Vârsta standard de pensionare. Determinare în raport cu data naşterii asiguratului.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 214 din data de 12.03.2015
Vârsta standard de pensionare. Determinare în raport cu data nașterii asiguratului.
Legea nr. 263/2010: art.52 și 53; Anexa 6
Tabelul din Anexa 6 la lege, trebuie interpretat în sensul că, toate persoanele care sunt născute în aceeași perioadă să îndeplinească condițiile de pensionare sub aspectul vârstei în același interval, sub condiția realizării și a stagiului minim. Deci, în aplicarea corectă a tabelului se pleacă în mod firesc de la prima coloană a acestuia, urmând ca elementele din celelalte trei coloane să depindă de coloana unu și să fie stabilite raportat la aceasta.
Secția I Civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale - Decizia civilă nr.214/12 martie 2015.
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr. 2897/107/2013 formulată de contestatorul S.I. în contradictoriu cu intimatele C.P.S. M.A.I. și Comisia de Contestații a MAI, s-a solicitat anularea deciziei de pensionare nr.(…)/2013 emisă de către intimata C.P.S. a MAI.
În motivarea acțiunii reclamantul arată că decizia de pensionare nr.(…)/21.02.2013 încalcă prev.art.2 lit.d din Legea nr.263/2010, respectiv principiul egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul public de pensii, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.
De asemenea încalcă prev.art.3 lit. n din Legea nr.263/2010, în care se arată că expresia "punctajul mediu anual" are următoarea semnificație: "numărul de puncte realizat de asigurat, calculat prin raportarea punctajului total realizat de acesta în întreaga perioadă de activitate la numărul anilor corespunzători stagiului complet de cotizare prevăzut de lege la data pensionării.
Din interpretarea prev. art.52 și ale art.95 coroborat cu art. 3 lit. n din lege, rezultă că voința legiuitorului a fost aceea de a porni în stabilirea vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare de la data la care a fost depusă cererea de pensionare, iar nu de la data împlinirii vârstei standard de pensionare stabilită în funcție de data nașterii pentru fiecare persoană în parte, aceasta fiind și ordinea logică, atât timp cât valorile vârstei de pensionare si ale stagiului complet de cotizare sunt diferite în raport cu perioada de timp, iar nu fixe.
Această creștere treptată a valorilor se realizează conform unui grafic de eșalonare prevăzut în anexa nr. 5 la Legea nr.263/2010, pentru toți asigurați bărbați și pentru toate asiguratele femei și în anexa nr. 6 din lege pentru toate persoanele prevăzute la articolul 6 alineatul 1 punctul I litera c.
Astfel, folosindu-se prima coloană fiecărei persoane asigurate i s-au prestabilit, în funcție de data nașterii, un anumit stagiu de cotizare și o anumită vârstă standard de pensionare, ceea ce contravine spiritului Legii nr.263/2010, care prevede că în orice moment dat toți asigurații, prevăzuți la art. 6 alin.1 punctul I litera c au dreptul să beneficieze de același stagiu complet de cotizare și de aceeași vârstă standard de pensionare.
Mai mult decât atât, prima coloană din anexa nr. 6 la Legea nr.263/2010 are ca scop implementarea unui program informatic, având la bază data nașterii persoanelor care solicită pensionarea, care să vină în sprijinul C.P.S., însă aceasta duce la stabilirea unei alte modalități de raportare a vârstei standard de pensionare, comparativ cu a doua coloană din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010. De aceea, pentru rațiuni de ordin informatic, această modalitate de calcul este larg utilizată de casele de pensii.
Eliminând coloana cu anul și luna nașterii rezultă anexele corecte. Anexele astfel rezultate se folosesc pentru persoanele care solicită pensie anticipată sau anticipată parțială, pensie medicală sau care solicită să se pensioneze în baza articolului 55 din lege cu reducerea vârstei standard de pensionare datorită activităților desfășurate în condiții speciale sau deosebite de muncă.
