Dreptul muncii încetare raporturi de muncă urmare a pierderii calităţii de membru cooperator. nelegalitatea reducerii drepturilor salariale
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 795 din data de 02.11.2017
DREPTUL MUNCII
Încetare raporturi de muncă urmare a pierderii calității de membru cooperator. Nelegalitatea reducerii drepturilor salariale
- art. 16 alin. 2 Legea nr. 1/2005
- art. 169 alin. 1 Codul muncii
Apelanții au încheiat cu Cooperativa Meșteșugărească convenții individuale de muncă, având calitatea de membri cooperatori. Întrucât s-a hotărât excluderea acestora din cooperativă, pierderea calității de membri cooperatori a determinat implicit încetarea convențiilor individuale de muncă.
Diminuarea salariilor cu 50%, în lipsa îndeplinirii vreuneia din condițiile prevăzute de art. 169 Codul muncii, a fost o măsură nelegală.
Curtea de Apel Oradea - Secția I-a civilă
Decizia nr. 795 din 2 noiembrie 2017
Prin sentința civilă nr. 405/LM din data de 17 mai 2017, pronunțată de Tribunalul (...), în dosar nr. (...)/2015, s-a admis în parte contestația precizată formulată de contestatorii (C1), CNP (...) domiciliat în (...) și (C2), CNP (...) domiciliat în (...), în contradictoriu cu intimata SOCIETATEA (...) (...), cu sediul în (...) și în consecință:
A fost obligată intimata în favoarea contestatorului (C1) la plata sumei de 10.159 lei reprezentând drepturi salariale bănești restante aferente perioadei iunie 2012 - (...).2015.
A fost obligată intimata în favoarea contestatorului (C2) la plata sumei de 10.502 lei reprezentând drepturi salariale bănești restante aferente perioadei iunie 2012 - (...).2015.
Au fost respinse restul pretențiilor.
A fost obligată intimata la plata în favoarea contestatorilor a sumei de 3429 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Contestatorii au fost angajații intimatei, (C1) în baza convenției individuale de muncă nr. 29/(...).1996 și (C2) în baza convenției individuale de muncă nr. 34/(...).1997, până la data de (...).2015, când prin dispozițiile nr.134/(...).2015 și nr.135/(...).2015 convențiile individuale de muncă ale contestatorilor au încetat, în temeiul Hotărârii AGA nr. (...).2015 art.6.
Instanța a reținut faptul că prin Hotărârea AGA a intimatei nr. (...).2015, contestatorii au fost excluși pentru abateri disciplinare grave din cadrul SCM (...) cu anularea și a părților sociale deținute de aceștia, încetându-le astfel calitatea de membru cooperator în cadrul intimatei societate cooperativă, în temeiul art.60 alin. 1 lit. b) din Statutul SCM (...) conform art. 60 alin.1 din Statutul Societății Cooperative Meșteșugărești (...) (...) în situația excluderii membrului cooperator din societatea cooperativă.
Potrivit art. 16 alin. 2 din Legea nr. 1/2005 (republicată) privind organizarea și funcționarea cooperației "Societățile cooperative sunt obligate să desfășoare activitățile prevăzute de actul constitutiv exclusiv cu membrii cooperatori, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel."; Din aceste dispoziții rezultă că, încheierea și existența convenției individuale de muncă este condiționată de calitatea persoanei de membru al cooperativei care implică aderarea la statut, pierderea calității de membru cooperator ducând la încetarea convenției individuale de muncă.
Conform art. 68 alin.1 din Statutul Societății Cooperative Meșteșugărești (...) (...) "calitatea de membru cooperator lucrător al societății cooperative încetează, odată cu încetarea convenției individuale de muncă…";.
Instanța a reținut că, contestatorii nu au făcut dovada că au atacat Hotărârea AGA nr. (...).2015 prin care s-a hotărât încetarea calității lor de membri cooperatori din societatea intimată, deși potrivit art.26 alin.3 din Statut aveau posibilitatea să o conteste în termenul de 15 zile și cu atât mai mult cu cât rezultă că au participat la această adunare din cuprinsul procesului verbal încheiat la data de (...).2015 și nici dovada că această hotărâre a fost anulată sau desființată.
