Drept civil. Norma de hrană. Luarea acesteia în considerare la calculul pensiei de întreţinere.

Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 189 din data de 29.04.2014

Drept civil. Norma de hrană. Luarea acesteia în considerare la calculul pensiei de întreținere.

Potrivit practicii judiciare și legislației în materie, la stabilirea pensiei de întreținere se au în vedere veniturile permanente ale debitorului. Norma de hrană instituită prin legislația specială, respectiv O.G. nr.26/1994, reprezintă un drept la hrană zilnică acordată în timp de pace, în limita unor plafoane calorice, anumitor categorii de personal, cu deosebire militari, din sectoarele de apărare, ordine publică și siguranță națională, în considerarea specificului muncii pe care o desfășoară. Scopul ei este evident acela al menținerii stării de sănătate la un standard cerut de desfășurarea activităților specifice.

Conform art. 4 alin.4 din O.G. nr.26/1994, atunci când nu beneficiază de alimente personalul care are dreptul la hrană, primește în locul acesteia valoarea financiară neimpozabilă. Pornind de la scopul pentru care legiuitorul a instituit acest drept în beneficiul anumitor categorii de persoane, în considerarea specificului activității lor, înseamnă că și echivalentul bănesc al mesei gratuite reprezintă o indemnizație specială. A include în categoria veniturilor care se iau în calcul la stabilirea pensiei de întreținere o atare indemnizație înseamnă a nesocoti scopul avut în vedere de legiuitor la instituirea ei și a schimba destinația specială pentru care a fost instituită.

Secția I civilă - Decizia nr. 189/29 aprilie 2014

Prin sentința civilă nr. 4688/2013 a Judecătoriei Sibiu a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul F.P. împotriva pârâtei F.M.L. și acțiunea reconvențională formulată de pârâtă, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată de părți la data de 3 noiembrie 2001 în fața delegatului de stare civilă de pe lângă Primăria Municipiului Sibiu și trecută în Registrul stării civile la nr.1114/2001 prin acordul soților, s-a încuviințat ca pârâta să păstreze numele de familie dobândit la încheierea căsătoriei, s-a dispus ca autoritatea părintească cu privire la minorii F.P.S. născut la data de 28.07.2002 și F.M. născută la data de 6 martie 2013 să fie exercitată în comun de către părinți.

A fost stabilită locuința minorilor la domiciliul mamei și a fost obligat pârâtul să plătească în favoarea minorilor o pensie lunară de întreținere astfel: pentru F.P.S., câte 400 lei începând cu data de 23.10.2012 și până la majorat sau alte dispoziții legale, iar pentru F.M. câte 400 lei începând cu data de 3.04.2013 și până la majorat sau alte dispoziții legale, urmând ca plata să fie efectuată prin virament bancar în contul RO38BTRL0330120154…… deschis la B.T .

A fost obligat reclamantul să plătească pârâtei suma de 1240 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța această hotărâre s-au reținut următoarele:

Din actele depuse la dosar rezultă că sunt întrunite condițiile pentru desfacerea căsătoriei prin acordul soților astfel că cererea va fi admisă.

În baza art.383 cod civil instanța a încuviințat ca pârâta să păstreze numele de familie dobândit prin căsătorie, existând acordul petentului în acest sens.

S-a reținut că odată cu pronunțarea divorțului, instanța de tutela hotărăște asupra raporturilor dintre părinții divorțați si copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de ancheta psihosociala, precum si, daca este cazul, de învoiala părinților.

Noul cod prevede la art.397 alin.2 ca după divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, în afară de cazul în care instanța decide altfel. Conform art.506 Noul Cod civil cu încuviințarea instanței părinții se pot înțelege cu privire la exercitarea autorității părintești .

Din ancheta socială rezultă că ambii părinți prezintă condiții materiale și morale pentru îngrijirea copiilor.

În temeiul art. 397 Noul Cod civil a decis ca autoritatea părintească asupra minorilor să fie exercitată în comun de ambii părinți.

În temeiul art. 400 al.2 Noul Cod civil, potrivit căruia instanța stabilește odată cu pronunțarea divorțului locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic, instanța a stabilit locuința minorilor la mamă conform cu interesul superior al acestora. S-a avut în vedere că tatăl și-a exprimat acordul în acest sens.

Art. 499 Noul Cod civil prevede că "Tatăl și Mama sunt obligați solidar să dea întreținere copilului lor minor asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația învățătura și pregătirea sa profesională.";

Art. 529 Noul Cod civil prevede că întreținere se datorează potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti iar când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.

Art. 527 " Poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloace pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.";

Art. 532 Noul Cod civil prevede că pensia se datorează de la data cererii de chemare în judecată.