A doua coloană din tabel cuprinde intervalele de timp în care se face eșalonarea (ianuarie 2011 - ianuarie 2030).
Prin urmare, semnificația întregului tabel este aceea că, în perioada indicată în coloana a doua, vârsta asiguratului la ieșirea la pensie, stagiul complet de cotizare și stagiul minim de cotizare sunt cele indicate în coloanele 3 -5, și se folosește pentru toate persoanele care solicită înscrierea la pensie pentru limită de vârstă înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare sau beneficiază de pensie anticipată, anticipată parțială sau pensie de invaliditate.
Invocă decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 4/2011.
Prin sentința civilă nr. 1090/2014 Tribunalul Alba a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către C.N.P.P.
A admis contestația formulată de contestatorul S.I. împotriva intimaților M.A.I.-Casa de Pensii Sectorială a M.A.I.- prin Direcția Generală Juridică și Comisia Centrală de Contestații a M.A.I. și în consecință:
A fost anulată decizia de pensionare nr.(…)/2013 emisă de către intimata Casa de Pensii a M.A.I.
A fost anulată Hotărârea nr.(…)/24.04.2013, emisă de către intimata Comisia Centrală de Contestații a M.A.I.
S-a dispus obligarea intimatei Casa de Pensii a M.A.I. la emiterea și comunicarea unei noi decizii de pensie pentru limită de vârstă, cu uzitarea la determinarea punctajului mediu anual, a unui stagiu necesar de cotizare de 21 de ani, cu plata pensiei lunare datorate contestatorului și astfel stabilită, începând cu data de 3.01.2013.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că stagiul necesar de cotizare care trebuie reținut ca element cumulativ împreună cu vârsta standard necesară de pensionare, este cel necesar a fi realizat la data cererii de pensionare și nu cel corespondent datei nașterii reclamantului, aceasta fiind și voința expresă a legiuitorului, anexa 6 din legea în materie, reprezentând în mod evident un grafic de eșalonare pentru creșterea treptată a stagiului necesar de cotizare, cât și a celui minim și obligatoriu.
S-a reținut faptul că, prin decizia nr.4/4.04. 2011, referitoare la recursul în interesul legii, privind modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual în operațiunile de calculare a pensiilor din sistemul public, pentru persoane ale căror drepturi s-au deschis începând cu data de 1 aprilie 2001 și care beneficiază de reducerea vârstei de pensionare potrivit legii, s-a statuat în sensul că, vârsta de pensionare si stagiul de cotizare - doua elemente obiective care trebuie sa se aplice tuturor asiguraților - au cunoscut modificări periodice, prin voința legiuitorului, care a dorit să crească treptat vârstele standard la care asigurații pot solicita pensionarea, precum si stagiile minime si complete de cotizare.
Aceasta eșalonare in timp a vârstelor standard de pensionare și a stagiilor minime si complete de cotizare a devenit necesară, deoarece trecerea la vârsta standard de pensionare si la stagiul de cotizare, nu se putea realiza de îndată, ci treptat.
Din interpretarea prevederilor legale, rezultă ca voința legiuitorului a fost aceea de a porni în stabilirea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare de la data la care a fost depusa cererea de pensionare, iar nu de la data nașterii asiguratului, aceasta fiind și ordinea logica, atât timp cât valorile vârstei de pensionare si ale stagiului de cotizare sunt diferite în raport cu perioada de timp, iar nu fixe.
Aceasta creștere treptată a valorilor s-a realizat conform unui grafic de eșalonare. Prin urmare, semnificația întregului tabel este aceea că, în perioada indicata în prima coloana, vârsta standard de pensionare, stagiul minim de cotizare si stagiul complet de cotizare sunt cele indicate in coloanele din tabel. De asemenea, prin stabilirea unor vârste standard diferite și a unor stagii complete de cotizare diferite pentru persoane născute la date diferite, dar care solicită înscrierea la pensie în același interval, se ajunge la crearea unei discriminări nejustificate pe criteriu de vârsta.
Vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare sunt elemente obiective, care se aplică in mod egal tuturor persoanelor care solicita înscrierea la pensie la un moment dat (în același interval) indiferent de vârsta lor biologica.
Prin decizia nr.919/1.11.2012, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor coloanei I cu titlul "luna și anul nașterii" din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, se arată și se dispune în sensul că prin stabilirea unor vârste standard de pensionare diferite si a unor stagii complete de cotizare diferite pentru persoane născute la date diferite, dar care solicita înscrierea la pensie în același interval, se ajunge la crearea unei discriminări nejustificate pe criteriul de vârsta. Se mai arată că din titlurile coloanelor din anexele menționate nu rezulta vârsta standard de pensionare, ci vârsta asiguratului la ieșirea la pensie stabilita in funcție de data nașterii,iar în mod indubitabil, chiar și dintr-o analiza sistematica si literala a textului nu apare nici un element de natură a conduce la concluzia ca textul legal criticat conține dispoziții care ar putea înfrânge principiul constituțional în cauza sau care creează o discriminare pe criteriul de vârsta, întrucât prin reglementarea în discuție nu se stabilesc vârste de pensionare diferite și stagii complete de cotizare diferite pentru persoane născute la date diferite, dar care solicită înscrierea la pensie în același interval și deci nu instituie vreo inegalitate in raport cu prevederile din Constituție invocate in cauza, reglementările din cuprinsul dispozițiilor legale criticate fiind aplicabile, fără nici o discriminare, pentru toate persoanele care se pensionează, aflate în situațiile prevăzute de aceste dispoziții legale și care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
De asemenea, prin decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.73 alin.(1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, instanța de control constituțional, a statuat că pentru deschiderea dreptului la pensie, legiuitorul a prevăzut, de principiu, existenta unui stagiu de cotizare minim sau complet, după caz, precum si o vârsta standard de pensionare. Îndeplinirea cumulativă, potrivit specificului fiecărui tip de pensie, a celor doua condiții impuse da naștere dreptului persoanei în cauza să beneficieze de pensie pentru limita de vârsta, anticipată, anticipată parțială, de invaliditate sau de urmaș.
De altfel, sistemul public de pensii are la baza principiul contributivității. Fiecare categorie de pensie acordată în temeiul legii are în vedere acest principiu și este la aprecierea legiuitorului de a prevedea condițiile si criteriile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumita categorie de pensie sau alta, cu condiția de a nu încălca exigentele constituționale ce rezulta din prevederile constituționale aplicabile.
Principiul contributivității stă la baza întregului sistem public de pensii, dreptul la pensie, precum si cuantumul pensiei fiind acordat, respectiv determinat ca urmare a contribuțiilor realizate la bugetul asigurărilor sociale de stat. Contribuțiile astfel realizate nu se circumscriu numai pensiilor pentru limita de vârstă, ci si tuturor celorlalte pensii.
Împotriva aceste sentințe au formulat apel în termen legal pârâții M.A.I.- prin D.G.J. a M.A.I și Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., solicitându-se schimbarea în tot a sentinței atacate, cu consecința respingerii acțiunii.
S-a criticat modul în care instanța fondului a soluționat excepția lipsei calității procesuale pasive a M.A.I., reiterându-se în esență argumentele arătate în fața instanței de fond prin întâmpinare, respectiv faptul că atribuțiile instituției sunt strict reglementate în cuprinsul O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea M.A.I.
Potrivit prev. art. 139 lit. l din Legea nr.263/2010 cu modificările si completările ulterioare, C.P.S. a M.A.I. "asigură reprezentarea în fața instanțelor judecătorești in litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentei legi ".
În situația de față, având în vedere că solicitarea reclamantului vizează operațiuni specifice de stabilire și plată a drepturilor de pensie (recalculare punctaj mediu anual), pretențiile acesteia pot fi dezbătute în cadrul unui proces civil doar în contradictoriu cu instituția care are atribuții specifice conferite de lege în acest sens, respectiv cu C.P.S. a M.A.I.
