Decizia civilă nr. 1156/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1156/R/2011
Ședința din data 29 martie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : I. T.
JUDECĂTOR : D. C. G.
JUDECĂTOR : C. M. GREFIER : N. N.
S-au luat în examinare recursurile declarate de către pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, I. G. AL P. R., Ș. DE A. DE P. "S. M.", MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. C. împotriva sentinței civile nr. 3293 din 7 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanții C. M., C. L., C. M., R. ANA, B. C. D., M. I., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta pârâtei - recurente Ș. de A. de P. „. M., consilier juridic T. R., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta pârâtei - recurente Ș. de A. de P. „. M. depune la dosar O. S. din (...) al M.ui A. și I., adresa I.ui general de P. din (...) și dispozițiile directorului de nominalizare a reclamanților care urmau să beneficieze de salariu de merit în cursul anului 2009, cu precizarea că nu a transmis aceste documente prin poștă ele având caracter secret. Mai depune la dosar, cu aceeași precizare, adresa IGPR prin care părții pe care o reprezintă i se aduce la cunoștință numărul salariilor de merit ce puteau fi acordate în anul 2009 personalului din structură.
Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului formulat în cauză.
Reprezentanta pârâtei recurente Ș. de A. de P. „. M. solicită admiterea recursului declarat de această parte, desființarea sentinței pronunțate de instanța de fond cu consecința respingerii acțiunii reclamanților. P. că unul din reclamanți a primit salariu de merit, în limita bugetului aprobat. Raportat la recursul declarat de Ministerul Administrației și Internelor solicită respingerea excepției invocate de acesta, a lipsei calității procesuale, deoarece acesta este ordonator principal de credite. R. formulate de IGPR și Ministerul Finanțelor Publice sunt întemeiate, fiind de acord cu admiterea lor.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3293 din 07 oct. 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea formulată și precizată de către reclamanții C. L. ș.a., în contradictoriu cu pârâții M. I. SI R. A., I. G. AL P. R., Ș. DE A. DE P. S. M. și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, și în consecință pârâtul de rândul 3 a fost obligat să plătească reclamanților salariul de merit și toate drepturile salariale calculate prin raportare la salariul de merit, aferente perioadei martie 2009- noiembrie 2009 și la plata dobânzii legale calculată asupra acestor sume, calculată de la data de (...) și până la plata debitului.
Pârâții de rândul 1 și 2 au fost obligați să cuprindă în buget sumele necesare plății drepturilor salariale menționate.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că reclamanții au, respectiv au avut în cursul anului 2009, calitatea de salariați ai pârâtei Ș. de agenți de politie S. M., în calitate de personal civil contractual având rezultate deosebite în desfășurarea activității în anul 2008.
Pârâtul IGPR C. a recunoscut prin întâmpinare că Ș. de agenți de politie S. M. i-au fost repartizate 27 salarii de merit pentru anul 2009, iar reprezentanta acestui pârât a recunoscut că reclamanților li s-au plătit salariile de merit aferente lunii decembrie 2009.
Potrivit art. 28 al. 1 lit.a) din L. nr. 360/2002, polițistul are dreptul la salariul lunar, compus din salariul de baza, indemnizații, sporuri, premii și prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege. R. au beneficiat de un salariu de merit în tot cursul anului 2009, sumele cuvenite fiind însă încasate numai sporadic în cursul anului 2009, respectiv în lunile ian. - martie și decembrie 2009.
Principiul supremației legii este un principiu fundamental, iar dreptul reclamanților la plata salariului prevăzut de lege este un element esențial al raportului de muncă.
Obligația principală a pârâților față de reclamanți era de a plăti, respectiv de a le asigura plata salariului în toate componentele sale stabilite pentru anul
2009, orice reținere din salariu putând fi operată doar în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, iar în speță nu se reține existența vreunei astfel de situații.
Prin urmare, având în vedere prejudiciul material suferit de către reclamanți prin neplata pe lunile martie - nov. 2009 a salariului de merit stabilit și datorat pentru întreg anul 2009 și a drepturilor salariale care se raportează la aceste sume, instanța a admis acțiunea, în baza art. 154, art. 156 și art. 157 al. 2 Codul muncii, art. 28 al. 1 lit. a) din L. nr. 360/2002.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. C., MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, I. G. AL P. R. și Ș. DE A. DE P. "S. M." .
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D. C. a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamanților încontradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice.
În motivarea recursului a arătat că instanța nu a ținut cont de excepția lipsei calității procesuale pasive a M.ui F. P. și excepția inadmisibilității acțiunii reclamanților fata de Ministerul Finanțelor Publice, invocate prin întâmpinare.
