Litigiu de asigurări sociale. pensie militară de serviciu. baza de calcul. titlurile de clasificare cu drept de primă lunară. nelegalitatea ordinelor de salarizare.

Jurisprudenţă şi speţe de dreptul muncii

Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 4734 din data de 04.10.2017

Litigiu de asigurări sociale. pensie militară de serviciu. Baza de calcul. Titlurile de clasificare cu drept de primă lunară. Nelegalitatea ordinelor de salarizare.

Art. 28 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

Instanța de asigurări sociale învestită cu contestația verifică decizia de pensie și hotărârea Comisiei de Contestații contestate, pe baza actelor din dosarul de pensie avute în vedere potrivit legii la stabilirea drepturilor de pensie. Criticile privind modul în care aceste documente reflectă realitatea veniturilor cu caracter salarial la care era îndreptățit beneficiarul drepturilor de pensie și care constituie elemente salariale incluse în baza de calcul a pensiei conform art. 28 din Legea nr. 223/2015 nu pot fi valorificate în acest cadru procesual.

Atâta vreme cât reclamantul nu a încasat în mod efectiv prima de clasificare, nu a solicitat plata acesteia de către angajator și nici nu a contestat cele două ordine a căror nelegalitate o invocă, acestea nu influențează soluționarea fondului cauzei deoarece constatarea nelegalității ordinelor nu ar putea conduce la modificarea datelor din fișa de pensie și buletinul de calcul, în sensul includerii primelor de clasificare în salariul brut lunar.

Prin media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) - c), așa cum în mod corect a stabilit și Tribunalul, trebuie înțelese soldele/salariile lunare brute efectiv încasate, iar nu cele la care beneficiarul drepturilor de pensie consideră că ar fi fost îndreptățit să le realizeze, deși nu le-a primit în fapt.

Nu poate fi primită susținerea apelantului în sensul că, indiferent dacă MAI, în calitate de angajator, a plătit sau nu sumele cuvenite cu titlu de primă de clasificare și celelalte drepturi aferente calității de personal aeronautic, prima nu poate fi ignorată nici de către angajator, nici de către CSP la calcularea drepturilor cuvenite în calitate de pensionar militar, întrucât aceste drepturi își au izvorul în lege, iar nu într-un act al angajatorului.

(Curtea de Apel București, Secția a VII-a pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, decizia nr. 4734 din 04 Octombrie 2017)

Prin cererea de apel formulată, apelantul DG a solicitat anularea sentinței civile atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului București, iar în subsidiar, admiterea apelului și, în rejudecarea pe fond a cauzei, schimbarea în tot a sentinței civile atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată și obligarea MAI și a CPSMAI la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecata apelului.

În motivare, a arătat că deși prima instanță a fost de acord că Ordinele M.A.I. nr. 11/2161/23.01.2015 și nr. 11/2742/06.04.2015 pot face obiectul excepției de nelegalitate conform art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, aceasta a reținut că aceste acte administrative nu ar avea înrâurire asupra soluționării fondului.

Or, se arată că întreaga motivare a excepției de nelegalitate era centrată în jurul ideii că, prin aceste ordine, reclamantului i s-au stabilit drepturile salariale ce ulterior au stat la baza întocmirii fișei de pensie, fără luarea în considerare a calității de personal aeronautic militar și implicit a primei de clasificare și a celorlalte drepturi la care era astfel îndreptățit.

Conform apelantului, acest aspect reprezintă în fapt exact fondul cauzei, întrucât drepturile trebuiau să fie avute în vedere la calculul pensiei, indiferent dacă MAI, în calitate de angajator, i-a plătit sau nu sumele cuvenite cu titlu de primă de clasificare și celelalte drepturi aferente calității de personal aeronautic, întrucât această calitate nu poate fi ignorată nici de către angajator, nici de către CPSMAI la calcularea drepturilor cuvenite în calitate de pensionar militar, întrucât aceste drepturi își au izvorul în lege, nicidecum într-un act administrativ sau de dreptul muncii al angajatorului.