Art. 402 Noul Cod civil prevede că prin hotărârea de divorț se va stabili contribuția fiecărui părinte la cheltuieli de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor, făcând trimitere la dispozițiile titlului ce reglementează obligația de întreținere.

S-a constatat în baza dovezilor de la dosar că reclamantul obține venituri din activități independente pe anul 2012 în sumă de 5000 lei (o medie lunară de 416, 6 lei) .Din adeverința emisă de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Sibiu aflată la fila x s-a reținut că pârâtul obține un venit mediu lunar de 1315,6 lei , precum și normă de hrană de 24 lei/zi ( lunar 720 lei).În aceste condiții rezultă un venit mediu lunar de 2452,2 lei. S- a apreciat că solicitarea pârâtului ,ca la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere să fie avute în vedere veniturile realizate cu excluderea normei de hrană nu poate fi reținută întrucât nu corespunde interesului superior al copilului, principiu impus de art.2 din Legea nr.272/2004 inclusiv în legătură cu drepturile și îndatoririle ce revin părinților. La calculul mijloacelor materiale ale debitorului pensiei de întreținere trebuie inclusă și norma de hrană ce s-a cuvenit și încasat efectiv de acesta , întrucât art. 527 C.fam nu face nici o rezervă cu privire la veniturile părintelui .

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamantul solicitând schimbarea ei în sensul stabilirii contribuției de întreținere pentru minori la o sumă mai mică și în sensul de a fi exonerat de plata cheltuielilor de judecată sau de a fi stabilite acestea la un cuantum redus.

În motivarea apelului arată în esență că greșit s-a luat în calcul la stabilirea pensiei de întreținere și veniturile sale rezultate din activități independente pe anul 2012 precum și suma pe care o primește de la locul de muncă cu titlu de normă de hrană , că această sumă nu reprezintă un venit impozabil și un drept salarial și nu se ia în calcul la stabilirea pensiei de întreținere. Susține că în prezent nu mai realizează venituri din activități independente.

Cu referire la cheltuielile de judecată arată că acestea trebuiau compensate deoarece patru dintre capetele de cerere au fost rezolvate pe baza înțelegerii dintre părți .

Prin decizia civilă nr. 58/2014, Tribunalul Sibiu - Secția I-a Civilă a respins apelul formulat de reclamant împotriva sentinței civile nr.4688/2013 a Judecătoriei Sibiu și a obligat apelantul să-i plătească intimatei suma de 868 lei cheltuieli de judecată.

În considerentele deciziei Tribunalul a reținut următoarele:

Susținerea apelantului în sensul că norma de hrană nu reprezintă un venit impozabil și nici drepturi salariale și ca atare nu a fost luată în calcul la stabilirea pensiei de întreținere, nu poate fi reținuta, neavând relevanță în stabilirea pensiei faptul ca aceste sume nu reprezintă venituri impozabile sau salariale de vreme ce în categoria de mijloace ale debitorului prevăzută de art. 529 Cod civil intră toate posibilitățile materiale de care dispune acesta, adică atât salariul cât si orice alte sume plătite de angajator în temeiul raporturilor de muncă si care au caracter de continuitate. Sumele de bani reprezentând contravaloarea normei de hrana se acorda militarilor angajați atunci când nu beneficiază de alimente, așadar, aceste sume au caracter permanent. Chiar daca reprezintă echivalentul hranei ce nu se acorda în natura militarilor angajați nu exista fundament pentru a nu fi considerate si aceste sume ca având caracter stabil în condițiile în care oricărui debitor al obligației de întreținere ce nu face parte din categoria persoanelor la care face referire art. 4 din O.G. nr. 26/1994 i se stabilește cuantumul pensiei de întreținere la care este obligat prin raportare la toate veniturile cu caracter permanent inclusiv sumele pe care le aloca alimentelor. Prin urmare norma de hrana intră în calculul la stabilirea pensiei de întreținere.

În ceea ce privește faptul că au fost luate în calcul și veniturile din activități independente pe anul 2012, s-a constatat faptul că pensia de întreținere se stabilește pe baza venitului mediu lunar realizat pe 6 luni anterior stabilirii pensiei. Cum pensia a fost stabilită în luna ianuarie 2013, în mod corect la calculul venitului mediu au fost avute în vedere toate veniturile realizate pe o perioadă de 6 luni anterior acestei date. Dacă în prezent apelantul nu mai obține astfel de venituri, odată cu schimbarea mediei venitului lunar are posibilitatea de a cere reducerea pensiei.

Împotriva deciziei civile nr. 58/2014 a Tribunalului Sibiu a declarat recurs reclamantul solicitând:

- în principal admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel întrucât aceasta a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului

- în subsidiar casarea deciziei și în urma rejudecării, stabilirea pensiei de întreținere în raport de veniturile nete, fără luarea în calcul a normei de hrană și a veniturilor realizate din activități independente, și de a se reveni asupra cheltuielilor de judecată.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, incluzând în cuantumul veniturilor nete și valoarea normei zilnice de hrană.

