Obligaţie de a face. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri); Pensii
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 2031/2016 din data de 28.11.2017
Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2016:010.002031
Cod operator 2442/2443
Dosar nr.
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr. 2031/2016
Ședința publică de la 28 Noiembrie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Asistent judiciar
Asistent judiciar
Pe rol fiind judecarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta O-M-, în contradictoriu cu pârâtele Casa de Pensii Gorj și Casa Națională de Pensii Publice-Comisia Centrală de Contestații, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, reclamanta fiind reprezentată de avocat Ordean Constantin , iar pârâtele de consilier juridic S. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Constatând că reprezentanții părților nu mai au alte cereri de formulat, fiind încheiată cercetarea procesului, instanța a acordat cuvântul asupra dezbaterilor pe fondul cauzei.
Reprezentantul reclamantei a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost precizată și ulterior modificată, în sensul anulării deciziei emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj, prin care s-a respins cererea de valorificare a veniturilor reprezentând acord global și, implicit, anularea hotărârii Comisiei Centrale de Contestații, ambele nefiind legale și temeinice, obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Gorj la emiterea unei decizii, prin care să fie valorificate veniturile reprezentând acord global potrivit celor două certificate emise de către societatea deținătoare a arhivei, obligarea pârâtei la plata diferențelor de pensie între pensia care i s-ar cuveni de la luna următoare depunerii documentelor, respectiv de la data de 03.05.2015 la zi la momentul emiterii deciziei și obligarea la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței pe care o depune la dosar la acest termen de judecată, respectiv chitanța nr. 342/28.11.2016, în sumă de 1000 lei. De asemenea, a depus la dosar o decizie a Tribunalului București pronunțată în dosarul nr. .../3/2012.
Reprezentantul pârâtei a solicitat respingerea acțiunii, fiind temeinică și legală hotărârea Comisiei Centrale de Contestații. A susținut că veniturile, reprezentând acord global nu au fost valorificate, întrucât nu reprezintă un spor cu caracter permanent, așa cum prevede anexa 15 din H.G. 257/2011.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 11.02.2016, sub nr. ----------, pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, reclamanta O.M., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Gorj, a solicitat instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea deciziei nr.171895/14.09.2015, obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare care să aibă în vedere toate documentele emise de fostul angajator al reclamantei, respectiv certificatele nr. 013988/30.03.2015 și 013989/30.03.2015, emise de către S.C. Uberum S.R.L., obligarea pârâtei la plata diferențelor de pensie , respectiv a diferențelor dintre pensia recalculată ca urmare a sentinței ce urmează a fi dată în prezenta cauză și pensia efectiv încasată de către reclamantă , începând cu 03.04.2015 până la data depunerii adeverințelor , precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că este beneficiara dreptului la pensie stabilit prin decizia de pensie nr.171895/14.09.2015, în cuantum de 620 lei.
Având în vedere că la stabilirea cuantumului de pensie nu au fost luate în considerare mai multe categorii de venituri pentru care au fost plătite contribuții sociale, respectiv venituri sub forma acordului, sporuri, a formulat contestație la data de 12.11.2015 ( 16.11.2015 - data poștei).
A învederat că, întrucât Comisia Centrală de Contestații nu a răspuns în termenul legal de 45 de zile de la înregistrarea contestației, se impune ca instanța de judecată să oblige Casa de Pensii Gorj la emiterea unei noi decizii, care să țină cont de toate veniturile efectiv realizate de către reclamantă și pentru care au fost plătite contribuții la bugetul asigurărilor de stat.
Reclamanta a precizat că modalitatea de stabilire a drepturilor de pensie ale reclamantei de către Casa de Pensii Gorj este nelegală și netemeinică, fiind încălcat principiul contributivității.
A arătat că, potrivit dispozițiilor art. 2 lit. b, coroborat cu art. 5 alin. 3 din Legea 263/2010, sistemul public de pensii se organizează și funcționează cu respectarea principiului contributivității potrivit căruia persoanele fizice participante la sistemul public de pensii au obligația să achite contribuții sociale proporțional cu veniturile obținute urmând ca drepturile de asigurări sociale să fie achitate în temeiul contribuțiilor plătite. Ca atare, este evident că la calcularea drepturilor de pensie urmează a se avea în vedere veniturile pentru care beneficiarii drepturilor de asigurări sociale au achitat contribuții sociale și nu în mod discreționar, cum procedează pârâta, luând în calcul doar anumite venituri.
