Pensia suplimentara la salariul in valuta. Jurisprudență Pensii
| Comentarii |
|
Tribunalul BUCUREŞTI Sentinţă civilă nr. *** din data de 08.12.2015
DOSAR NR. ****
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A VIII A
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. ***
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 08.12.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: X
ASISTENT JUDICIAR: X
ASISTENT JUDICIAR: X
GREFIER: X
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul *** în contradictoriu cu pârâtele ***, având ca obiect contestație decizie de pensionare, nulitate act, recalculare pensie, despăgubiri, pretenții, obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul, care se legitimează cu CI, lipsă fiind pârâtele.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul cauzei, părțile, legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, precum și faptul că pârâta Casa de Pensii a Municipiului București nu a depus la dosar înscrisurile solicitate.
Tribunalul face cunoscută împrejurarea că nu au fost depuse la dosarul cauzei înscrisurile solicitate la termenul anterior.
La interpelarea instanței, reclamantul solicită judecarea cauzei în raport de înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei.
În raport de dispozițiile art. 392 Cod de procedură civilă, Tribunalul deschide dezbaterile în fond și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamantul menționează că la înregistrarea celor două adeverințe depuse la dosar, respectiv adeverința nr. 33135/23.01.2013 și adeverința nr. 33432/23.09.2011 emisă de către *** și de către Ministerul Economiei, au fost încălcate următoarele, respectiv principiile care au stat la baza Legii nr. 263/2010, respectiv principiul contributivității art. 2 lit. c și principiul egalității art. 2 lit. d. Precizează că aceste încălcări au avut drept consecință pe de o parte nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor atunci când a consacrat principiul contributivității, iar pe de altă parte crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagiul de cotizare anterior și ulterior datei de 01.04.2001. Învederează că principiul de temelie al sistemului de asigurări sociale rămâne în principiul contributivității, conform căruia fondul de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor plătite. Învederează instanței că principiul contributivității este prevăzut și în legile anterioare, respectiv în art. 2 lit. e Legea nr. 19/2000 și în Legea nr. 3/1977. Învederează instanței că nu a fost respectată Decizia nr. 19 din 2011, s-a încălcat art. 1 alin. 2 din H.G. nr. 751/14.05.2004, s-au încălcat art. 64 alin. 2 și art. 66 din Legea nr. 3/1977, iar în legătură cu neaplicarea prevederilor Decretului nr. 112/1965 art. 1 alin. c, nu s-a respectat principiului egalității. Totodată, învederează că s-a încălcat art. 2 lit. d din Legea nr. 263/2010, precum și faptul că nu s-a respectat art. 164 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, conform căruia pentru perioadele necontributive care potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001 au constituit vechime în muncă la pensie, la determinarea punctajului lunar se utilizează salariul minim pe economie. Precizează că pe perioada în care a fost trimis în străinătate, conform adeverințelor menționate mai sus, în salariului înscris în carnetul de muncă care a stat la baza calculării pensiei, nu au fost luate în calcul cele două adeverințe, respectiv contribuția sa în valută la o pensie suplimentară și nici prevederile Decretului nr. 112. Apreciază că din documentele depuse de pârâtă la dosar, aceasta nu a demonstrat că au fost luate în calcul cele două adeverințe, și ca atare, solicită obligarea pârâtei să obligarea pârâtei la anularea deciziei de pensie modificată nr. 204487 și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii în care să se regăsească aportul suplimentar rezultat din valorificarea contribuțiilor în valută la pensia suplimentară, cât și aportul suplimentar rezultat prin aplicarea prevederilor art. 1 lit. c al Decretului nr. 112/1965 pe perioada 15.12.1980 - 28.06.1988, când a fost trimis în misiune permanentă. De asemenea, solicită instanței să oblige pârâta să plătească, conform art. 107 din Legea nr. 263/2010 diferențele de drepturi de pensie rezultate începând cu data de 15.11.2013, data depunerii dosarului de pensie împreună cu adeverințele originale nevalorificate. Apreciază că în acest fel noua decizie va fi în acord cu decizia nr. 736 din 24.12.2006 a Curții Constituționale, conform căreia dacă conform legislației anterioare s-au virat contribuții de asigurări sociale de stat pentru veniturile brute de la stabilirea punctajului anual, și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte de baza de calcul a pensiei, acestea constituie probleme de fapt și de aplicare a legii.