Conform art. 44 lit. f) din Normele de reglementare a raporturilor de muncă ce au ca temei legal convenția individuală de muncă, convenția individuală de muncă încetează "în situația în care membrul cooperator nu mai îndeplinește condițiile prevăzute în statut pentru a fi membru cooperator al societății și a fost exclus";.
Față de aceste considerente instanța a reținut că dispozițiile nr.134/(...).2015 și nr.135/(...).2015, prin care au încetat convențiile individuale de muncă ale contestatorilor, nr. 29/(...).1996 și nr. 34/(...).1997, au fost emise de către intimată în baza hotărârii AGA nr. (...)/2015, prin care s-a hotărât încetarea calității de membru a contestatorilor, hotărâre care nu a fost anulată sau desființată, părțile aflându-se astfel în situația unei încetări de drept a convențiilor de muncă, datorată pierderii definitive de către contestatori a calității de membri cooperatori, calitate în considerarea căreia s-au încheiat între părți convențiile de muncă. Prin urmare instanța a apreciat că deciziile contestate au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale incidente în cauză, inclusiv a formei, fiind vorba de o încetare de drept a convențiilor de muncă a contestatorilor, constatarea trebuie făcută în scris prin decizia angajatorului, ceea ce s-a și realizat în speță și întrucât deciziile emise de intimată nu sunt de concediere nu presupune obligația emiterii lor cu respectarea cerințelor prevăzute de art.76 din Codul muncii, motiv pentru care a respins ca neîntemeiate capetele de cerere prin care contestatorii au solicitat anularea acestor dispoziții și pe cale de consecință și cererile de reintegrare pe posturile ocupate anterior și de plată a drepturilor salariale de care ar fi beneficiat de la momentul emiterii dispozițiilor de încetare a convențiilor individuale de muncă și până la momentul reintegrării efective pe posturi.
În ceea ce privește drepturile salariale restante solicitate instanța a reținut că potrivit art. 39 alin.1, lit. a) din Codul muncii salariatul are "dreptul la salarizare pentru munca depusă";, iar conform art. 40 alin. 2, lit. c) din Codul muncii angajatorul are obligația "să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă";.
Conform art. 120 alin. 1 din Codul muncii "Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 112, este considerată muncă suplimentară ";, iar conform art.123 alin. 1 din Codul muncii "În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 122 alin. (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia.";
În ceea ce privește munca de noapte s-a apreciat că aceasta este considerată conform art. 125 alin. 1 Codul muncii ca fiind munca prestată între orele 22,00-6,00, salariații care prestează muncă în timpul nopții beneficiind conform art.126 Codul muncii: "a) fie de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.";
Din probațiunea administrată în cauză, atât din pontajele depuse cât și declarațiile martorilor audiați în cauză s-a reținut că reclamanții au efectuat atât ore suplimentare cât și lucru în timpul nopții, aceștia fiind încadrați și paznici până la data de (...).2015, când prin actele adiționale nr. 93/(...).2015 și 94/(...).2015 contestatorilor li s-a schimbat încadrarea în cea de ajutor mecanici.
În cauză a fost administrată proba cu expertiza judiciară contabilă, expertul (...) fiind numit de către instanță pentru efectuarea unei expertize contabile având ca și obiective stabilirea valorii drepturilor salariale restante datorate de intimată reclamanților reprezentând: salariile neplătite sau plătite numai parțial pe perioada noiembrie 2013 - (...).2015, contravaloarea retribuției orelor lucrate suplimentar pentru perioada iunie 2012 - (...).2015 și contravaloarea sporului pentru orele lucrate noaptea pentru perioada iunie 2012 - (...).2015.
Expertul contabil a concluzionat că intimata mai datorează contestatorilor, drepturi salariale neplătite sau plătite numai parțial în perioada noiembrie 2013 - (...).2015, contestatorului (C1) 2090 lei, iar contestatorului (C2) 2352 lei; contravaloarea retribuției orelor lucrate suplimentar pentru perioada iunie 2012 - (...).2015, contestatorului (C1) 3070 lei iar contestatorului (C2) 3164 lei și contravaloarea sporului pentru orele lucrate noaptea pentru perioada iunie 2012 - (...).2015, contestatorului (C1) 5361 lei iar contestatorului (C2) 5298 lei.