A., prin excepțiile invocate noi a arătat ca cererea formulata de reclamanți direct împotriva M.ui F. P. este inadmisibila, întrucât aceasta instituție nu a avut nici un fel de raporturi juridice cu reclamanții, astfel încât aceștia sa fie îndreptățiți să se îndrepte direct împotriva acesteia.
De asemenea, instanța a ignorat excepția lipsei calității procesuale pasive a M.ui F. P. raportată la atribuțiile acestuia prevăzute in L. nr.500/2002 privind finanțele publice.
In al doilea rând, instanța nu a ținut cont de faptul că bugetul pe anul
2010 a fost deja adoptat conform art.4 alin 1 și alin 2 din L. nr. 500/2002, legea bugetara anuală prevede și autorizează pentru anul bugetar, veniturile și cheltuielile, prin buget, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează plăți, acestea reprezentând limita maximă care nu poate fi depășită.
Pârâtul I. G. al P. R. (I.), a solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței atacate cu respingerea acțiunii.
În motivarea recursului a arătat că salariul de merit și procedura de acordare au fost reglementate prin art. 4 din O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare.
Prin adresa nr. 2. din (...). Direcția Resurse Umane din I. a comunicat Ș. de A. de P. „ S. M." - C. că în conformitate cu O. M.. nr. S. din (...) și aprobarea I., acesteia i-au fost repartizate 27 salarii de merit aferente anului 2009.
Ș. de A. de P. „. M." - C. a fost finanțată în anul 2009, de la capitolul bugetar 65.01 Învățământ", iar sumele aferente pentru plata salariilor de merit au fost incluse în bugetul aprobat.
Bugetul repartizat acestei unități. la alineatul 10.01.02 „ salarii de merit" a asigurat plata acestei cheltuieli numai în trimestrul 1 al anului 2009, deoarece prin O. ministrului nr. S. din (...) s-a dispus încadrarea în limitele bugetare repartizate ordonatorilor de credite.
În luna ianuarie 2010, odată cu plata drepturilor salariale aferente lunii decembrie 2009 s-au achitat și salariile de merit pentru această lună, conform O.ui ministrului nr. S. din (...).
Conform prevederilor art.22 alin.1 din L. 500/2002 privind finanțele publice, ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale, iar conform art.57 din OG nr. 38/2003 acordarea drepturilor bănești reglementate prin ordonanța menționată se va face în limita fondurilor bugetare aprobate anual unităților M.ui A. și I..
În acest context, instanța de fond nu a apreciat în mod temeinic și legal faptul că plata salariilor de merit s-a făcut în limitele bugetare aprobate, în condițiile în care capitolul bugetar repartizat a asigurat plata acestui gen de cheltuieli numai în trimestrul I al anului 2009.
Subliniază faptul că salariul de merit este un spor care se poate acorda polițiștilor care au obținut rezultate deosebite, însă în limita fondurilor existente, iar neacordarea acestui spor nu poate fi revendicată.
Pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a solicitat admiterearecursului cu respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată.
În motivarea recursului a arătat că în mod eronat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M.ui A. și I. neținând cont de faptul că această calitate presupune existența identității între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
P. faptul că acest drept salarial a fost acordat printr-o dispoziție emisă de către directorul Ș. de A. de P. S. M. C.-N., Ministerul Administrației și
Internelor având calitatea de ordonator principal de credite, iar directorul școlii are calitatea de ordonator terțiar de credite.
Conform prevederilor art.21 din L. nr.500/2002 privind finanțele publice, ministerul administrației și internelor în calitatea sa de ordonator principal de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari de credite.
Arată că așa cum a constatat și Î.C.C.J. prin decizia civilă nr.2468/2009, în soluționarea problemei calității procesuale pasive a M.. trebuie analizate și dispozițiile art.109 din L. nr.188/1999, republicată, care prevăd că litigiile care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competențainstanței de contencios administrativ, astfel că numai autoritatea cu care este încheiat raportul de serviciu va avea calitate procesuală pasivă.
Apreciază că instanța de fond în mod eronat a admis acțiunea, deoarece
Ș. de A. de P. i-a fost repartizat bugetul de venituri și cheltuieli, în conformitate cu L. 18/2009, fondurile necesare plății salariilor de merit fiind asigurate doar pentru primele două luni ale anului 2009.
Raportat la aceste aspecte, printre măsurile dispuse de conducerea instituției în vederea încadrării în fondurile bugetare aprobate, s-au menținut în perioada aprilie-iulie 2009 salariile și sporurile la nivelul actual, cu excepția salariilor de merit care se acordă numai personalului finanțat de la capitolul bugetar 61.01 „Ordine publică și siguranță națională";.