Dacă s-ar constata nelegalitatea ordinelor, ar fi recunoscute explicit, pentru scopurile prezentului litigiu, drepturile sale aferente calității de personal aeronautic, care în prezent nu sunt recunoscute la nivelul celor două pârâte.

În consecință, în contradicție cu motivarea instanței de fond, aceste drepturi puteau fi valorificate prin includerea în baza de calcul a drepturilor de pensie, întrucât pe de-o parte acestea nu constituie o derogare de la formula prevăzută de art. 28 din Legea nr. 223/2015, iar pe de altă parte, a solicitat expres acest lucru - obligație de a face - prin capătul de cerere nr. 4: obligarea CPSMAI la emiterea unei noi decizii de pensionare, care să ia în considerare calitatea de personal aeronautic militar și implicit a primei de clasificare și a celorlalte drepturi la care era astfel îndreptățit.

Instanța de fond nu a pus în discuția contradictorie a părților excepția de inadmisibilitate a excepției de nelegalitate a celor două acte administrative pentru a fi în măsură să formuleze apărări cu privire la poziția Tribunalului.

În subsidiar, solicită ca, în eventuala rejudecare fără trimitere, pe fondul excepției de nelegalitate să se aibă în vedere următoarele argumente, astfel cum ele au fost precizate și în cererea introductivă de instanță:

În conformitate cu prevederile Legii nr. 284/2010, Anexa VII, cap. II, secțiunea a IV-a, art. 35 lit. a), personalul aeronautic beneficiază de primă lunară de clasificare, care nu i-a mai fost plătită din motive neimputabile, începând cu 23.12.2014, până la pensionare.

Condițiile prevăzute la art. 8,17 și 31 din statutul personalului aeronautic din aviația militară a României le-am dovedit cu brevetul de pilot militar nr. 10491 din 10.05.2011 eliberat de Statul Major al Forțelor Aeriene din cadrul Ministerului Apărării Naționale, din care rezultă că avea acest statut inclusiv în perioada de referință (24.12.2014-01.04.2016).

Mai mult decât atât, retragerea calității de personal aeronautic este dată numai în competența șefului autorității aeronautice militare naționale, în conformitate cu art. 30 din același statut, deci în competența Ministerului Apărării Naționale, iar nu a pârâtei MAI, fapt pentru care nu poate fi pusă la îndoială calitatea de personal aeronautic, în condițiile în care nicio autoritate nu i-a retras această calificare.

Or, la 24.12.2014, era titularul dreptului la prima de clasificare aferentă calității de personal aeronautic în aviația militară a României, drept care nu i-a fost retras până la 01.04.2016 de către comandantul aviației militare, respectiv de către Șeful de Stat Major al acestei arme, astfel încât argumentele invocate de către MAI prin întâmpinare și prin răspunsul nr. 23315 din 04.11.2015 al Direcției Generale Management Resurse Umane din cadrul pârâtei nu pot fi reținute.

În acest context, solicită a se avea în vedere că Ordinul M.A.I. nr. 11/2469 din 25.02.2014 este emis anterior datei la care a ocupat ultimă funcție în cadrul acestui minister și care îi recunoaște și menține în mod explicit titlul de clasificare de personal aeronautic - pilot pentru elicoptere EC-135 și MI-17.

De altfel, adresa nr. C-4844 din 23.04.2015 a Statului Major al Forțelor Aeriene din cadrul Ministerului Apărării Naționale, adresată directorului general al Direcției Generale Management Operațional din cadrul MAI, confirmă faptul că menține titlul de pilot militar clasa a II-a, bază legală fiind reprezentată de Ordinul ministrului apărării naționale nr. Ml5 din 24.02.2015 pentru aprobarea normelor privind obținerea, menținerea și retragerea titlurilor de clasificare și specializare pentru personalul aeronautic din Ministerul Apărării Naționale și din alte instituții sau structuri care desfășoară activități aeronautice militare, publicat în M. Of. nr. 229 din 03.04.2015.

