcarea normelor de comportare; obligația de serviciu trebuie să fie legală, posibilă.
- fapta salariatului să fie săvârșită cu vinovăție;
- prin fapta sa salariatul să fi adus atingere ordinii necesare bunei desfășurări a activității în unitate;
Persoanei vinovate de săvârșirea unei abateri disciplinare, i se aplică o pedeapsă, aceasta având un caracter precumpănitor moral sau material după caz, în funcție de gravitatea abaterii săvârșite.
În prezenta cauză, intimata a reținut în sarcina contestatoarei faptul că nu a realizat norma de încasări în tren. Această obligație impusă în sarcina contestatoarei printr-o decizie internă are un caracter vădit nelegal. Regula o constituie faptul că fiecare călător își cumpără bilet înainte de a se urca în tren. În situațiile excepționale, când un călător nu are legitimație, contravaloarea călătoriei se achită șefului de tren. A impune o normă de încasări, la nivelul anului 2008 este mai mult decât bizar și nu reflectă decât incapacitatea angajatorului de a verifica modul în care salariații își respectă îndatoririle de serviciu, referitor la controlul biletelor în tren. Dacă există suspiciuni cu privire la practici nelegale ale șefilor de tren, atunci, șeful ierarhic să dispună controale pentru a se depista situațiile și a aplica măsuri disciplinare. Soluția stabilirii apriori a unei norme de încasări în tren este nelegală, de natură să impună salariaților sarcini aberante, excesive, imposibil de realizat.
Ca urmare s-a dispus anularea deciziei, iar intimata a fost obligată să-i plătească contestatoarei drepturile salariale de care a fost privată pe durata suspendării.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimata, solicitând modificarea ei și respingerea contestației ca nefondată.
În motivare a arătat că norma de încasare este legală și perfect realizabilă, cu condiția ca salariații să-și respecte atribuțiile de serviciu care le revin.
Susține că 60% din șefii de tren și 52% din conductorii de tren și-au realizat norma impusă, iar mulți dintre ei au și depășit- De asemenea, conducerea este în deplină cunoștință de cauză a situației din teren, modificând permanent norma, în funcție de media biletelor vândute pe o anumită perioadă de timp.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În mod corect a reținut instanța de fond că obligația de a realiza o normă de încasări în tren impusă contestatoarei printr-o decizie internă și sancționarea acesteia pentru nerealizarea normei reprezintă practici nelegale ale intimatei.
Potrivit art. 263 al. 2 din Codul muncii abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Regula o constituie faptul că fiecare călător își cumpără bilet înainte de a se urca în tren. În situațiile excepționale, când un călător nu are legitimație, contravaloarea călătoriei se achită șefului de tren.
Angajatorul nu a făcut dovada că salariata a permis unor persoane să călătorească fără bilet sau că a omis să elibereze bilete, deși a încasat contravaloarea acestora, pentru a putea susține că salariata nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu care îi reveneau.
"Nerealizarea normei" se poate datora și faptului că nu există un flux permanent și continuu de călători care nu își cumpără bilete din stație ci din tren, salariatul neputând să-i determine pe călători să circule mai mult cu trenul sau să-și cumpere bilete din tren.
În consecință, în baza art. 312 Cod de procedură civilă, instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta "CFR " SA B - G,cu sediul în-, jud.G împotriva sentinței civile nr.1139/22.09.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 16 Ianuarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.-/12.02.2009
Tehnored./2 ex./ 13 Februarie 2009
Fond:-
Asistenți jud.-
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Mihaela Neagu, Virginia Filipescu
← Contestație decizie de pensionare. Decizia 1425/2009. Curtea... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 69/2009. Curtea... → |
---|