Referitor la noțiunea de venit , a precizat că trebuie interpretată în sensul prevăzut expres de legiuitor în conținutul Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale coroborat cu Normele de aplicare a Legii 19/2000.
A mai arătat că în cazul Legii 263/2010 legiuitorul nu a redat o prezentare explicită, limitându-se a menționa că prin câștig anual luat în calcul la stabilirea stagiului de cotizare trebuie să se aibă în vedere veniturile din salarii sau asimilate salariilor, care se supun impozitului pe venit conform prevederilor Codului fiscal.
Pentru echitate și pentru stabilitatea circuitului civil, a susținut reclamanta că la stabilirea drepturilor la asigurări sociale, ulterior intrării în vigoare a Legii 263/2010, trebuie să se aibă în vedere: categoriile de venituri ce constituie stagiul de cotizare, astfel cum au fost enumerate în Legea 19/2000, întrucât aceasta a reprezentat cadrul legislativ în temeiul căruia persoanele fizice au achitat contribuții sociale, având prefigurarea obținerii unor drepturi de pensie proporționale cu contribuțiile achitate.
Totodată, a precizat că, potrivit dispozițiilor art. 103 din Legea 263/2010, coroborat cu dispozițiile art. 76 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, dovada stagiului de cotizare se face cu: carnetul de muncă, diploma de absolvire în sistemul universitar, adeverința privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, adeverința privind condițiile de muncă deosebite, speciale și/sau alte condiții, cât și alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elementele necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Potrivit dispozițiilor art. 94 din Legea 236/2010, cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie";, iar, potrivit art. 96 din Legea 236/2010, punctajul anual al asiguratului de determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salariat brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salariat mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică.
Așadar, a arătat reclamanta că pârâta trebuia să aibă în vedere la calculul pensiei totalitatea veniturilor care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale. Or, aceasta nu a luat în considerare venitul brut (venitul constituind acordul global) prevăzut în certificatele nr. 013988 și 013989 din data de 30.03.2015, eliberate de către S.C. U. S.R.L., încălcând în mod vădit dreptul contestatoarei la cuantumul pensiei cuvenit.
Potrivit prevederilor art. 165 din Legea 236/2010, menționat în decizia de respingere a recalculării pensiei, sporurile cu caracter permanent se au în vedere la stabilirea punctajelor lunare și pot fi dovedite atât cu carnetul de muncă sau cu adeverințe eliberate de unități, în conformitate cu legislația în vigoare.
Anexa 15, cap. VI din H.G. 257/2011, prevede faptul că adeverințele privind sporurile cu caracter permanent acordate în perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 se vor prezenta numai în situațiile în care aceste sporuri nu sunt înregistrate în carnetul de muncă. per a contrario, pentru a fi luate în considerare aceste sporuri la calculul pensiei pentru limită de vârstă, pe lângă carnetul de muncă, dosarul ar trebui să conțină și adeverințele ce demonstrează sporuri ce nu sunt consemnate în acesta.
A susținut reclamanta că nu se poate admite ca baza de calcul a contribuției de asigurări sociale să fie constituită cu luarea în considerare a venitului brut, iar la stabilirea pensiei acesta să nu se ia în considerare, întrucât în atare situație această prestație nu ar fi proporțională cu prețul plătit, creându-se o inechitate. Chiar și în Anexa 15 , cap. VI, legiuitorul a prevăzut ce venituri nu se iau în calcul, tocmai pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor.
Așa cum este specificat în adeverințele respective, veniturile în acord, indemnizația de concediu de odihnă, prima de vacanță, orele suplimentare, ajutorul de sărbători și alte prime, sunt incluse în veniturile brute prevăzute. De asemenea, angajatorul a virat contribuțiile legale la bugetul asigurărilor sociale de stat, stabilite la fondul de salarii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Reclamanta a invocat decizia nr. 1090/23.03.2011 a Curții de Apel Cluj , precum și decizia pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție în data de 17.10.2011 și publicată în Monitorul Oficial nr.824/22.XI.2011, prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a reținut că "formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii";.