În același context, trebuie subliniat faptul că ultima funcție ocupată în cadrul MAI, respectiv aceea de director general adjunct/locțiitor șef de direcție al Direcției Generale Management Operațional din cadrul MAI, a fost condiționată de promovarea unui concurs organizat la nivelul acestei pârâte la 21.01.2015.

În conformitate cu anunțul nr. 78516 din 06.01.2015, una din condițiile solicitate candidaților pentru înscrierea la acest concurs a fost aceea de a deține documente valabile care atestă calitatea de pilot militar, în timp ce în fișele de post pe care le-a semnat după promovarea examenului se prevedea foarte clar că trebuia să dețină documente care să ateste calitatea de pilot militar, fiind totodată prevăzute atribuții specifice personalului aeronautic: în situații deosebite, la ordinul conducerii M.A.L, participă la/execută activități/misiuni aeronautice desfășurate la nivelul structurilor M.A.I., corespunzător clasificărilor și specializărilor deținute; participă la activități de pregătire necesare menținerii clasificărilor și specializărilor deținute în domeniul aeronautic.

La 29.07.2015 a întocmit raportul nr. 88964 referitor la aprobarea participării la activități aeronautice în cadrul Inspectoratului General de Aviație al MAI, care a fost semnată de directorul general al Direcției Generale Management Operațional și de inspectorul general al Inspectoratului General de Aviație la rubrica "de acord, rog aprobați" și de secretarul de stat la rubrica "aprobă".

Ca urmare a acestui demers, a primit adresa Inspectoratului General de Aviație sub semnătura inspectorului general, înregistrată cu nr. 9650 din 14.08.2015 și înregistrată la secretariatul direcției sub nr. 89941 din 18.08.2015, prin care îi transmitea în copie planul instruirii de zbor privind reluarea antrenamentului.

Tot de la Inspectoratul General de Aviație, sub semnătura inspectorului general, a fost trimisă o adresă cu nr. 11521/1 din 02.10.2015, înregistrată la secretariatul direcției sub nr. 92007 din 02.10.2015, prin care se transmitea în copie spre cunoștință domnului director general programul de pregătire teoretică și de instruire la sol în vederea reluării antrenamentului în zbor pe elicopterele EC-135 și MI-17 în vederea susținerii examenului de revalidare a certificărilor, calificărilor și autorizațiilor deținute din perioada 05-16.10.2015.

În perioada 05-16.10.2015 a participat și susținut în fața Comisiei desemnate de Autoritatea aeronautică militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale examenele anuale de evaluare a cunoștințelor teoretice și practice, atât la sol cât și în zbor, pentru certificarea titlului de clasificare, în cadrul Inspectoratului General al Aviației și validării licenței de pilot militar, activitate desfășurată în conformitate cu Ordinul ministrului apărării naționale nr. M15 din 24.02.2015.

Prin urmare, în condițiile în care ministrul afacerilor interne, prin Ordinul nr. 11/2469 din 25.02.2014, îi recunoaște în mod explicit titlul de clasificare, iar Șeful de stat major al Aviației Militare nu i-a retras până la 01.04.2016 acest titlu, apreciază că Ordinele Ministrului Afacerilor Interne nr. 11/2161/23.01.2015 și nr. 11/2742/06.04.2015, prin care i-au fost stabilite drepturile salariale cuvenite în calitate de director general adjunct al Direcției Generale Management Operațional din cadrul MAI, fără luarea în considerare a titlului de clasificare că personal aeronautic din aviația militară a României și a celorlalte drepturi conferite de acest statut, este nelegal, întrucât nu se încadrează în niciuna din situațiile limitativ prevăzute la art. 37 din Statutul personalului aeronautic din aviația militară a României.

Soluția dată pe fondul cauzei este nemotivată și neîntemeiată. În motivarea pe fond oferită de instanță, nu este cercetat absolut niciun argument de fapt sau de drept dintre cele prezentate prin cererea de chemare în judecată și prin răspunsul la întâmpinare.

