RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. LITIGIU PRIVIND FUNCŢIONARII PUBLICI. SOLICITARE DE ACORDARE A SPORULUI LUNAR PENTRU PĂSTRAREA CONFIDENŢIALITĂŢII ÎN LEGĂTURĂ CU INFORMAŢIILE CLASIFICATE.

Jurisprudenţă şi speţe de dreptul muncii

Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 2006 din data de 26.04.2013

SECȚIA A II - A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL.

RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. LITIGIU PRIVIND FUNCȚIONARII PUBLICI. SOLICITARE DE ACORDARE A SPORULUI LUNAR PENTRU PĂSTRAREA CONFIDENȚIALITĂȚII ÎN LEGĂTURĂ CU INFORMAȚIILE CLASIFICATE.

art.30 alin.5 lit.a din Anexa IV/1A la Legea cadru nr.330/2009;

art.39 lit.W din Legea cadru nr.284/2010;

art.8.2 lit.D din Anexa 10 la Ordinul MAI nr.I/255/2010;

art.17 din Ordinul MAI nr.I/214/2011.

În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a reținut că Ordinul MAI nr.S/255/2010 a fost elaborat avându-se în vedere prevederile Legii cadru nr.330/2009 și ale OUG 1/2010.

Începând cu data de 1.01.2010, salarizarea polițiștilor din M.A.I. s-a făcut în conformitate cu prevederile legale menționate mai sus, precum și ale Ordinului MAI nr.S/255/2010.

În conformitate cu prevederile art.30 alin.5 lit.a și punctul 1 din Anexa nr.IV/1A la Legea Cadru nr.330/2009, începând cu data de 1.01.2010 cuantumul sporului pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate de care beneficiau polițiștii la data de 31.12.2009 a fost introdus în salariile funcțiilor de bază ale acestora, fără ca legea să mai reglementeze acordarea sporului pentru păstrarea confidențialității.

Începând cu data de 1.01.2011, Legea Cadru nr.330/2009 a fost abrogată expres de prevederile art.39 lit.w din Legea Cadru nr.284/2010, fără ca legea nouă să mai reglementeze acordarea sporului pentru păstrarea confidențialității.

Prin urmare, prin abrogarea începând cu data de 1.01.2011 a prevederilor Legii Cadru nr.330/2009, dispozițiile Ordinului MAI nr.S/255/2010 nu mai puteau produce efecte juridice, întrucât ordinul este un act normativ de nivel inferior, care a fost emis în aplicarea dispozițiilor Legii Cadru nr.330/2009.

Instanța a reținut că intimatul N. A. G. deține autorizația de acces la informații clasificate nivel "secret";, începând cu data de 29.03.2011, astfel că prevederile art.8.2 din Capitolul D al Anexei nr.10 la Ordinul nr.S/255/2010 nu erau aplicabile întrucât în cursul anului 2010 reclamantul nu a deținut autorizație de acces la informații clasificate, stabilirea drepturilor salariale pentru anul 2010 făcându-se fără luarea în considerare a sporului lunar pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate.

Drept urmare, este greșită aprecierea instanței de fond în sensul că reclamantul ar fi îndreptățit, în conformitate cu prevederile punctului 8.2 lit.D din Anexa 10 la Ordinul MAI nr.S/255/2010, la introducerea în salariul de bază a sporului de confidențialitate, începând cu 29.03.2011.

Mai mult, la data de 5.10.2011 a fost emis Ordinul MAI nr.S/214/2011, având în vedere prevederile Legii Cadru nr.284/2010, act normativ care la art.17 stipulează că "la data aplicării prezentului ordin sunt și rămân abrogate dispozițiile Ordinului MAI nr.S/255/2010.";

Instanța de recurs a constatat, de asemenea, că litera D din Anexa 10 la ordinul MAI nr.S/255/2010 se referă la modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul nou încadrat în cursul anului 2010, în timp ce la litera B din anexa A nr.10 la Ordinul MAI nr.S/214/2011 se referă la modul de stabilire a drepturilor salariale în anul 2011 pentru persoanele aflate în funcții (în plată) în luna octombrie 2010.