Cu privire la fondul cauzei s-a arătat că pensia reclamantului a fost stabilită cu respectarea art. 95 din Legea nr.263/2010, precum și a anexei 6 la lege.
Invocă faptul că hotărârile CEDO menționate în sentința tribunalului nu au incidență în cauză, întrucât practica CEDO în cauze similare este în sensul că art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO se interpretează în sensul că garantează acordarea unei indemnizații unei persoane care a contribuit la asigurările sociale, dar nu garantează acordarea unei anumite sume. (….)
CURTEA (..) verificând, potrivit art. 479 din Codul de procedură civilă, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, reține că apelul este fondat, în următoarele limite:
În primul rând, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin apel, se constată că prima instanță a stabilit corect cadrul procesual, respectiv calitatea procesuală pasivă în cauză a pârâților M.A.I.-C.P.S. a M.A.I.- prin D.G.J. și Comisia Centrală de Contestații a M.AI. Potrivit art.149 și 151 din Legea 263/2010, obiectul contestațiilor îl constituie deciziile de pensie emise de casele de pensii sectoriale, respectiv hotărârile comisiei de contestații care funcționează în cadrul M.AI., astfel încât se justifică calitatea procesuală pasivă a instituțiilor emitente a deciziilor atacate.
Cu privire la anularea deciziei de pensionare nr.(…)/.2013, emisă de către intimata C.P.S. M.A.I., Curtea de apel reține că în mod greșit prima instanță a dispus admiterea acțiunii contestatorului cu consecința anulării deciziei de pensie, pentru următoarele considerente:
Contestatorul este născut la data de 16.07.1964, astfel încât la data cererii de pensionare (18.01.2013) avea vârsta de 48 ani și 5 luni.
Aplicabilă în cauză este Legea 263/2010, care prevede următoarele cu privire la deschiderea dreptului la pensie:
Art. 52 - Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege.
Art. 53 - (1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.
(2) Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea stagiului minim de cotizare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.
(3) Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea stagiului complet de cotizare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.
Contestatorului, cadrul militar în Ministerul Administrației si Internelor, i se aplică tabelul din anexa nr. 6 la lege, ale cărui rubrici sunt următoarele: (…)
Contrar celor afirmate de contestator, tabelul trebuie interpretat în sensul că, pentru toți cei născuți într-o anumită lună-de exemplu, în cazul contestatorului, iulie 1964- data și anul în care sunt îndeplinite condițiile de pensionare pensionării trebuie să fie aceleași, cu luarea în calcul bineînțeles, a reducerilor de care beneficiază individual fiecare în baza altor articole din lege, deci, toate persoanele care sunt născute în aceeași perioadă să îndeplinească condițiile de pensionare sub aspectul vârstei în același interval, sub condiția realizării și a stagiului minim. Deci, în aplicarea corectă a tabelului se pleacă în mod firesc de la prima coloană a acestuia, urmând ca elementele din celelalte trei coloane să depindă de coloana unu și să fie stabilite raportat la aceasta.
Interpretarea contestatorului este cea opusă, în sensul că vârsta standard de pensionare și stagiile de cotizare sunt elemente obiective care se aplică în mod egal tuturor asiguraților care solicită înscrierea la pensie în același interval, indiferent de vârsta biologică și o prevedere contrară ar produce o discriminare nejustificată în funcție de vârstă. Invocă în susținerea acestui punct de vedere decizia ÎCCJ 4/2011.