A învederat că dispozițiile art. III din O.U.G. 1/2013, de modificare a Legii 263/2010, au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională a României prin decizia nr. 437/29.10.2013, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 685/7.11.2013, prin care s-a statuat că: "dispozițiile art. LII din O.U.G. 1/2013 nu pot fi aplicabile decât persoanelor al căror drept la pensie s-a deschis după intrarea în vigoare a acestui act normativ, urmând să își producă astfel efectele pentru aceste persoane";.
De asemenea, a arătat reclamanta că, în unanimitate, în practica Curții Europene a Drepturilor Omului ("CEDO";) s-a reținut că dreptul la pensie poate fi asimilat dreptului de proprietate (Cauza Buchen c. Cehiei, Cauza Kjartan Asmundsson c. Islandei, Cauza Stec si alții c. R.U. al Marii Britanii), iar încălcarea acestui drept echivalează cu încălcarea art. 1 din Protocolul 1 al C.E.D.O.
Având ca premisă practica C.E.D.O., apreciază că prin decizia contestată s-a produs o încălcare flagrantă a art. 1 din Protocolul 1 al C.E.D.O., încălcare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea deciziei contestate și obligarea pârâtei în sensul eliberării unei noi decizii de pensionare, în conformitate cu normele legale în materie.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 94, 103, 149, 151 și 165 din Legea nr. 263/2010, dispozițiile Legii nr.19/2000 și art. 8 din Legea nr.233/2002.
Pârâtele au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
Au arătat că decizia contestată a fost corect și legal emisă în baza prevederilor legale și a documentelor depuse de reclamantă la dosar, iar veniturile din adeverințele nr. A2213/30.03.2015 și nr. A2213/2/30.03.2015, eliberate de S.C. Uberum S.R.L., nu au fost valorificate, întrucât aceste sume nu reprezintă un spor cu caracter permanent, conform anexei nr. 15 din H.G. 257/2011.
Cu privire la decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție , cu nr. 19/2011, invocată de reclamantă, pârâtele au învederat faptul că instanța supremă a stabilit că formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii. Or, consemnările efectuate în certificatele menționate mai sus nu îndeplinesc cerințele impuse de decizia nr. 19/2011.
De asemenea, au arătat pârâtele că prin decizia nr. 19/2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-au dat interpretări unor prevederi din Legea nr. 19/2000, lege care a fost abrogată cu data de 01.01.2011, prin art. 196 din Legea nr. 263/2010, iar, potrivit prevederilor art. 158 din Codul de procedură civilă, decizia în interesul legii își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării. Orice altă opinie, chiar și a jurisprudenței, încalcă ordinea constituțională.
La data de 20.09.2016 reclamanta a mai formulat o precizare la acțiune, prin care a precizat că înțelege să conteste și hotărârea nr. 16835/22.08.2016 emisă de Comisia Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații.
În probatoriu a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele dosarului, în raport de dispozițiile legale aplicabile, instanța reține:
Prin decizia nr.171895/14.09.2015, privind acordarea pensiei de invaliditate, emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj, reclamantei i-a fost stabilită o pensie în cuantum de 620 lei, urmând ca plata drepturilor să se efectueze începând cu data de 19.10.2015, însă nu au fost valorificate la stabilirea pensiei veniturile menționate în certificatele nr. 013988/30.03.2015 și 013989/30.03.2015, emise de către S.C. Uberum S.R.L.
Reclamanta a contestat decizia nr.171895/14.09.2015 pe cale administrativă, iar Comisia Centrală de Contestații nu a soluționat contestația în termenul prevăzut de lege, astfel că reclamanta a formulat contestație la instanța de judecată, în conformitate cu dispozițiile deciziei nr. 956/13.11.2012, emisă de Curtea Constituțională, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 151 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale, în măsura în care se interpretează că nesoluționarea contestațiilor și necomunicarea în termenul legal a hotărârilor Comisiei Centrale de Contestații, nu împiedică accesul la justiție.
În cursul procesului Comisia Centrală de Contestații a pronunțat hotărârea nr. 16835/22.08.2016, prin care a respins contestația reclamantei ca neîntemeiată.