Cum intimatul reclamant nu a beneficiat în luna octombrie 2010 de sporul lunar pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, aprecierea instanței de fond potrivit căreia în speță ar fi incidente prevederile Anexei nr.10 la Ordinul MAI nr.S/255/2010 ar însemna că la stabilirea modului de calcul a salariului funcției de bază a intimatului pentru anul 2011 să fie ignorate atât dispozițiile Legii 285/2010, intrate în vigoare la 1.01.2011, cât și prevederile Anexei nr.10 la Ordinul MAI nr.S/214/2011 care reprezintă Normele metodologice privind modul de stabilire al soldelor lunare, salariilor lunare și al altor drepturi ale personalului MAI în anul 2011.

Mai mult, intimatul a obținut autorizația de acces la informații clasificate începând cu anul 2011 și, astfel, Ordinul MAI nr.S/255/2010, care cuprinde norme privind modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul nou încadrat în cursul anului 2010, nu poate să producă efecte juridice și în anul 2011 cu privire la modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul aflat în funcții în anul 2011, întrucât s-ar încălca și prevederile art.1 alin.5 teza II din Legea nr.285/2010.

Drept urmare, instanța de recurs a apreciat, contrar poziției exprimate de instanța de fond în speță, că întrucât intimatul deține autorizație de acces la informații clasificate, nivel "secret"; începând cu data de 29.03.2011, deci ulterior datei de 1.01.2011, acesta nu putea beneficia în cursul anului 2011 de acordarea sporului lunar pentru păstrarea confidențialității, fiind incidente prevederile Legii nr.285/2010 și ale Ordinului MAI nr.S/214/2011 și nu cele ale Ordinului MAI S/255/2010.

Decizia nr.2006/CA/26.04.2013 a Curții de Apel Oradea - Secția a II -a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința nr.4464/CA/6.12.2012 Tribunalul Satu Mare a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul N. A. G. , cu domiciliul în localitatea B. , b-dul L., nr. 203, bl. A10, ap. 1, jud. P. și reședința în S. M. , str. M. S. nr. 2, jud.S. M. , în contradictoriu cu pârâtul I. T. P. F. S. M., cu sediul procedural ales în S. M. , str. B., nr.26, jud. S. M.

A obligat pârâtul la plata către reclamant a sporului lunar pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, începând cu data de 29.03.2011.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele :

Reclamantul este absolvent al Academiei Tehnice Militare, promoția 2010, fiind numit în funcția de ofițer debutant în cadrul IJPF S. M. începând cu data de 16.07.2010.

Reclamantul a obținut autorizația de acces la informații clasificate la data de 29.03.2011, cu valabilitate până la 29.03.2015.

Prin raportul reclamantului nr. 368 din 12.05.2011, s-a solicitat paratei acordarea sporului pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate (fila 23). Prin adresa nr. 1449700/10.06.2011, comunicată reclamantului sub semnătura la 10.06.2011, pârâtul I.J.P.F. a răspuns, motivat, la raportul reclamantului, în sensul ca nu poate beneficia de acest spor. S-a motivat ca politistii care nu detineau un certificat/o autorizatie de acces la informatii clasificate la 31.12.2009 nu pot beneficia de un astfel de spor (fila 22).

Avand în vedere aceasta adresa, reclamantul a initiat procedura prevazuta de Legea nr.554/2004, formuland un nou raport, raportul nr. 708/11.08.2011, prin care a criticat raspunsul primit la raportul formulat anterior, solicitand acordarea sporului de confidentialitate (fila 24 verso). Prin adresa nr. 1451513/26.08.2011, paratul a comunicat faptul ca nu au intervenit reglementari de natura a schimba punctul de vedere al institutiei, exprimat prin adresa comunicata anterior (fila 24).

Reținând această stare de fapt, în urma analizării argumentelor de fapt și drept invocate de părți și a dispozițiilor legale care stau la baza refuzului autorității publice pârâte de a soluționa favorabil cererea reclamantului, instanța a constatat temeinicia acțiunii formulate de acesta din urmă.