Instanța nu își poate însuși acest punct de vedere. Î.C.C.J. a pronunțat, într-adevăr, în cazul unui recurs în interesul legii, decizia nr. 4/2011, care privea însă interpretarea și aplicarea legii anterioare a pensiilor, Legea nr.19/2000. Această decizie a fost pronunțată în contextul în care în aplicarea Legii nr.19/2000 instanțele de judecată au avut o practică neunitară cu privire la determinarea vârstei standard de pensionare, respectiv dacă trebuia aplicată anexa 3 la lege, care pornea într-adevăr în stabilirea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare de la data la care a fost depusa cererea de pensionare, sau anexa 9 la Ordinul 340/2001, conform cu care fiecărei persoane asigurate i s-au prestabilit, în funcție de data nașterii, un anumit stagiu de cotizare și o anumită vârsta standard de pensionare. Această controversă care este reală și la care face trimitere contestatorul a fost soluționată de ÎCCJ prin recursul în interesul legii, dându-se prioritate actului juridic de forță superioară, legea, care, într-adevăr, prevedea ca punct de plecare în stabilirea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare, data depunerii cererii.
Însă, tocmai pentru rezolvarea problemelor sistemului public de pensii și pentru a nu se genera interpretări diferite, legiuitorul (anterior chiar pronunțării recursului în interesul legii) a edictat o nouă lege a pensiilor, nr.263/2010, în vigoare și aplicabilă reclamantului, în care a stabilit un singur mod de calcul a celor trei elemente ce sunt avute în vedere la stabilirea dreptului la pensie - deci luna și anul pensionării, stagiul complet și minim de cotizare se stabilesc în funcție de luna și anul nașterii titularului cererii de pensionare.
În acest sens au fost concepute anexele 5 și 6 la lege, în prezent nemaiexistând un alt tabel-cum exista în reglementarea precedentă invocată de contestator-care să pornească în stabilirea acestora de la data cererii de pensionare.
În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională a României, care prin decizia nr. 919/2012, a reținut următoarele:
"În ceea ce privește invocarea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.4 din 4 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.349 din 19 mai 2011, Curtea observă că ea a vizat o situație existentă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.263/2010.
În această decizie a fost analizată neconcordanța dintre două categorii de dispoziții normative pretins contradictorii: unele prevăzute de anexa nr.3 la Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din 1 aprilie 2000 și altele prevăzute de anexa nr.9 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr.340/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.237 din 10 mai 2001, care își propuneau să le detalieze pe primele. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție a vizat rezolvarea acestei contradicții care ținea, în opinia acesteia, de ierarhia normelor juridice.
Pentru a tranșa definitiv problemele legate de luarea în calcul a datei nașterii pentru stabilirea vârstei de pensionare, legiuitorul a stabilit expressis verbis că prima o determină pe cea de-a doua, ambele fiind indisolubil legate între ele. În aceste condiții, aspectele rezultate din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.4 din 4 aprilie 2011 nu mai subzistă sub actuala reglementare; de data aceasta, pentru a nu da naștere la interpretări divergente, legiuitorul a stabilit că ceea ce primează la stabilirea dreptului de pensie este situația personală a asiguratului, și nu a altor asigurați (a se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr.1.238 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.811 din 16 noiembrie 2011).
De asemenea, Curtea reține că legiuitorul nu este obligat la adoptarea unei soluții legislative care să preia cele stabilite în decizia pronunțată în urma soluționării unui recurs în interesul legii, ci poate adopta o reglementare nouă și neechivocă (a se vedea, pentru o situație similară, Decizia nr.575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.368 din 26 mai 2011). Decizia pronunțată în urma promovării unui recurs în interesul legii reprezintă rezultatul unei activități de interpretare a legii (Decizia Curții Constituționale nr.221 din 9 martie 2010, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.270 din 26 aprilie 2010), și nu de legiferare (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr.838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.461 din 3 iulie 2009), și își găsește aplicabilitatea atât timp cât temeiul de drept, mai precis norma interpretată, este în vigoare.