Prin expertiza judiciară contabilă s-a stabilit că intimata datorează contestatorilor drepturi salariale reprezentând salarii neplătite sau plătite numai parțial, contravaloare ore lucrate suplimentar și contravaloare spor pentru orele lucrate noaptea, contestatorului (C1) în cuantum total de 10.521 lei și contestatorului (C2) în cuantum total de 10.814 lei.
S-a reținut că, deși expertiza a avut ca și obiective calculul contravalorii retribuției orelor lucrate suplimentar pentru perioada iunie 2012 - (...).2015 și calculul contravalorii sporului pentru orele lucrate noaptea pentru perioada iunie 2012 - (...).2015, la stabilirea cuantumului total al sumelor restante cuvenite contestatorilor expertul contabil a luat în calcul și sumele aferente perioadei ianuarie-mai 2012, perioadă pentru care contestatorii nu solicită drepturi. Aceste drepturi calculate pentru perioada nesolicitată în petit de către contestatori sunt în cuantum de 362 lei pentru contestatorul (C1) și 312 lei pentru (C2).
Instanța a constatat că intimata nu a contestat existența obligației sale de plată, de altfel aceste drepturi decurg din contract sau hotărârile AGA prin care s-au aprobat sporurile ce se pot acorda în funcție de timpul lucrat, respectiv sporul de noapte de 15%, sporul pentru ore suplimentare de 75% și sporul de week-end de 1%, ci a invocat în susținerea poziției sale procesuale că plata parțială a drepturilor contestatorilor are la bază hotărârile Consiliului de administrație pe perioada noiembrie 2013 - mai 2015 prin care s-au redus cu 50% la toți cooperatorii pentru protejarea patrimoniului. Nicio dispoziție a Legii nr.1/2005 republicată, lege specială nu cuprinde prevederi de reducere a drepturilor salariale, după cum se poate observa din cuprinsul proceselor verbale întocmite cu ocazia ședinței consiliului de administrație al intimatei pe perioada de mai sus, nu se face nici o trimitere la vreun text de lege incident și nici la o clauză din convențiile încheiate între părți, deoarece prin convențiile de muncă părțile nu au stipulat o astfel de clauză. Legea specială nr.1/2005 republicată privind organizarea și funcționarea cooperației se completează cu prevederile Codului muncii, ale prevederilor art.169 alin.1 și 2 Codul muncii conform cărora nici o reținere din salariu nu poate fi operată, în afară de cazurile și condițiile prevăzute de lege iar reținerile din salariu nu pot fi efectuate decât în baza unei hotărâri judecătorești, ori câtă vreme nu s-a făcut dovada unui titlu executoriu în baza căruia a procedat la reținerile din drepturile salariale cuvenite contestatorilor, instanța a apreciat că în mod neîntemeiat au fost efectuate aceste rețineri.
Pentru perioada solicitată de contestatori, conform convențiilor de muncă, actele adiționale la acestea, hotărârile AGA ale intimatei prin care s-au aprobat sporurile ce se pot acorda în funcție de timpul lucrat, respectiv sporul de noapte de 15%, sporul pentru ore suplimentare de 75% și sporul de week-end de 1% și având în vedere expertiza contabilă judiciară efectuată în cauză, instanța a apreciat că, intimata datorează contestatorului (C1) suma de 10.159 lei (10.521 lei - 362 lei) cu titlu de drepturi salariale restante iar contestatorului (C2) suma de 10.502 lei (10.814 lei- 312 lei), reprezentând drepturi salariale bănești restante.
Având în vedere aceste considerente de fapt și de drept instanța a admis capetele de cerere ale contestației privind plata drepturilor salariale restante și a obligat intimata la plata în favoarea contestatorului (C1) a sumei de 10.159 lei reprezentând drepturi salariale bănești restante aferente perioadei iunie 2012 - (...).2015 și în favoarea contestatorului (C2) a sumei de 10.502 lei reprezentând drepturi salariale bănești restante aferente perioadei iunie 2012 - (...).2015.