În aplicarea prevederilor Legii - cadru nr.330/2009 personalului militar, polițiștilor și personalului civil din M.A.I. a fost emis Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. S/255 din 23.11.2010. În Anexa nr.10 la Ordin sunt cuprinse normele metodologice privind modul de stabilire al soldelor, salariilor și al altor drepturi ale personalului din M.A.I. în anul 2010.

Având în vedere situația juridică a reclamantului, numit în funcția publică în anul 2010, instanța a constatat că în mod greșit autoritatea publică pârâtă s-a raportat la dispozițiile cuprinse la pct.7.1.1. lit.C a Anexei, întrucât acestea reglementează modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul aflat în funcții (în plată) la data de 31.12.2009, ceea ce nu este cazul reclamantului, salarizarea acestuia urmând a fi stabilită în conformitate cu prevederile de la lit.D din Anexa nr.10 referitoare la modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul nou-încadrat și promovat în funcții în cursul anului 2010.

La pct.8.2 lit.D din Anexa nr.10 se prevede că pentru personalul nou încadrat pe funcții în anul 2010 în cadrul MAI, calculul salariului funcției de bază se va face ținându-se cont de nivelul de acces și de cuantumul aferent al sporului lunar pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, de care ar fi beneficiat la data de 31 decembrie 2009, calculat potrivit dispozițiilor legale în vigoare la data respectivă. Prin urmare, în conformitate cu prevederile pct.8.2 lit.D din Anexa nr.10 la Ordinul nr.S/255/2010, reclamantul este îndreptățit la introducerea în salariul de bază a sporului de confidențialitate, începând cu 29.03.2011.

Apărările pârâtului care se prevalează de prevederile Ordinului nr.S/214/05.10.2011 nu pot fi primite, întrucât la data obținerii de către reclamant a autorizației de acces la informații clasificate și a formulării cererii de acordare a sporului, era în vigoare Ordinul nr.S/255/2010. De altfel, la baza refuzului autorității publice pârâte de a da curs cererii reclamantului de acordare a sporului pentru păstrarea confidențialității au stat la bază prevederile Ordinul nr.S/255/2010, în vigoare la acea dată, Ordinul nr.S/214/2011 fiind emis ulterior.

În baza considerentelor expuse, instanța a apreciat că reclamantul, începând cu data de 29.03.2011, este îndreptățit să beneficieze de introducerea în salariul funcției de bază a sporului lunar pentru păstrarea confidențialității de care ar fi beneficiat la data de 31.12.2009, acțiunea acestuia fiind întemeiată.

Împotriva acestei sentinței, a declarat recurs recurentul pârât I. T. P. F. S. M. solicitând admiterea recursului, admiterea excepției tardivității cererii de chemare în judecată și modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca tardivă; admiterea excepției tardivității plângerii prealabile și modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă; admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, obligarea intimatului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cauză.

A invocat excepția tardivității cererii de chemare în judecată întrucât aceasta a fost introdusă cu încălcarea termenului imperativ prevăzut de dispozițiile art.7.alin.(4) din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

A arătat că rapoartele formulate de către intimatul-reclamant către Șeful IJ.P.F. S. M. la data de 12.05.2011 (raport nr.368) și la data de 11.08.2011 (raport nr.708) reprezintă, în accepțiunea prevederilor art.7 alin.(l) din Legea nr.285/2010, contestații în legătură cu modul de stabilire a salariului funcției de bază.

Prin rapoartele adresate IJ.P.F. S. M. intimatul a solicitat instituției angajatoare să dispună recalcularea salariului de bază de încadrare prin includerea sporului de confidențialitate de care aceasta ar fi beneficiat dacă ar fi fost în funcție la data de 31.12.2009.

La contestațiile formulate de către intimat cu privire la modul de stabilire a salariului funcției de bază, IJ.P.F. S. M. a răspuns prin adresele nr.l.449.700 din 10.06.2011(comunicată intimatului, sub semnătură, la data de 10.06.2011) și nr.1.451.513 din 26.08.2011, (comunicată intimatului, sub semnătură, la data 26.08.2011).

Potrivit prevederilor art.7 alin.(4) din Legea nr.285/2010, împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulțumită se putea adresa instanței de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data comunicării soluționării contestației.