În raport de art. 394 Cod de procedură civilă, Tribunalul închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, sub nr.4745/3/2015, reclamantul *** a chemat în judecată pe pârâtele ***solicitând să se dispună anularea deciziei de pensie nr 204487/17.02.2014 și să fie obligate să emită o nouă decizie valorificând adeverințele depuse în original la dosarul de pensie, privind contribuția sa suplimentară la pensie prin rețineri din salariu în valută, acordarea adaosului la vechimea în muncă conform Decretului 112/1965 precum și contribuția după pensionare când a lucrat ca angajat la ***.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că pârâtele***, nu au ținut cont de adeverințele nr. 33135/23.01.2013 emisă de ***, nr. 38432/23.09.2011 emisă de *** și adeverința nr. 1485/03.06.2014, emisă de către ***, depuse în original la dosarul de pensie, respectiv: a) în perioada când a fost trimis în misiune în străinătate (15.12.1980- 28.06.1988) de către *** și ***, ca reprezentant comercial respectiv secretar economic I la ***, i s-a reținut direct din salariul în valută pentru pensie suplimentară, procentul de 2% pe perioada 15.12.1980- 01.07.1986 și 3% pe perioada 01.07.1986-28.06.1988, iar sumele reținute au fost virate în fondul asigurărilor sociale de stat cu titlul de contribuție suplimentară la pensie, conform adeverințelor sus-menționate. Arată că, în aceste adeverințe se precizează că, pe lângă reținerile din salariul în valută pentru pensia suplimentară, s-a virat către fondul asigurărilor sociale și contribuția prevăzută de lege calculată la salariul tarifar lunar în lei, în țară, prevăzută în cartea de muncă.; b)arată că nu s-a ținut cont la stabilirea pensiei de prevederile Decretului 112/1985, art. 1 lit. c, privind acordarea unui adaos la vechimea în muncă pentru drepturile de asigurări sociale, de 6 luni pentru fiecare an lucrat în perioada neîntreruptă când a fost în misiune în străinătate, respectiv 15.12.1980-28.06.1988, conform acelorași adeverințe.; c)arată că nu s-a recalculat pensia ținând cont de contribuția după pensionare, pentru perioada 14.11.2013-14.05.2014 când a lucrat ca angajat la societatea ***, conform adeverinței nr. 1485/03.06.2014 emisă de către *** și depusă la dosarul de pensie cu adresa 405879/18.06.2014.
Arată că, în virtutea principiului fundamental al contributivității, consacrat de art. 2 lit. c din Legea 263/2010, principiu care sta la baza legii privind stabilirea pensiei, solicită să dispună ***, următoarele:a) să anuleze decizia de pensie și să emită o nouă decizie revizuită, care să țină cont de: contribuția sa, prin reținerile din salariul în valută, la pensia suplimentară, pentru perioada 15.12.1980-28.06.1988, de prevederile Decretului 112/1965 privind acordarea unui adaos la vechimea în muncă pentru drepturile de asigurări sociale, conform adeverințelor nr. 33135/23.01.2013 emisă de societatea *** și nr. 38432/23.09.2011 emisă de ***; contribuția, după pensionare, pentru perioada 14.11.2013-14.06.2014 când a lucrat ca angajat, conform adeverinței 1485/03.06.2014, emisă de către ***; b) să-i plătească, retroactiv, diferențele de drepturi de pensie rezultate, începând cu data de 15.11.2013(când a depus dosarul cu adeverințele în original) și 18.06.2014 pentru perioada lucrată suplimentar după pensionare; c)să suporte cheltuielile de judecată, dacă este cazul.
Arată că a recurs să cheme în judecată ***, întrucât, la scrisorile sale nr. 402208/27.02.2014, 403560/08.04.2014, 405879/18.06.2014, 80353/17.09.2014,adresate *** și adresa nr. 29439/07.10.2014 transmisă Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, nu a primit niciun răspuns privind solicitarea de recalculare a pensiei ținând cont de adeverințele originale existente la dosar sau motivul ignorării acestora.
Pârâta ***, în temeiul art. 205 - 208 NOUL Cod proc. civ. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.
Prin întâmpinare, pârâta solicită să se aibă în vedere că veniturile evidențiate în adeverință, sunt venituri brute realizate în perioada 1986-1990. Arată că aceste adeverințe nu pot fi valorificate în forma în care au fost emise întrucât nu sunt respectate prevederile art.165 din Legea nr.263/2010.