În temeiul art. 453 alin. 2 din Codul de procedură civilă, având în vedere soluția de admitere în parte a acțiunii, reținând culpa procesuală a intimatei, a fost obligată aceasta la plata în favoarea contestatorilor a sumei de 3429 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, reprezentând onorariu expert suma de 3029 lei și onorariu parțial avocat suma de 400 lei, justificate cu chitanțele de plată depuse la dosar.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutiți de la plata taxelor de timbru, au declarat apel contestatorii (C1) și (C2), solicitând admiterea acestuia, schimbarea în parte a sentinței, admiterea în totalitate a acțiunii, anularea dispozițiilor de încetare a convențiilor individuale de muncă, reintegrarea pe posturile deținute anterior, obligarea intimatei la plata tuturor drepturilor salariale de care ar fi beneficiat din momentul emiterii deciziilor până la reintegrarea efectivă, reactualizarea sumelor de plată cu indicele de inflație, dobânda penalizatoare, menținerea dispoziției privind acordarea cheltuielilor de judecată, cu reactualizarea acesteia cu indicele de inflație, cu dobânda legală penalizatoare, calculată de la nașterea fiecărei obligații de plată, cu cheltuieli de judecată integrale în primă instanță și în apel; intimata SCM (...) (...), solicitând admiterea acestuia, schimbarea sentinței în sensul plății doar a 50% din retribuția cuvenită, excluzând sumele calculate ca ore suplimentare și spor de noapte, cu cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
Prin motivele de apel, apelanții contestatori (C1) și (C2), au invocat că deciziile de încetare a convențiilor individuale nu sunt motivate în fapt, nu rezultă motivul pentru care s-a dispus încetarea raporturilor de muncă, eronat s-a reținut că nu ar fi decizii de concediere, că ar fi o încetare de drept a convențiilor de muncă, deși, în materia dreptului muncii angajatorul este obligat a motiva efectiv orice decizie legată de raporturile de muncă, fiind interzis a folosi în fața instanței alte motive decât cele menționate în decizia de încetare a raporturilor de muncă.
Nu poate fi acceptată motivarea ulterioară a deciziilor de încetare a convențiilor de muncă, apărarea cum că ar fi avut loc o încetare a raporturilor de muncă datorită pierderii calității de membri cooperatori, motivarea aceasta neregăsindu-se în dispozițiile atacate. A avut intimata o poziție oscilantă, a invocat prin întâmpinare ca drept temei al încetării raporturilor de muncă pretinse abateri disciplinare, alt motiv decât cel reținut de prima instanță.
Urmare a anulării dispozițiilor de încetare a convențiilor de muncă, se impune reintegrarea, plata tuturor drepturilor salariale de care ar fi beneficiat din data de (...).2015 până la efectiva reintegrare. Nu s-a dispus reactualizarea drepturilor acordate cu indicele de inflație, plata dobânzii penalizatoare, deși au solicitat astfel prin precizarea acțiunii.
S-au invocat în drept art. 466 și următoarele Cod procedură civilă.
Apelanta SCM (...) (...), prin motivele de apel a invocat că s-a ignorat apărarea sa prin care a reclamat situația precară economico financiară ce a făcut ca plata integrală a salariilor să fie imposibilă în ceea ce îi privește pe toți salariații nu doar pe contestatori. Prin Hotărâri repetate al Consiliului de Administrație în perioada noiembrie 2013-mai 2015 s-a hotărât reducerea retribuțiilor cu 50% la toți cooperatorii pentru protejarea patrimoniului, o posibilă intrare în faliment, astfel că se impun a fi reduse drepturile acordate.
Este o soluție discriminatorie ca să fie plătiți contestatorii cu mai mult de 50% decât ceilalți cooperatori câtă vreme nici nu au existat realizări bănești de unde să fie plătiți. Aceștia au fost membri cooperatori și lucrători, primează calitatea de membru, puteau ataca Hotărârile de diminuare dar nu au făcut-o.
Nu există fișă de pontaj a orelor suplimentare în care să fie evidențiate, s-a făcut de expert un calcul în baza declarațiilor martorilor ce nu pot fi luate în considerare. Sporurile de noapte nepontate s-au calculat de expert în baza Hotărârii nr. 4/2003 a Consiliului Național al Cooperației ce nu îi este aplicabilă, nu au aderat la aceasta, s-a înființat doar în anul 2005, la negocierea convenției de muncă nu s-a acordat acel spor de noapte.
S-au invocat în drept art. 466 și următoarele Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, SCM (...) a solicitat respingerea apelului reclamanților, cu cheltuieli de judecată. Raporturile juridice ale societății cooperatiste sunt reglementate de legi speciale față de cele de drept comun. Doar membrii cooperatori pot presta muncă în cadrul cooperativei, exclusiv în baza unei convenții individuale de muncă, potrivit art. 16 alin. 2 din Legea nr. 1/2005, pierderea calității duce automat la desființarea convenției individuale de muncă, aspecte corect sesizate de instanța de fond.