Cu toate acestea, intimatul-reclamant a introdus cererea de chemare în judecată la data de 16.12.2011, după mai mult de 100 de zile de la data comunicării răspunsului la contestațiile formulate, încălcând astfel termenul imperativ de 30 de zile prevăzut de art.7 alin.(4) din Legea nr.285/2010.

ART.7

(1) Soluționarea contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază, indemnizațiilor lunare de încadrare și a soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competența ordonatorilor de credite.

(2) Contestația poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoștință a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.

(3) Ordonatorii de credite vor soluționa contestațiile în termen de 10 zile.

(4) Împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulțumită se poate adresa instanței de contencios administrativ sau, după caz, instanței judecătorești competente potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data comunicării soluționării contestației.

Dispozițiile art.7 din Legea nr.285/2010, care au ca obiect modul de calculare a salariilor de bază în anul 2011, constituie norme derogatorii de la prevederile Legii nr. 554/2004, care reprezintă legea generală în materie de contencios administrativ, astfel că termenul de sesizare al instanței de judecată cu privire la modul de stabilire a salariului funcției de bază este de 30 de zile de la data comunicării soluționării contestației și nu de 6 luni, conform prevederilor art.11 din Legea nr. 554/2004.

A invocat de asemenea excepția tardivității plângerii prealabile formulate de către intimatul-reclamant (raportul nr.708 din 11.08.2011) întrucât, potrivit dispozițiilor art.7 alin.(l) din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, "înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia".

Astfel, intimatului i-a fost comunicat, sub semnătură, la data de 10.06.2011, adresa I.J.P.F. S. M. nr. 1.449.700 din 10.06.2011, prin care instituția a refuzat acordarea sporului salarial solicitat, în timp ce raportul intimatului nr.708 din 11.08.2011 îndreptat împotriva acestui refuz și apreciat ca fiind plângere prealabilă de către instanța de fond, a fost înregistrată la I.J.P.F. S. M. la data de 11.08.2011, după 61 de zile de la data comunicării adresei menționate anterior.

Prin urmare, procedura prealabilă a fost efectuată de către intimat după 61 de zile de la data comunicării adresei prin care i-a fost refuzată acordarea sporului salarial solicitat și nu în termenul legal de 30 de zile prevăzut de art.7 alin.(l) din Legea nr.554/2004 cu modificările ulterioare.

Cu toate că prevederile art.7 alin.(5) din Legea nr.554/2004 cu modificările ulterioare stipulează că, în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) - refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept - nu este obligatorie plângerea prealabilă, aceasta având un caracter facultativ, în cazul în care intimatul-reclamant a înțeles să se adreseze instituției cu o plângere prealabilă, aceasta trebuia introdusă cu respectarea termenului imperativ de 30 de zile prevăzut de art.7 alin.(l) din Legea nr.554/2004 cu modificările și completările ulterioare.

In caz contrar, ar rezulta faptul că persoana vătămată poate prelungi în mod nejustificat termenul de 6 luni de introducere a acțiunii prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins, termen reglementat imperativ de art.11 alin.(l) lit.b) din Legea nr.554/2004, care s-ar calcula nu de la data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii, ci de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă tardiv introdusă de persoana vătămată.

Având în vedere că, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) din Legea nr.554/2004 cu modificările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 103 alin.(l) teza 1 Cod procedură civilă, "neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea" și cum, în contencios administrativ, formularea plângerii prealabile este o condiție obligatorie, care afectează însuși exercițiul dreptului de chemare în judecată, acțiunea este inadmisibilă deoarece, fiind realizată peste termenul legal, practic, procedura administrativă prealabilă nu s-a îndeplinit.

Procedura administrativă prealabilă reprezintă o condiție de exercitare a dreptului la acțiune, motiv pentru care neîndeplinirea acesteia atrage inadmisibilitatea acțiunii, potrivit art. 109 alin. 2 Cod procedură civilă.

Având în vedere aceste considerente, a solicitat admiterea excepției tardivității plângerilor prealabile formulate de către intimatul-reclamant și, pe cale de consecință, să se dispună respingerea cererii ca inadmisibilă.