Arată că așa cum sunt arătate veniturile brute realizate într-o lună de către reclamant în perioada 1986-1990, nu se poate verifica din ce sunt compuse, cât reprezintă salariul tarifar de încadrare și cât sporuri și alte adaosuri.
Arată că, în condițiile în care din adeverință nu rezulta exact din ce se compun aceste venituri, cu ce titlu au fost achitate, ce sporuri sau venituri sunt incluse în acestea, precum și dacă pentru fiecare din aceste venituri ce compun sumele au fost sau nu achitate contribuțiile aferente către stat, se afla în imposibilitatea obiectivă, din lipsa datelor necesare, de a verifica pe baza înscrisului, dacă aceste venituri trebuiesc luate în considerare la recalcularea drepturilor de pensie.
Arată că, angajatorul nu menționează dacă pentru veniturile suplimentare care sunt incluse în salariul brut a plătit contribuția de asigurări sociale, mențiunea fiind generică.
Arată că, valorificarea eventualelor venituri suplimentare incluse în adeverința este posibilă doar prin atestarea acestora în forma solicitată de lege (anexa 5 la norme), din care să rezulte că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare (decizia ÎCCJ 19/2011).
În drept, se invocă art. 205 - 208 NCPC, Legea nr.263/2010 și dispozițiile art.127 alin. 1 din HG nr.257/2011, Legea nr.49/1992, dispozițiile art.12 alin. 1lit.a din Legea nr.57/1974, și dispozițiilor art.2 din Decretul nr.389/1972 și Decizia nr.19 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Reclamantul *** a formulat răspuns la întâmpinare, prin care solicită respingerea întâmpinării Casei de Pensie a Municipiului București ca fiind neîntemeiată și judecarea cauzei pe fond pentru emiterea unei noi decizii de pensie cu plata retroactivă, a diferențelor de drepturi rezultate prin valorificarea adeverințelor menționate în această cauză.
În drept, se invocă Legea 263/2010 art.2 lit. c, H.G. 751/2004, Decretul 112/1965.
Au fost depuse la dosar, în copie, înscrisuri.
Potrivit dispozițiilor art. 131 alin.4 din Legea nr. 263/2010, *** este instituția învestită cu personalitate juridică, situație în care *** 1 stă în proces prin ***.
Analizând actele și lucrările dosarului Tribunalul reține următoarele:
Prin decizia nr. 204487 din 17 feb. 2014 emisă de Casa Locală de Pensii București, depusă, în copie, la fila nr. 7 din dosar, reclamantului i s-a acordat pensie pentru limită de vârstă, în baza Legii nr. 263/2010, începând cu data de 14.11.2013, fiind reținut stagiul total de cotizare realizat de 44 ani 0 luni 0 zile.
Reclamantul a criticat decizia a cărei anulare s-a solicitat în prezenta cauză invocând faptul că nu s-a ținut cont la stabilirea pensiei de prevederile Decretului 112/1985, art. 1 lit. c, privind acordarea unui adaos la vechimea în muncă pentru drepturile de asigurări sociale, de 6 luni pentru fiecare an lucrat în perioada neîntreruptă când a fost în misiune în străinătate, respectiv 15.12.1980-28.06.1988, conform acelorași adeverințe.
Conform mențiunilor din adeverința nr. 33135/23.01.2012 emisă de ***, depusă, în copie, la fila nr. 10 din dosar, în perioada 15.12.1980-01.04.1986 a beneficiat de prevederile Decretului 112/1965, art.1, lit. c, respectiv de acordarea unui adaos la vechimea în muncă pentru drepturile de asigurări sociale, de 6 luni la fiecare an lucrat, menționându-se că localitatea Beijing - China este considerată cu clima greu de suportat în perioada VI-VIII(3 luni).
Conform mențiunilor din adeverința nr. 38432/23.09.2011 emisă de ***, depusă, în copie, la fila nr. 11 din dosar, în perioada 01.04.1986-28.06.1988 a beneficiat de prevederile Decretului 112/1965, art.1, lit. c, respectiv de acordarea unui adaos la vechimea în muncă, pentru drepturile de asigurări sociale, de 6 luni la fiecare an lucrat, menționându-se că localitatea Beijing este considerată cu climă greu de suportat în perioada VI-VIII(3 luni).