(C1) și (C2), prin întâmpinarea depusă la dosar, au solicitat respingerea apelului declarat de SCM (...) (...), cu cheltuieli de judecată. Probele administrate au dovedit achitarea doar parțială a drepturilor lor salariale, potrivit expertizei efectuate, potrivit reglementărilor legale și ale apelantei.
Sporurile pentru munca de noapte, pentru ore suplimentare, nivelul acestora reiese din Hotărârea adunării generale din data de (...).2013, martorii au confirmat că au lucrat constant ore suplimentare, că efectuau muncă de noapte, doar ei efectuau în fiecare noapte pază la societate, pe tot week-endul, nu li se poate diminua salariul, nu au avut legătură cu activitatea de producție, nu există vreo prevedere în Legea nr. 1/2005 care să acorde angajatorului dreptul de-a diminua salariile, lege ce se completează cu Codul Muncii, orice reținere putând avea loc doar în baza unei hotărâri judecătorești.
Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu, instanța de apel a constatat următoarele:
Potrivit convenției individuale, privind raporturile de muncă din organizațiile cooperației meșteșugărești, nr. (...).1996, filele 8-11 dosar de fond, între (C1) și (...) s-a încheiat o convenție individuală privitor la raporturile de muncă, acesta în calitate de cooperator urmând a exercita funcția de paznic, începând cu data de 01.08.1996, același gen de convenție fiind încheiată sub nr. (...).1997 și cu apelantul (C2), ce și-a început activitatea de paznic din data de 03.11.1997, aflată în dosar de fond filele 12-15.
Din cuprinsul dispozițiilor nr. 134/(...).2015 și nr. 135/(...).2013, emise de apelanta intimată, aflate în dosar fond filele 6-7, ce fac obiectul prezentului litigiu, Curtea a reținut faptul că, s-a decis ca începând cu data de (...).2015 să înceteze convențiile susmenționate, având în vedere prevederile cuprinse în Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, a Statutului SCM (...), a art. 60 alin. 3 și a Hotărârii AGA nr. (...).2015, art.6.
Prin Hotărârea nr.(...).2015, fila 33 dosar de fond, luată de Adunarea Generală Ordinară a cooperatorilor, la art. 6 s-a aprobat excluderea din cooperativă a asociaților (C1) și (C2), anularea părților sociale deținute, prin răscumpărare. Din cuprinsul procesului verbal din data de (...).2015 al Adunării Generale Ordinare a membrilor cooperatori, filele 34-35 dosar de fond, Curtea reține faptul că s-au prezentat abaterile de la disciplina muncii și prejudiciile create de apelanții contestatori, fiind aprobat cu 12 voturi încetarea convențiilor de muncă a acestora și excluderea din cooperativă, anularea părților sociale.
Din cuprinsul întâmpinării depuse la dosarul de fond de către apelanta intimată, Curtea a reținut că aceasta nu a invocat în apărare alte aspecte decât cele arătate în cele două dispoziții, ci doar a arătat problemele create, nefiind astfel vorba de indicarea altui temei decât cel avut în vedere la încetarea raporturilor de muncă, criticile în acest sens nefiind fondate, neexistând astfel o poziție oscilantă.
Analizând copia extrasului din statutul SCM (...), fila 76 dosar de fond, Curtea a reținut că la art. 60 aliniat 1 litera b) s-a stabilit pierderea calității de membru cooperator urmare a excluderii membrului cooperator. Astfel cum corect a reținut instanța de fond, potrivit art. 16 aliniat 2 din Legea nr. 1/2005 societățile de genul apelantei intimate, cooperativă, sunt obligate să-și desfășoare activitatea exclusiv cu membrii cooperatori, dacă prin actul constitutiv nu s-a stabilit altfel, deci, convențiile în baza cărora apelanții contestatori au devenit salariați au avut în vedere calitatea acestora de membri cooperatori, astfel că, pierderea acestei calități, potrivit celor hotărâte la data de (...).2015 și arătate mai sus, a determinat implicit încetarea celor două convenții individuale, Hotărârea Adunării Generale Ordinare nefiind contestată, anulată sau desființată, cum corect a reținut instanța de fond.