În raport de venitul net lunar de 1315,60 lei și dispozițiile art. 529 alin.2 Cod civil, suma ce trebuia plătită pentru cei doi minori era de 438,53 lei și nu de 800 lei lunar.

În mod greșit a fost inclusă în categoria veniturilor norma de hrană zilnică, stabilită de OG nr.26/1994, întrucât aceasta nu are caracter de drept salarial, acordându-se gratuit sub formă de alimente în valoare de 24 lei/zi. Hrana zilnică, conform plafonului stabilit, este acordată în cadrul unităților prin popotele existente sau prin serviciul de catering în situația în care unitatea nu dispune de popotă proprie.

O aplicare greșită a legii a făcut instanța și în ceea ce privește cheltuielile de judecată acordate de instanța de fond. Faptul că reclamantul s-a opus introducerii normei de hrană în categoria veniturilor nu înseamnă că s-a opus admiterii cererii de stabilire a pensiei de întreținere pentru a fi obligat la cheltuieli de judecată.

În drept au fost invocate disp. art. 304 pct. 7, 9 Cod procedură civilă.

Prin decizia civilă nr.189/2014 Curtea de Apel Alba Iulia a admis recursul declarat de reclamant, a schimbat în parte sentința atacată în sensul că a stabilit cuantumul pensiei de întreținere la care a fost obligat reclamantul pentru fiecare minor la suma de 220 lei lunar și a înlăturat dispoziția primei instanțe de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1240 lei.

S-a menținut în rest sentința.

Intimata a fost obligată să plătească recurentului suma de 3180 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel și recurs.

În considerentele deciziei s-au reținut următoarele:

Reclamantul în calitate de salariat al ISU S. realizează un venit net lunar de 1315,6 lei la care se adaugă suma de 720 lei lunar reprezentând valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană la care are dreptul, conform O.G. nr.26/1994.

Conform art. 527 alin. 2 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil: "La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora, de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale";.

Conform art. 529 alin. 2 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil : "Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii";.

Potrivit practicii judiciare și legislației în materie, la stabilirea pensiei de întreținere se au în vedere veniturile permanente ale debitorului. Norma de hrană instituită prin legislația specială, respectiv O.G. nr. 26/1994, reprezintă un drept la hrană zilnică acordată în timp de pace, în limita unor plafoane calorice, anumitor categorii de personal, cu deosebire militari, din sectoarele de apărare, ordine publică și siguranță națională, în considerarea specificului muncii pe care o desfășoară. Scopul ei este evident acela al menținerii stării de sănătate la un standard cerut de desfășurarea activităților specifice.

Conform art. 4 alin.4 din O.G. nr. 26/1994, atunci când nu beneficiază de alimente personalul care are dreptul la hrană, primește în locul acesteia valoarea financiară neimpozabilă. Pornind de la scopul pentru care legiuitorul a instituit acest drept în beneficiul anumitor categorii de persoane, în considerarea specificului activității lor, înseamnă că și echivalentul bănesc al mesei gratuite reprezintă o indemnizație specială. A include în categoria veniturilor care se iau în calcul la stabilirea pensiei de întreținere o atare indemnizație înseamnă a nesocoti scopul avut în vedere de legiuitor la instituirea ei și a schimba destinația specială pentru care a fost instituită.

Această concluzie se sprijină și pe dispozițiile art.409 alin.7 din vechiul Cod de procedură civilă, reluate dealtfel și în cuprinsul art.728 alin.7 din NCPN conform cărora "indemnizațiile cu destinații speciale, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii";.

Pentru aceste considerente , constatând că instanța de apel, respingând criticile apelantului reclamant a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale în materie, fiind incident cazul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea a modificat decizia atacată și sentința instanței de fond, înlăturând din baza de calcul a pensiei de întreținere echivalentul bănesc al normei de hrană în sumă de 720 lei lunar.

Totodată, a fost înlăturată din baza de calcul și suma de 5000 lei anual venit obținut din activități independente, odată ce reclamantul a făcut dovada că aceste activități au încetat în cursul anului 2013 întrucât contribuția de întreținere pentru minori se stabilește în raport de veniturile actuale ale debitorului iar nu în raport de cele realizate anterior cererii de chemare în judecată și pe care nu le mai poate dobândi.

Cât privește solicitarea principală de casare a deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, s-a reținut că aceasta nu poate fi primită întrucât instanța de apel a analizat în limitele investirii sale cererea de apel, însă a aplicat greșit dispozițiile materiale incidente.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Drept civil. Norma de hrană. Luarea acesteia în considerare la calculul pensiei de întreţinere.