Referitor la acordarea dobânzii calculată asupra sumelor ce trebuie să li se plătească reclamanților arată că actul normativ care reglementează dobânda este OG nr.9/2000 cu modificările și completările aduse de L. nr.356/2002, astfel că nu există temei legal care să permită achitarea dobânzii legale la suma reprezentând salariul de merit și drepturile salariale calculate prin raportare la salariul de merit aferente perioadei martie 2009 - noiembrie 2009, la care instanța de fond a obligat instituția.
Ș. de A. de P. „. M. C.-N. a solicitat admiterea recursului, modificareasentinței în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
În motivarea recursului apreciază că sentința pronunțată este neîntemeiată, deoarece art.14 din L. 500/2002 stabilește că bugetul alocat are o destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale, iar o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare. Mai mult, prin O. nr. S. din (...) s-a dispus ordonatorilor de credite încadrarea în limitele bugetare repartizate la articolul bugetar „salarii de merit"; pentru personalul din competența de numire.
De asemenea apreciază nelegală sentința instanței de fond, deoarece instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, deoarece nu toți reclamanții au beneficiat de dreptul de salariu de merit pe perioada martie-noiembrie 2009.
Aceasta este situația reclamanților de la pozițiile 9 și 10 din tabelul anexat, care au beneficiat de salariu de merit până în (...), respectiv din (...) până la sfârșitul anului, prin aplicarea prevederilor pct.109 din anexa nr.2 la O. nr. S.. A., în cazul încetării raporturilor de serviciu, salariul de merit al polițistului poate fi redistribuit, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a intervenit vreuna din situațiile de încetare, altui polițist pe perioada rămasă până la sfârșitul anului.
Analizând recursurile formulate, prin prisma motivelor invocate, aînscrisurilor de la dosar și a normelor legale incidente, Curtea, deliberând, reține următoarele:
1.Lipsa calității procesuale pasive a pârâtului M. F.
Ministerul Finanțelor Publice este cel care, potrivit art. 19 din L. nr.
500/2002, privind finanțele publice, „coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție";, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 6 din HG 34/2009 privind organizarea și funcționarea M.ui F. P., „elaborează pe bază de metodologii proprii, menținând în permanență un echilibru bugetar corespunzător, proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare";.
Totodată, legea instituie răspunderea M.ui F. P. pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de P., precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Așadar, Ministerul Finanțelor Publice a fost chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice cu privire la derularea procedurii bugetare: întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar.
Prima instanță nu a afirmat nicidecum că între Ministerul Finanțelor
Publice și reclamanți ar exista vreo obligație de plată pentru drepturi bănești pe care ministerul ar trebui să le plătească într-un raport concret de muncă, ci numai de obligațiile care îi revin MFP în virtutea dispozițiilor legale aflate în vigoare, în legătură cu bugetul de stat, izvorâte din L. nr.500/2002 și din Hotărârea Guvernului nr.34/2009.
2. Lipsa calității procesuale pasive a M.ui A. și I.
Potrivit art. 7 alin. 2 din OUG nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea M.ui A. și I., cu modificările și completările ulterioare, ministrul administrației și internelor are calitatea de ordonator principal de credite.
Este adevărat că acest pârât nu are calitatea de angajator în raport cu reclamanții intimați, însă calitatea sa procesuală nu este legată de acest aspect, ci de rolul pe care îl are în construcția bugetară necesară alocării fondurilor pentru acoperirea drepturilor salariale legitime.
A., după cum rezultă din dispozitivul hotărârii atacate, Ministerul
Administrației și Internelor a fost obligat, împreună cu M. F. la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor recunoscute.
Or, în acest proces, Ministerul Administrației și Internelor are fără îndoială un rol esențial, în condițiile în care, după aprobarea creditelor bugetare, ministrul administrației este cel ce va repartiza creditele pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Față de toate aceste considerente, Curtea apreciază că excepția lipsei calității procesuale pasive a M.ui A. și I. este nefondată, fiind în mod judicios respinsă ca atare de instanța de fond.
3. Cu privire la motivele de fond comune invocate de recurenta Ministerul Administrației și Internelor, Ș. de A. de P. „ S. M. C. N. și I. G. al P. R., referitoare la obligația ordonatorilor de credite de a se încadra în limitele bugetare aprobate, se constată că acestea nu sunt fondate.