Prin contestația formulată în prezenta cauză, cu completarea ulterioară, reclamanta solicită anularea deciziei nr.171895/14.09.2015 privind acordarea pensiei de invaliditate, precum și a hotărârii nr. 16835/22.08.2016, obligarea Casei Județene Gorj la emiterea unei noi decizii de pensionare , care să aibă în vedere toate documentele emise de fostul angajator al reclamantei, respectiv certificatele nr. 013988/30.03.2015 și 013989/30.03.2015, emise de către S.C. Uberum S.R.L., precum și la plata diferențelor de pensie , respectiv a diferențelor dintre pensia recalculată ca urmare a sentinței ce urmează a fi dată în prezenta cauză și pensia efectiv încasată de către reclamantă , începând cu 03.04.2015 până la data depunerii adeverințelor.
Prin certificatele nr. 013988/30.03.2015 și 013989/30.03.2015, emise de către S.C. U. S.R.L. Brăila (filele 16-19din dosar), în calitate de depozitară al arhivei S.C. M. .I S.A. Târgu Jiu, se atestă faptul că reclamanta a lucrat în acord global și sunt redate salariile tarifare, precum și salariile realizate în perioadele 15.08.1981 -06.04.1987 și 01.07.1988 - 16.07.1993.
Totodată, în aceste certificate se menționează că unitatea a calculat și reținut cotele aferente de C.A.S. și pensie suplimentară în conformitate cu prevederile legale.
În conformitate cu prevederile anexei nr. 15 din H.G. 257/2011, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual , întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001:
" • formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale;
• participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice;
• premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite;
• recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate;
• diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer;
• drepturile de autor;
• drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă;
• al treisprezecelea salariu;
• formele de retribuire definite sub sintagma "plata cu ora", acordate cadrelor didactice și specialiștilor din producție sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfășurate în afara obligațiilor de muncă de la funcția de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum și pentru îndeplinirea unor activități didactice pentru care nu se justifică înființarea unor posturi;
• formele de retribuire pentru "orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru;
• sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică și care asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor;
• indemnizațiile de muncă nenormată;
• compensațiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 și nr. 240/1982;
• alte sporuri care nu au avut caracter permanent.";
În raport de prevederile susmenționate, instanța reține că veniturile atestate de certificatele depuse de reclamantă la dosarul de pensionare, realizate peste salariul tarifar, constituie forme de retribuire prin acord global și în mod corect nu au fost luate în considerare la stabilirea pensiei de către Casa Județeană de Pensii Gorj.
În speță nu se regăsește situația reținută de Înalta Curte de Casație și Justiție , prin decizia în interesul legii cu nr. 19/2011, prin care s-a stabilit că stabilit că "formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii";, întrucât nu s-a făcut dovada că au fost achitate contribuții de asigurări sociale pentru sumele realizate peste salariul tarifar, ca formă de retribuire în acord global.
Astfel , în certificatele nr. 013988/30.03.2015 și 013989/30.03.2015, emise de către S.C. U. S.R.L. Brăila se precizează că unitatea a calculat și reținut cotele aferente de C.A.S. și pensie suplimentară în conformitate cu prevederile legale, nefiind făcută nicio mențiune în sensul că au fost achitate contribuții de asigurări sociale pentru sumele realizate peste salariul tarifar, ca formă de retribuire în acord global. Or, așa cum s-a arătat mai sus, formele de retribuire în acord global nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Prin urmare, în condițiile în care nu s-a făcut dovada achitării contribuțiilor de asigurări sociale pentru sumele suplimentare obținute peste salariul tarifar, sunt neîntemeiate afirmațiile reclamantei, în sensul că a fost încălcat dreptul său de proprietate prin nerespectarea principiului contributivității.
Având în vedere considerentele arătate, instanța urmează să respingă contestația ca neîntemeiată.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația, cu completarea ulterioară, formulată de către reclamanta O.M., în contradictoriu cu pârâtele Casa Județeană de Pensii Gorj și Casa Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 28.11.2016, la Tribunalul Gorj.
| ← Asigurări sociale revizuire drepturi de pensie ale unui... | Contravaloare ore de noapte, sâmbete şi duminici → |
|---|