Potrivit dispozițiilor art. 16 lit. a din Legea nr. 263/2010, constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii: a)vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001.
Potrivit dispozițiilor art. 160 alin.1 din Legea nr. 19/2000, ce a fost în vigoare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare.
Or, potrivit dispozițiilor art. 1 lit. c din Decretul nr. 112/1965 din 22/03/1965 privind acordarea unor drepturi angajaților trimiși să lucreze în țări cu climă greu de suportat, angajații trimiși să lucreze în țări cu climă greu de suportat beneficiază de: c)acordarea unui adaos la vechimea în muncă, pentru drepturile de asigurări sociale, de 6 luni la fiecare an lucrat.
În consecință, în calculul pensiei reclamantului trebuie să se țină cont de prevederile Decretului 112/1965, art. 1, lit. c, pentru stagiul de cotizare din perioada 15.12.1980-28.06.1988, conform adeverinței nr. 33135/23.01.2012 emisă de *** și adeverinței nr. 38432/23.09.2011 emisă de ***.
Prin urmare, se va dispune anularea în parte a deciziei nr. 204487 din 17.02.2014 emisă de Casa Locală de Pensii București și obligarea pârâtei să emită decizie și să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului ținând cont de prevederile Decretului 112/1965, art. 1, lit. c, pentru stagiul de cotizare din perioada 15.12.1980-28.06.1988, conform adeverinței nr. 33135/23.01.2012 emisă *** și adeverinței nr. 38432/23.09.2011 emisă de ***, începând cu data de 14.11.2013.
Având în vedere dreptul beneficiarului prestației de asigurări sociale de a încasa pensia în cuantumul legal cuvenit, ținând cont de obligația pârâtei de a face plata acestor drepturi, se va dispune obligarea pârâtei să plătească reclamantului diferențele de drepturi cuvenite conform prezentei sentințe, începând cu data de 15.11.2013.
Se va respinge acțiunea sub celelalte aspecte ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Astfel, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat obligarea la emiterea unei noi decizii valorificând adeverințele depuse în original la dosarul de pensie, privind contribuția sa suplimentară la pensie prin rețineri din salariu în valută.
În acest sens, în motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a menționat că
în perioada când a fost trimis în misiune în străinătate (15.12.1980 - 28.06.1988) de către *** și ***, i s-a reținut direct din salariul în valută pentru pensie suplimentară, procentul de 2% pe perioada 15.12.1980- 01.07.1986 și 3% pe perioada 01.07.1986-28.06.1988, iar sumele reținute au fost virate în fondul asigurărilor sociale de stat cu titlul de contribuție suplimentară la pensie, conform adeverințelor sus-menționate.
În adeverința nr. 33135/23.01.2012 emisă de ***, depusă, în copie, la fila nr. 10 din dosar, se menționează că *** a plătit salariu în valută conform tabelului din adeverință (în care este indicată perioada 15.12.1980-01.04.1986), decontat în lei, la cursul oficial BRCE pentru operațiuni necomerciale și a virat 2% din această sumă pentru pensie.
În adeverința nr. 38432/23.09.2011 emisă de ***, depusă, în copie, la fila nr. 11 din dosar, se menționează că în perioada 01.04.1986-01.09.1990 i-a fost reținută și virată contribuția pentru pensie suplimentară(2% în perioada 01.04.1986-01.07.1986, respectiv 3% în perioada 01.07.1986-01.09.1990), iar ministerul a virat contribuția prevăzută de lege în fondul asigurărilor sociale de stat.
Tribunalul consideră necesar să precizeze că pentru soluționarea acestei critici prezintă relevanță dispozițiile art. 168 alin.1 din Legea nr. 263/2010.
Astfel, conform dispozițiilor art. 168 alin.1 din Legea nr. 263/2010, asigurații care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel: a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973; b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978; c) 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986; d) 21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990; e) 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991; f) 14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992; g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999; h) 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999; i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.
Prin urmare, din dispoziția legală anterior menționată, rezultă că împrejurarea că s-a contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară, în sensul menționat de art. 168 alin.1 din Legea nr. 263/2010, are efecte în calculul punctajului mediu anual, însă aceste efecte sunt cele pe care prevederea legală le enunță, adică creșterea punctajului, determinat prin aplicarea procentelor indicate în textul de lege la punctajele lunare realizate în aceste perioade.
