Contestație decizie suspendare contract de muncă. Decizia 847/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 847/2009
Ședința publică de la 29 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Carmen Fiț
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului promovat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 199/LM din 20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal efectuat în cauză se prezintă reclamantul recurent, lipsă fiind pârâtul intimat TRANS SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că la dosar reclamantul recurent a înregistrat note intitulate Memoriu de susținere.
Reclamantul recurent înaintează instanței Tichetul de recomandată de la poștă, precizând că dorește să facă dovada că a introdus în termen contestația, trei rapoarte de transmisie fax, bonul fiscal în sumă de 21 lei reprezentând contravaloarea transmisiilor fax și copia citației primite de la Judecătoria Petroșani în dosar - pentru termenul de judecată 20.08.2008.
Instanța, față de împrejurarea că nu sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reclamantul recurent solicită a se constata că a atacat în termen decizia de concediere, a se admite recursul așa cum a fost formulat și pe cale de consecință a se rejudeca cererea de chemare în judecată, cu pronunțarea unei soluții de admitere. La solicitarea instanței precizează că a trimis prin poștă contestația către tribunal la data de 4.07.2008.
Instanța, având în vedere lucrările dosarului și concluziile expuse în susținerea recursului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față;
Constată că prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului sub dosar nr-, contestatorul Gac hemat în judecată pe intimata Trans SRL, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- să se dispună anularea deciziei nr.34/2008 emisă de intimată, anularea procesului verbal din 04.07.2008 pe care- consideră înscenat și ilegal și anularea pretențiilor societății față de combustibilul pe care în mod nereal pretinde că fost consumat de contestator;
În motivarea contestației sale a arătat că decizia atacată este nelegală deoarece motivele care au stat la baza emiterii ei sunt nereale. În acest context, a susținut că intimata a procedat la suspendarea contractului de muncă și apoi la desfacerea acestuia deși nu are nici o dovadă, care să demonstreze că ar fi sustras cantitatea de 399 litri motorină. Contestatorul mai arată că,pretențiile angajatorului sunt nejustificate și în realitate s-a urmărit doar obligarea sa să părăsească locul de muncă. Contestatorul a pretins și suma de 500 milioane lei pentru suferința pricinuită.
Contestația nu a fost motivată în drept.
Prin întâmpinarea depusă, intimata a solicitat respingerea contestației ca nefondată întrucât contestatorul a fost cercetat disciplinar și s-a reținut că lipsit nemotivat in perioada 16.06.2008 -02.07.2008 și nu a putut justifica cantitatea de 399 litri motorină raportat la cursele efectuate.
Prin sentința civilă nr.199/LM/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în dosar nr- s-a admis excepția tardivității introducerii contestației și pe cale de consecință, s-a respins contestația formulată de contestatorul G în contradictoriu cu intimată, împotriva Deciziei de concediere nr.37/04.07.2008.
In ce privește Decizia nr.34/2008 emisă de intimată prin care s- suspendat contractul de muncă pe perioada cercetării disciplinare, fost respinsă ca nefondata cererea contestatorului.
Pentru a hotărî în cest mod, instanța de fond a reținut, prealabil analizării fondului cauzei că excepția tardivității formulării contestației invocată din oficiu, de către instanța de fond, este întemeiată.
Astfel, s-a reținut că, potrivit art.268 alin.5 Codul muncii, contestația împotriva deciziei de sancționare se formulează în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei.
S- constatat că, în ce privește Decizia nr.34/2008 emisă de intimată prin care s- suspendat contractul de muncă pe perioada cercetării disciplinare,angajatorul respectat dispozițiile art.52 alin.1 din Codul muncii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, contestatorul G criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei, în sensul admiterii contestației.
În expunerea motivelor sale de recurs, a susținut că hotărârea primei instanțe este nelegală deoarece instanța nu analizat cererea sa,contestația nu este tardivă, faptul că a depus- cu câteva zile întârziere s- datorat împrejurării că nu cunoscut modul în care trebuia să se adreseze unei instanțe.
Pe fond, a susținut că a demonstrat, cu probele administrate în cauză, că nu se face vinovat de consumul mare de carburant și nici de amenda pe care societatea a primit-o in sumă de 30 milioane lei.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, atât prin prisma criticilor și conform art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele stabilite de art.306 alin.2 Cod proc.civ. Curtea constată că recursul declarat de contestatorul G este nefondat, din considerentele care vor fi expuse în continuare:
Termenele stipulate de art.283 Codul muncii sunt termene de prescripție fiind susceptibile de întrerupere, suspendare și repunere în termen, în condițiile Decretului nr.167/1958.
Jurisprudența a statuat, în mod constant că repunerea în termen se va aplica numai în cazul existenței unor motive temeinic justificate.
În speță, câtă vreme decizia de concediere i-a fost comunicată contestatorului la data de 07.07.2008, iar legea prevede expres că termenul de 30 de zile curge de la data comunicării deciziei, acesta nu înțeles sa formuleze contestația și împotriva deciziei de concediere nr.37/2008, contestând doar decizia de suspendare raporturilor de muncă cum corect a reținut instanța de fond.
Necunoașterea dispozițiilor legale în materie, nu constituie un motiv de repunere în termen, instanța neavând posibilitatea de a- permite contestarea peste termenul legal, motivat de lipsa cunoștințelor juridice ale petentului.
În raport de cele ce preced, se constată că soluția instanței de fond, care s-a pronunțat doar pe excepție, fără cercetarea fondului, este temeinică și legală, motiv pentru care în temeiul art.312 alin.1 Cod proc.civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 199/LM/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul civil nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 29 iunie 2009.
Președinte, - - Semnează Vicepreședinte | Judecător, - - Semnează Vicepreședinte | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Tehnored. CF, 2 ex IM 20.07.2009
Jud.fond- I,
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Carmen Fiț
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 371/2009. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 6433/2009. Curtea... → |
|---|