Câtă vreme în art. 44 litera f) din Normele de reglementare a raporturilor de muncă s-a stabilit faptul că încetează convenția de muncă în situația în care membrul cooperator nu mai îndeplinește condițiile prevăzute în statut pentru a fi membru cooperator și a fost exclus, întrucât în cele două dispoziții contestate s-a indicat temeiul pentru care se dispune încetarea convențiilor individuale de muncă, fiind vorba despre o încetare de drept a acestora nu de o concediere, nu se impunea emiterea acestora cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 76 din Codul Muncii. De altfel, câtă vreme în cuprinsul celor două dispoziții s-au indicat, chiar dacă doar succint, temeiurile pentru care s-au luat măsurile, aspecte cunoscute de către foștii membrii cooperatori care au fost de față la Adunarea Generală Ordinară, potrivit procesului verbal susmenționat, criticile sunt nefondate.
Ca urmare, cererile de reintegrare, de plată a drepturilor salariale de care au fost lipsiți din momentul emiterii celor două dispoziții până la reintegrarea efectivă pe posturile deținute anterior, nu puteau primi o dezlegare favorabilă.
Referitor la drepturile salariale acordate de instanța de fond pentru munca de noapte, pentru orele suplimentare prestate de apelanții contestatori, atâta timp cât pontajele aflate în copie la dosarul de fond, declarațiile martorilor audiați, au confirmat faptul că aceștia au lucrat ca paznici pe tip de noapte, că au efectuat ore suplimentare, expertiza efectuată în cauză relevând o diferență salarială în acest sens, neacordată de fostul angajator, raportat la prevederile cuprinse în art. 39 aliniat 1, litera a), art. 120 aliniat 1, art. 123 aliniat 1, art. 112, art. 125 aliniat 1, art. 126 din Codul muncii, evidențiate corect de către instanța de fond, în mod corect s-a dispus în acest sens, criticile nefiind fondate.
Faptul că s-a confruntat cooperativa cu probleme financiare, că s-a hotărât diminuarea salariilor cu 50%, nu sunt aspecte care să poată determina neacordarea drepturilor legale, diminuarea acestora, reținerile din salariu putând opera, cum corect a reținut instanța de fond, potrivit art. 169 aliniat 1 din Codul Muncii, doar în baza unei hotărâri judecătorești, care nu există în speță, criticile nefiind astfel fondate. Împrejurarea că celorlalți membri cooperatori li s-a aplicat diminuarea hotărâtă nu este de natură a înlătura cele corect sesizate de către instanța de fond, nici motivele legate de o preîntâmpinare a intrării în faliment.
Referitor la calculul de către expert a drepturilor cuvenite pentru munca prestată pe timp de noapte, pentru orele suplimentare, atâta timp cât potrivit art. 126 aliniat 1 Codul muncii, se prevede acordarea unui spor de 25 % din salariul de bază pentru munca prestată pe timp de noapte, respectiv de 75% potrivit art. 123 aliniat 2 Codul muncii pentru munca suplimentară, dispoziții ce nu sunt contrare celor reținute de către expert, chiar dacă acesta a avut în vedere Hotărâri ale Consiliului Național, criticile în acest sens sunt neavenite.
Cât privește cererea de acordare a drepturilor salariale restante, a cheltuielilor de judecată, actualizate cu indicele de inflație, acordarea dobânzii penalizatoare, acestea au fost solicitate prin precizarea acțiunii, fila 51 dosar de fond, însă, instanța nu s-a pronunțat în acest sens, astfel că, întrucât este vorba de o omisiune a pronunțării asupra unui capăt de cerere, completarea hotărârii potrivit art. 445 Cod procedură civilă nu poate fi cerută pe calea apelului ci doar a celei de completare a hotărârii în sensul art. 444 Cod procedură civilă, motive pentru care, Curtea nu a dat curs astfel acestor cereri.
Față de toate considerentele expuse, în baza art. 480 aliniat 1 Cod procedură civilă, instanța de apel a respins ca nefondate ambele apeluri și a păstrat în întregime sentința apelată, ca fiind legală și temeinică, neimpunându-se astfel a fi acordate cheltuieli de judecată în această fază procesuală.
| ← Venituri încasate în acord direct, valorificare la... | Calitatea de beneficiar al pensiei de serviciu militară... → |
|---|