În concluzie, Curtea reține că soluția din 2010 a legiuitorului vizează, pe de o parte, asigurarea unui echilibru între resursele financiare existente și cheltuielile ocazionate de plata pensiilor, în condițiile unui deficit al bugetului asigurărilor sociale în creștere, iar, pe de altă parte, tranșarea definitivă a unei probleme care a dat naștere unei interpretări cel puțin discutabile. Astfel, dublul criteriu folosit este de natură să satisfacă exigențele art.16 din Constituție privind egalitatea în drepturi, dispozițiile legale respective aplicându-se persoanelor care se află în aceeași situație juridică";.
Cu privire la pretinsa discriminare invocată de contestator, prin aceeași decizie Curtea Constituțională reține următoarele: "Trebuie observat că legea instituie un dublu criteriu pentru ieșirea la pensie pentru limită de vârstă: vârsta și stagiul complet de cotizare. Având în vedere deficitul bugetului de asigurări sociale menționat, legiuitorul a instituit o grilă de creștere progresivă a vârstei de pensionare, iar data nașterii este un criteriu obiectiv pentru determinarea acesteia, întrucât raportat la ea se stabilește vârsta de pensionare. Acest tip de reglementare există în majoritatea sistemelor naționale, ea fiind justificată de asigurarea resurselor necesare finanțării sistemului public de pensii, în condițiile în care, pe de o parte, se înregistrează o scădere a numărului populației active și, pe de altă parte, o creștere a speranței de viață a persoanelor aflate la pensie.";
Tot astfel, prin decizia nr. 698/2014 a Curții Constituționale s-au reținut următoarele: "Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 95 alin. (1) din Legea nr.263/2010, dispoziții criticate din perspectiva instituirii unei discriminări referitoare la calculul punctajului mediu anual, în funcție de anul și luna nașterii, Curtea reține că asupra criticii privind instituirea unor condiții inegale de calcul al punctajului mediu anual, în funcție de anul și luna nașterii, cu consecința diminuării progresive a punctajului mediu anual, respectiv a pensiei, critică raportată la art. 16 din Constituție, s-a pronunțat prin Decizia nr. 243 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 18 iunie 2014, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. c) și d), art. 95 coroborat cu art. 3 alin. (1) lit. n) și v) și art. 52-54 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și ale anexelor nr. 5 și 6 la aceasta. Curtea a reținut în esență că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Astfel, cuantumul pensiei reflectă atât stagiul de cotizare, cât și veniturile realizate în cursul acestuia, însă deschiderea drepturilor de pensie este condiționată și de vârsta asiguratului determinată în funcție de data nașterii sale. Legea instituie un dublu criteriu pentru ieșirea la pensie pentru limită de vârstă: vârsta și stagiul complet de cotizare. Având în vedere deficitul bugetului de asigurări sociale menționat, legiuitorul, prin Legea nr. 263/2010, a instituit o grilă de creștere progresivă a vârstei de pensionare, iar data nașterii este un criteriu obiectiv pentru determinarea acesteia, întrucât, raportat la ea, se stabilește vârsta de pensionare. Acest tip de reglementare există în majoritatea sistemelor naționale, ea fiind justificată de asigurarea resurselor necesare finanțării sistemului public de pensii, în condițiile în care, pe de o parte, se înregistrează o scădere a numărului populației active și, pe de altă parte, o creștere a speranței de viață a persoanelor aflate la pensie.";
În concluzie, se reține că modul de calcul solicitat de intimat, atât cu privire la vârsta standard pentru deschiderea dreptului la pensie, cât și cu privire la modul de calcul al punctajului nu este în concordanță cu dispozițiile legale în vigoare și cu interpretarea acestora de Curtea Constituțională a României.
Pentru considerentele arătate anterior, Curtea, conform art. 480 alin. 2 Cod de procedură civilă, a admis ca fondate apelurile, a schimbat în parte sentința atacată și a respins ca nefondată acțiunea formulată în cauză.
S-a menținut sentința atacată în ceea ce privește soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a C.N.P.P.
| ← Pensie comunitară. Raportul dintre normele comunitare şi... | Încasarea unor sume de bani cu titlu de premii în perioada... → |
|---|