Așadar, nu are niciun fel de relevanță dacă s-a plătit contribuția pentru pensia suplimentară la salariul în valută, pentru că singurul beneficiu pe care îl produce în calculul pensiei este de creștere a punctajelor lunare realizate în aceste perioade, ca urmare a aplicării asupra acestora a procentelor indicate în textul de lege.
Or, din buletinul de calcul privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă emis de Casa Locală de Pensii București, depus, în copie, la fila nr. 9 din dosar, respectiv din mențiunile de la lit. B. Puncte realizate, pct.3 Număr puncte pt. pensia supl., rezultă că a fost calculat număr puncte pt. pensia supl. 5,70605.
În consecință, sub acest aspect, acțiunea nu este întemeiată.
În ceea ce privește cererea referitoare la emiterea unei noi decizii prin valorificarea contribuția după pensionare când a lucrat ca angajat la ***, Tribunalul reține că, în motivarea cererii de chemare în judecată,reclamantul a invocat faptul că nu s-a recalculat pensia ținând cont de contribuția după pensionare, pentru perioada 14.11.2013-14.05.2014 când a lucrat ca angajat la societatea ***, conform adeverinței nr. 1485/03.06.2014 emisă de către *** și depusă la dosarul de pensie cu adresa 405879/18.06.2014.
Din adeverința nr. 1485/03.06.2014 emisă de *** - în reorganizare judiciară, depusă, în copie, la fila nr. 37 din dosar, rezultă că în perioada 14.11.2013 - 14.05.2014 a fost angajat cu C.I.M. pe durată determinată, iar la rubrica salariul de bază, inclusiv sporurile care intra în calculul punctajului mediu anual, este menționat 2.000.
Tribunalul reține că, sub acest aspect, acțiunea nu este întemeiată, având în vedere cadrul legal de reglementare aplicabil.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art.107 alin.3 din Legea nr. 263/2010, pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 96 alin.2 din Legea nr. 263/2010, punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin.1 din Legea nr. 263/2010, pentru perioadele de după 31 martie 2001, declarația nominală de asigurare prevăzută la art. 7 alin. (1) și (2) constituie documentul pe baza căruia se stabilește stagiul de cotizare în sistemul public de pensii și punctajul mediu anual pentru asigurații sistemului public de pensii, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c).
În consecință, stagiul de cotizare și salariul înscris în adeverința nr. 1485/03.06.2014 emisă de *** - în reorganizare judiciară, depusă, în copie, la fila nr. 37 din dosar, nu pot fi valorificate în calculul pensiei în forma evidențiată în adeverință, față de prevederile exprese ale art. 10 alin.1 din Legea nr. 263/2010, conform cărora pentru perioadele de după 31 martie 2001, declarația nominală de asigurare prevăzută la art. 7 alin. (1) și (2) constituie documentul pe baza căruia se stabilește stagiul de cotizare în sistemul public de pensii și punctajul mediu anual pentru asigurații sistemului public de pensii, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c).
În consecință, cererea privind plata diferențelor sub aceste aspecte ce vor fi respinse, conform motivelor anterior expuse, în prezentele considerente, nu este întemeiată, și va fi respinsă.
În baza dispozițiilor art. 453 Cod de procedură civilă, se va respinge cererea privind suportarea cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată, deoarece reclamantul nu a făcut dovada efectuării de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul *** domiciliat **, în contradictoriu cu pârâta ***cu sediul în **.
Anulează în parte decizia nr. 204487 din 17.02.2014 emisă de Casa Locală de Pensii București.
Obligă pârâta să emită decizie și să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului ținând cont de prevederile Decretului 112/1965, art. 1, lit. c, pentru stagiul de cotizare din perioada 15.12.1980-28.06.1988, conform adeverinței nr. 33135/23.01.2012 emisă de *** și adeverinței nr. 38432/23.09.2011 emisă de ***, începând cu data de 14.11.2013.
Obligă pârâta să plătească reclamantului diferențele de drepturi cuvenite conform prezentei sentințe, începând cu data de 15.11.2013.
Respinge acțiunea sub celelalte aspecte ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.12.2015.
Președinte Asistent judiciar Asistent judiciar
X X X
Grefier
X
Red. jud. X./tehnored. X/4ex.
Com. 2 ex.
| ← Contestaţie decizie concediere. Jurisprudență Desfacerea... | Litigiu de muncă. răspunderea patrimonială a directorului... → |
|---|