Pe fond, a arătat că reclamantul a solicitat I.J.P.F. S. M., prin primul raport formulat și înregistrat sub nr.368/12.05.2011, acordarea sporului lunar pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, iar instituția a comunicat refuzul acordării acestui drept prin adresa nr.1.449.700 din 10.06.2011, care a fost predată reclamantului pe bază de semnătură la aceeași dată.

Or, în temeiul prevederilor art.11 alin.(l) lit.b) din Legea nr.554/2004 cu modificările și completările ulterioare, termenul de introducere a acțiunii în cazul cererilor prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii, și nu de la data comunicării răspunsului instituției la plângerea prealabilă.

Prin urmare, intimatul-reclamant trebuia să se adrese instanței de contencios administrativ pentru recunoașterea dreptului pretins în termen de 6 luni de la data de 10.06.2011, data comunicării adresei I.J.P.F. S. M. nr.1.449.700 din 10.06.2011.

Cu toate acestea, reclamantul a înregistrat cererea sa la Tribunalul Satu Mare abia la data de 16.12.2011, adică după mai mult de 6 luni de la data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii, ultima zi de sesizare a instanței de contencios fiind data de 12.12.2011 întrucât data de 10.12.2011 a fost o zi nelucrătoare, respectiv o zi de sâmbătă.

În ipoteza în care cea de a doua cerere a intimatului-reclamant înregistrată sub nr.708 din 11.08.2011 ar reprezenta o procedură prealabilă, conform aprecierii instanței de fond, ar rezulta faptul că reclamantul poate prelungi în mod nejustificat și nelegal termenul de sesizare a instanței de contencios administrativ, încălcând prevederile imperative ale art.ll alin.(l) lit.b) din Legea nr.554/2004 cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, intimatului i-a fost comunicat, sub semnătură, la data de 10.06.2011. adresa I.J.P.F. S. M. nr.1.449.700 din 10.06.2011, prin care instituția a refuzat acordarea sporului salarial solicitat, în timp ce raportul intimatului nr.708 din 11.08.2011 îndreptat împotriva acestui refuz și apreciat ca fiind plângere prealabilă de către instanța de fond, a fost înregistrată la I.J.P.F. S. M. la data de 11.08.2011, după 61 de zile de la data comunicării adresei menționate anterior.

In caz contrar, ar rezulta faptul că persoana vătămată poate prelungi în mod nejustificat termenul de 6 luni de introducere a acțiunii prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins, termen reglementat imperativ de art.ll alin.(l) lit.b) din Legea nr.554/2004, care s-ar calcula nu de la data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii, ci de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă tardiv introdusă de persoana vătămată.

În mod greșit instanța de fond a apreciat că, în prezenta speță, sunt incidente prevederile Ordinului Ministrului Administrației și Internelor nr.S/255 din 23.11.2010 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, polițiștilor și personalului civil din Ministerul Administrației.

Ordinul M.A.I. nr.S/255/2010 a fost elaborat avându-se în vedere prevederile Legii-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte masuri în domeniul bugetar.

Începând cu data de 01.01.2010 salarizarea polițiștilor din M.A.I. s-a făcut în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, ale H.G. nr.0154/2010 și ale Ordinului M.A.I. nr.S/255/2010 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, polițiștilor și personalului civil din M.A.I..

Raportat la pretențiile reclamantului, arată că, potrivit prevederilor art.30 alin.(5) lit.a) și pct.l din nota la Anexa nr.IV/lA la Legea-cadru nr.330/2009, începând cu data de 01.01.2010, cuantumul sporului pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate de care beneficiau polițiștii la data de 31.12.2009 a fost introdus în salariile funcțiilor de bază ale acestora, fără ca legea să mai reglementeze acordarea sporului pentru păstrarea confidențialității.

Reclamantul este ofițer promoția 2010 și a fost încadrat la IJ.P.F. S. M. începând cu data de 16.07.2010, fiind numit în funcția de ofițer debutant, la data numirii acesta nedeținând o autorizație de acces la informații clasificate.