În concluzie, din coroborarea tuturor actelor normative invocate în susținerea cererii de chemare în judecată, dar și a actelor care au stat la baza numirii în funcția de director general adjunct/locțiitor șef de direcție al Direcției Generale Management Operațional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, rezultă foarte clar că în calitate de personal aeronautic din aviația militară a României, titular al brevetului de pilot militar nr. 10491 din 10.05.2011 eliberat de Statul Major al Forțelor Aeriene din cadrul Ministerului Apărării Naționale, era îndreptățit la prima de clasificare acordată lunar, pe întreaga perioadă în care și-a desfășurat activitatea în această funcție, anterior emiterii deciziei nr. 181.858 din 29.06.2016 a Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne.

De asemenea, indiferent dacă Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de angajator, i-a plătit sau nu sumele cuvenite cu titlu de primă de clasificare și celelalte drepturi aferente calității de personal aeronautic, aceasta din urmă nu poate fi ignorată nici de către angajator, nici de către Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne la calcularea drepturilor cuvenite în calitate de pensionar militar, întrucât aceste drepturi își au izvorul în lege, nicidecum într-un act administrativ sau de dreptul muncii al angajatorului.

La data de 24.05.2017, intimatul MAI a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului, ca nefundat, și menținerea sentinței civile atacate, ca temeinică și legală.

Intimata CPSMAI a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefundat, și menținerea sentinței civile atacate, ca temeinică și legală.

În apel, nu au fost administrate probe.

Examinând cauza prin prisma motivelor de apel formulate, în limitele prevăzute de art. 476-479 din Codul de procedură civilă, Curtea a reținut următoarele:

Instanța de fond a fost învestită cu un litigiu de asigurări sociale, având ca obiect anularea hotărârii nr. 13768/15.07.2016 a Comisiei de Contestații din cadrul MAI și admiterea contestației împotriva deciziei nr. 181858/29.06.2016 a CPSMAI.

Prin decizia nr. 181858/29.06.2016 a CPSMAI, s-a stabilit pensia de serviciu pentru limită de vârstă a apelantului, în temeiul art. 16 din Legea nr. 223/2015.

La pct. IV al deciziei este indicată baza de calcul avută în vedere conform art. 28 din Legea nr. 223/2015.

Prin contestația formulată împotriva deciziei, beneficiarul drepturilor de pensie arată că apreciază ca fiind diminuat nelegal cuantumul pensiei din cauza faptului că, în adeverințele de venituri care au stat la baza calculului, nu au fost integrate titlurile de clasificare cu drept de primă lunară, așa cum sunt prevăzute de Legea nr. 284/2010.

În motivarea Hotărârii nr. 13768/15.07.2016 a Comisiei de Contestații din cadrul MAI se arată explicit că orice nemulțumire legată de întocmirea adeverințelor privind veniturile realizate trebuie adresară unității/unităților care au întocmit documentele în cauză, respectiv angajatorului, întrucât contestarea acestora excede competențelor Comisiei de Contestații.

Baza de calcul folosită la stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor lunare brute realizate în funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii dreptului de pensie.

Elementele care compun baza de calcul în vederea stabilirii pensie au fost utilizate de către CPS în conformitate cu cele înscrise la pct. 7 al fișei de pensie întocmită de unitatea din care a făcut parte pensionarul, potrivit dispozițiilor art. 17 din Anexa Ordinului M.A.I. nr. 30/2016 privind Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare.