A., Curtea reține că, astfel cum în mod constant s-a statuat în practica judiciară și în literatura de specialitate, lipsa fondurilor necesare plății drepturilor salariale nu poate fi reținută de către instanță ca motiv de netemeinicie a acțiunii prin care salariații solicită îndeplinirea obligației de plată a salariilor stabilite conform legii.
Obligația de încadrare în limita fondurilor bugetare alocate, cuprinse în dispozițiile art. 22 alin. 1 din L. 500/2002 și art. 4 alin. 2 din aceiași lege constituie reguli firești de disciplină bugetară, însă nu pot constitui motive de exonerare de răspundere pentru plata unor drepturi salariale stabilite tot în conformitate cu prevederile legale.
În acest context, neîntemeiate sunt și apărările apărările recurentei pârâte I. referitoare la caracterul facultativ al acordării salariilor de merit. A.,art. 4 din O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare, stabilește în aliniatul 1 că polițiștii, pentru rezultate deosebite obținute în activitatea desfășurată, pot primi un salariu de merit lunar, de până la 20% din salariul pentru funcția îndeplinită. A.. 2 al aceluiași articol prevede în completare că salariul de merit se stabilește
odată pe an , de regulă după aprobarea bugetului, în baza criteriilor elaborateprin ordin al ministrului de interne și se acordă pentru cel mult 30% din numărul total de posturi prevăzute în statele de plată.
Toate aceste limitări - cuantum maxim al sporului, numărul maxim de salarii de merit ce se acordă, criteriile de acordare și limitele a locărilor bugetare sunt prevăzute în mod imperativ de lege, dar trebuie avute în vedere în momentul în care se dispune acordarea acestui drept.
Or, așa cum de altfel însăși recurenta pârâta a arătat prin întâmpinarea depusă la fondul cauzei, prin O. M. nr. S. din (...) au fost repartizate 27 de salarii de merit către pârâta Ș. de A. de P. „ S. M. C. N.
Prin dispoziției a directorului școlii, reclamanților li s-a acordat acest merit pentru anul 2009, drept ce a și fost plătit până în martie 2009.
Ca atare, în baza acestor ordine și dispoziții, raportate la prevederile legale mai sus amintite, reclamanții au dobândit un drept legal, cu un caracter anual.
Faptul că ulterior fondurile bugetare alocate nu au fost suficiente nu mai poate constitui o cauză pentru stingerea acestui drept, limitele alocărilor bugetare fiind un criteriu legal pentru acordare, deci nașterea acestui drept, și nu pentru executarea sa. Odată recunoscut, cu toate limitele pe care ordonatorii secundari și terțiari de credite trebuiau să le respecte în temeiul normativelor analizate, acest salariu de merit trebuie plătit pe parcursul întregului an pentru care a fost acordat.
Curtea va reține însă ca fondat motivul de recurs al Ș. de A. de P. „ S. M.
C. N., raportat la data încetării raporturilor de serviciu al reclamanților R. V. și
C. M., în mod evident drepturile acordate în temeiul raporturilor de muncă neputând supraviețui datei încetării acestora.
În ceea ce privește pe reclamanții C. L., C. M., B. C. -D. și M. I., Î. pentru luna decembrie 2009 salariul de merit a fost achitat, urmează ca plata acestui să se facă doar pentru perioada 01.03. - (...).
În consecință, față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, , în temeiul disp.art.312 alin.1 din Codul de procedură civilă, se vor respinge recursurile formulate de Ministerul Finanțelor Publice, I. G. al P. R. și Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr. 3299 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...) și față de prevederile art. 309 pct. 9 se va admite recursul formulat de Ș. de A. de P. „ S. M. C. N., împotriva aceleiași sentințe, ce se va modifica în parte conform dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de Ș. DE A. DE P. „. M. C. N. împotriva sentinței civile nr. 3299 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că :
Obligă pârâtul de rândul 3 să plătească reclamanților salariul de merit și toate drepturile salariale calculate prin raportare la salariul de merit și la platadobânzii legale calculate asupra acestor sume de la data punerii în întârziere,
(...) și până la data plății efective, după cum urmează :
- reclamanților C. L., C. M., B. C. -D. și M. I., pentru perioada 01.03. -
(...);
- reclamantei R. Ana, pentru perioada 01.03.-(...).
- reclamantei C. M., pentru perioada 01.04- (...).
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Respinge recursurile formulate de Ministerul Finanțelor Publice, I. G. al
P. R. și Ministerul Administrației și Internelor împotriva aceleiași sentințe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 29 martie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI I . T. D. C. G. C. M.
N. N.
GREFIER R ed. DG Dact.SM/2 exp.
| ← Decizia civilă nr. 974/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 1033/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