In speță, intimatul N. A. G. deține autorizația de acces la informații clasificate, nivel "secret", începând cu data de 29.03.2011, astfel că prevederile pct.8.2 din Capitolul D al Anexei nr.10 la Ordinul M.A.I. nr.S/255/2010 nu erau aplicabile întrucât în cursul anului 2010 reclamantul nu a deținut autorizație de acces la informații clasificate, stabilirea drepturilor salariale pentru anul 2010 făcându-se fără luarea în considerare a sporului lunar pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate.

Începând cu data de 01.01.2011, Legea-cadru nr.330/2009 a fost abrogată expres de prevederile art.39 lit.w) din Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, fără ca legea nouă să mai reglementeze acordarea sporului pentru păstrarea confidențialității.

Prin urmare, prin abrogarea începând cu data de 01.01.2011 a prevederilor Legii-cadru nr.330/2009, dispozițiile Ordinului M.A.I. nr.S/255/2010 nu mai puteau produce efecte juridice întrucât ordinul este un act normativ de nivel inferior, care a fost emis în aplicarea dispozițiilor Legii-cadru nr.330/2009.

Pe cale de consecință, întrucât intimatul deține autorizația de acces la informații clasificate, nivel "secret", începând cu data de 29.03.2011, în speță nu puteau fi incidente prevederile Anexei nr.10 la Ordinul M.A.I. nr.S/255/2010.

La data de 05.10.2011 a fost emis Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr.S/214/2011 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, polițiștilor și personalului civil din M.A.I., act normativ care la art.17 stipulează că la data aplicării prezentului ordin sunt și rămân abrogate dispozițiile Ordinului M.A.I. nr.S/255/2010.

Ordinul M.A.I. nr.S/214/2011 a fost emis având în vedere prevederile Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale Legii nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, acte normative care nu mai reglementează acordarea sporului lunar pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate.

Mai mult lit. D din Anexa nr.10 la Ordinul M.A.I. nr.S/255/2010 se referă la modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul nou încadrat în cursul anului 2010, în timp ce lit.B din Anexa nr.10 la Ordinul M.A.I. nr.S/214/2011 se referă la modul de stabilire a drepturilor salariale în anul 2011 pentru persoanele aflate în funcții (în plată) în luna octombrie 2010.

De asemenea, la pct.3 din Cap.A - Dispoziții generale al Anexei nr.10 la Ordinul M.A.I. n.S/255/2010 se precizează că la nivelul fiecărui ordonator de credite va fi înființată o Comisie de stabilire a drepturilor salariale în anul 2010, a cărei principale atribuții sunt reprezentate de analiza și stabilirea individuală a drepturilor salariale prin respectarea cadrului legal aplicabil în luna decembrie 2009, a dispozițiilor Legii-cadru nr.330/2009 și O.U.G. nr. 1/2010.

Calcularea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice în anul 2011 s-a făcut conform prevederilor Legii nr.285/2010, care la art.l alin.(2) stipulează că începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Or, intimatul-reclamant nu a beneficiat în luna octombrie 2010 de sporul lunar pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, acesta obținând autorizația de acces la informații clasificate luna martie 2011, cu valabilitate în perioada 29.03.2011 -29.03.2015.

Mai mult, Ordinul M.A.I. nr.S/255/2010, care cuprinde norme privind modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul nou încadrat în cursul anului 2010, nu poate să producă efecte juridice si în anul 2011 cu privire la modul de stabilire a drepturilor salariale pentru personalul aflat în funcții în anul 2011 întrucât s-ar încălca și prevederile art.l alin.(5) teza a Il-a din Legea nr.285/2010.

Astfel, conform prevederilor art.l alin.(5) teza a Il-a din Legea nr.285/2010 sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr.330/2009, cu modificările ulterioare (în speță sporul pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate) și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu se introduc în salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de această lege.

Or, intimatul nu a beneficiat în cursul anului 2010 de sporul lunar pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate întrucât nu a deținut o autorizație de acces la informații clasificate decât începând cu anul 2011.