Conform art. 99 alin. 1 și 2 din Legea nr. 223/2015, "(1) Hotărârile comisiilor de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații se comunică persoanelor în cauză și caselor de pensii sectoriale interesate, în termen de 5 zile de la adoptare. (2) Hotărârile comisiilor de contestații pot fi atacate la instanța judecătorească în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.";

Prin urmare, instanța de asigurări sociale învestită cu contestația verifică decizia de pensie și hotărârea Comisiei de Contestații contestate, pe baza actelor din dosarul de pensie avute în vedere potrivit legii la stabilirea drepturilor de pensie. Criticile privind modul în care aceste documente reflectă realitatea veniturilor cu caracter salarial la care era îndreptățit beneficiarul drepturilor de pensie și care constituie elemente salariale incluse în baza de calcul a pensiei conform art. 28 din Legea nr. 223/2015 nu pot fi valorificate în acest cadru procesual.

Or, instanța de fond, cu respectarea principiului disponibilității, care guvernează procesul civil, a soluționat cererea în limitele învestirii, reținând în mod just că, în acest context, în cauză nu este îndeplinită una dintre condițiile de admisibilitate a excepției de nelegalitate, respectiv aceea ca de actele administrative atacate să depindă soluționarea fondului litigiului de asigurări sociale.

Este corect argumentul Tribunalului în sensul că pentru stabilirea bazei de calcul a pensiei elementul relevant este solda/salariul brut lunar efectiv încasat în cele 6 luni consecutive de activitate pentru care beneficiarul și-a exprimat opțiunea, așa cum este reflectat în fișa de pensie. Câtă vreme apelantul însuși arată că nu a încasat în perioada de referință prima de clasificare, aceasta nici nu putea fi trecută în fișa de pensie, îndreptățirea sa la plata primei putând fi examinată într-un alt cadru procesual.

În consecință, Curtea își însușește concluzia primei instanțe în sensul că, atâta vreme cât reclamantul nu a încasat în mod efectiv prima de clasificare, nu a solicitat plata acesteia de către angajator și nici nu a contestat cele două ordine a căror nelegalitate o invocă, acestea nu influențează soluționarea fondului cauzei deoarece constatarea nelegalității ordinelor nu ar putea conduce la modificarea datelor din fișa de pensie și buletinul de calcul, în sensul includerii primelor de clasificare în salariul brut lunar.

În plus, în răspunsul la întâmpinarea depusă la judecata în fond de MAI, cu referire la excepția tardivității capătului 3 de cerere, contestatorul a arătat explicit că prin prezenta cerere de chemare în judecată nu vizează obligarea ordonatorului de credite la plata drepturilor salariale cuvenite în perioada 24.12.2014-01.04.2016, așa încât nu sunt incidente în cauză prevederile art. 30 din legea nr. 284/2010 sau cele ale art. 11 din O.U.G. nr. 83/2014. Ceea ce a solicitat este să se constate că a avut calitatea de personal aeronautic militar, pe care nicio autoritate nu i-a retras-o, așa încât fișa de pensie trebuie întocmită cu luarea în considerare a acestei calități și, implicit, a primei de clasificare și a celorlalte drepturi la care era îndreptățit.

Neîntemeiată este și susținerea potrivit căreia prima instanță nu a pus în discuție excepția de nelegalitate, respectiv admisibilitatea acesteia.

Astfel cum rezultă din încheierea de ședință de la termenul din 14.12.2016, când a fost invocată și oral excepția de nelegalitate formulată în scris prin răspunsul la întâmpinare, Tribunalul a notat că, în cauză, contestatorul solicită anularea deciziei de pensie și recalcularea drepturilor de pensie, instanța nefiind învestită cu anularea ordinului de ministru prin care au fost stabilite anumite drepturi salariale. De asemenea, conform încheierii de ședință de la termenul din 8.02.2017, s-a dat cuvântul apelantului reprezentat de avocat asupra fondului cauzei, precum și asupra excepției de nelegalitate a celor două ordine, excepție întemeiată în drept pe dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Așa fiind, nu se poate considera că autorul excepției nu și-a putut formula apărările privind admisibilitatea excepției prin raportare la condițiile prevăzute de art. 4 din Legea nr. 554/2004.

Și prin întâmpinările depuse la judecata în fond, intimatele s-au apărat susținând în privința capetelor de cerere nr. 3-6 că acestea vizează elemente de natură salarială a căror acordare/neacordare revenea exclusiv angajatorului și că la pct. 7 al fișei de pensie este inserată situația salariilor/soldelor lunare brute realizate în funcția de bază, din care se constituie baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, prevăzută de art. 28 din Legea nr. 223/2013; fostul salariat nu a solicitat, în conformitate cu dispozițiile art. 30 din Lege nr. 284/2010 și art. 11 din O.U.G. nr. 83/2014, revocarea actului prin care s-au stabilit drepturile salariale corespunzătoare funcției de locțiilor șef direcție generală, ce a sta la baza întocmirii fișei pensiei, și emiterea unui alt ordin care să includă și suma ce reprezenta prima de clasificare cuvenită personalului aeronautic militar .

Nici critica potrivit căreia prima instanță nu a cercetat fondul cauzei și nu a analizat argumentele și susținerile contestatorului nu poate fi primită.

Astfel, se reține că Tribunalul, cu respectarea dispozițiilor art. 425 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă, a expus situația de fapt reținută pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care și-a întemeiat soluția, precum și motivele pentru care a admis ori, după caz a înlăturat cererile părților.

Situația de fapt a fost stabilită prin raportare la acele înscrisuri doveditoare relevante pentru soluționarea cauzei, iar argumentele de fapt și de drept avute în vedere se circumscriu naturii juridice a litigiului, limitelor învestirii și cadrului legal amplu și explicit prezentat în motivarea sentinței apelate.

În ce privește soluția dată fondului cauzei, în mod just Tribunalul a reținut că, potrivit materialului probator administrat, decizia de pensie a fost emisă în baza cererii reclamantului și a documentelor din dosarul de pensionare. Astfel, din cuprinsul fișei de pensie, pct.7 reiese că perioada de referință aleasă de reclamant pentru constituirea bazei de calcul a fost septembrie 2015-februarie 2016, prima de clasificare nefiind menționată în cadrul rubricilor referitoare la elementele salariale. În baza acestor date, CSP a emis decizia de pensie nr.181858/29.06.2016, buletinul de calcul relevând faptul că baza de calcul pentru stabilirea drepturilor de pensie a fost determinată în conformitate cu dispozițiile art.28 din Legea nr.223/2015, prin utilizarea salariilor brute lunare corespunzătoare perioadei de referință menționată în fișa de pensie a reclamantului.

Potrivit dispozițiilor art. 28 alin. 1 din Lege nr. 223/2015, "(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) - c), în care nu se includ: a) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer; b) compensațiile lunare pentru chirie; c) valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană; d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament; e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă; f) indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă; h) plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie; i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat; j) restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul; k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat; l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar; m) sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia; n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român; o) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare "Învățământ" și în anexa nr. III - Familia ocupațională de funcții bugetare "Sănătate" la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare; p) alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.";

În plus, conform prevederilor art. 28 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 223/2015, prima de clasificare se constată că este exceptată expres de legiuitor dintre elementele care se au în vedere la stabilirea bazei de calcul a pensiei militare în anumite circumstanțe, ce trebuie verificate concret: "e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă.";

Prin urmare, nu poate fi primită susținerea apelantului în sensul că, indiferent dacă MAI, în calitate de angajator, a plătit sau nu sumele cuvenite cu titlu de primă de clasificare și celelalte drepturi aferente calității de personal aeronautic, prima nu poate fi ignorată nici de către angajator, nici de către CSP la calcularea drepturilor cuvenite în calitate de pensionar militar, întrucât aceste drepturi își au izvorul în lege, iar nu într-un act al angajatorului.

Pentru considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea a respins apelul, ca nefondat.

← Conflict de muncă. diurnă – transport internațional. lipsa...		Conflict de muncă. demisie. act consecvent emis de angajator.... →

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Litigiu de asigurări sociale. pensie militară de serviciu. baza de calcul. titlurile de clasificare cu drept de primă lunară. nelegalitatea ordinelor de salarizare.