În acest sens Ordinul M.A.I. nr. S/214/2011, la Anexa nr.10 "Normele metodologice privind modul de stabilire al soldelor lunare, salariilor lunare și al altor drepturi ale personalului M.A.I. în anul 2011", la pct.ll din Capitolul B ,Modul de stabilire a drepturilor de soldă/salariale în anul 2011 pentru personalul aflat în funcții (în plată)în luna octombrie 2010" se prevede că, în anul 2011, singurele situații în care se pot aduce modificări asupra cuantumului sporului lunar pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate introdus în salariul de funcție sunt reprezentate de eventualele fluctuații ale elementelor componente ale salariului de bază, astfel cum erau acestea reglementate de actele normative în vigoare la data de 31.12.2009.

La pct.11.1 din același capitol B se precizează că pentru polițiștii care la data de 31.12.2009 nu beneficiau de cuantumul aferent al sporului lunar pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, eliberarea în anul 2011 a unei autorizații de acces la informații clasificate naționale/NATO nu va influența stabilirea salariului funcției de bază.

Întrucât intimatul deține autorizația de acces la informații clasificate, nivel "secret", începând cu data de 29.03.2011, deci ulterior datei de 01.01.2011, acesta nu putea beneficia în cursul anului 2011 de acordarea sporului lunar pentru păstrarea confidențialității, în speță fiind incidente prevederile Legii nr.285/2010 și ale Ordinului M.A.I. nr.S/214/2011 și nu cele ale O.M.A.I. nr.S/255/2010.

În drept a invocat dispozițiile legale menționate în recurs.

Intimatul reclamant prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și toate aspectele, în baza prevederile art.3041 Cod procedură civilă, instanța a apreciat recursul declarat de recurenta ITPF S. M. ca fiind fondat pentru următoarele considerente :

În ceea ce privește excepțiile tardivității formulării plângerii prealabile și a introducerii cererii de chemare în judecată, invocate de recurentul I.T.P.F. S. M. , instanța de fond a apreciat corect, raportat la adresa nr.145113/26.08.2011 emisă de pârât și la data introducerii acțiunii în contencios administrativ de către reclamant (16.12.2011), că în cauză au fost respectate termenele de 6 luni și, respectiv un an prevăzute de art.11 alin.1 și 2 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.

Mai mult, s-a reținut că potrivit prevederilor art.7 alin.5 din Legea 554/2004, în cazul unui refuz nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept, plângerea prealabilă nu este obligatorie, iar, pe de altă parte, prevederile art.7 alin.4 din Legea nr.285/2010, invocate de recurent, constituie norme derogatorii de la prevederile Legii nr.554/2004 doar în ceea ce privește stabilirea termenului de 30 de zile de la data comunicării soluționării contestației pentru introducerea acțiunii în contencios administrativ, fără a determina însă inaplicabilitatea prevederilor art.11 alin.1 și 2 din Legea nr.554/2006.

În consecință, excepțiile tardivității formulării plângerii prealabile și a introducerii cererii de chemare în judecată invocată de pârâtul I.T.P.F. S. M. au fost respinse ca neîntemeiate.

În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a reținut că Ordinul MAI nr.S/255/2010 a fost elaborat avându-se în vedere prevederile Legii cadru nr.330/2009 și ale OUG 1/2010.

Începând cu data de 1.01.2010, salarizarea polițiștilor din M.A.I. s-a făcut în conformitate cu prevederile legale menționate mai sus, precum și ale Ordinului MAI nr.S/255/2010.

În consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art.312 Cod procedură civilă raportat la prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea de Apel Oradea a admis recursul declarat de recurentul I.T.P.F. S. M., a modificat în totalitate sentința în sensul că a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul N. A. G.

În baza art.274 Cod procedură civilă instanța a obligat intimatul la plata sumei de 108,29 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând deplasări în instanță.

← Dreptul salariaţilor la acordarea unui procent din profit. Abuz...		RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. STABILIREA VECHIMII ÎN MUNCĂ... →

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. LITIGIU PRIVIND FUNCŢIONARII PUBLICI. SOLICITARE DE ACORDARE A SPORULUI LUNAR PENTRU PĂSTRAREA CONFIDENŢIALITĂŢII ÎN LEGĂTURĂ CU INFORMAŢIILE CLASIFICATE.