Decizia civilă nr. 1033/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1033/R/2011
Ședința publică din 21 martie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : D. G. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC A. S. împotriva sentinței civile nr. 3427 din 18 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat B.-H. D., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 15 martie
2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare, prin care invocă excepția tardivității recursului.
Curtea, după deliberare, urmează să respingă excepția tardivității recursului invocată de către reclamantul intimat prin întâmpinare, având în vedere că s-a respectat termenul de 10 zile prevăzut de dispozițiile art. 80 din Legea nr. 168/1999, sentința recurată fiindu-i comunicată pârâtei recurente la data de 18 noiembrie 2010, iar recursul a fost înregistrat la data de 29 noiembrie 2010.
De asemenea, se constată că pârâta recurentă și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct.8, 242 alin. 2 C.pr.civ. și art. 969 C.civ.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A Deliberând constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2310 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...) a fost respinsă acțiunea reclamantului B. H. D. împotriva pârâtei SC A. S. având ca obiect anularea Deciziei de concediere nr. 121/(...), însoțită de cererile accesorii reglementate de art.78 din Codul muncii, acordarea salariilor compensatorii, plata cheltuielilor efectuate cu ocazia vizitelor medicale, plata orelor suplimentare și obligarea pârâtei la plata daunelor morale de 20.000 lei.
Prin Decizia civilă nr. 85/(...) s-a admis recursul declarat de reclamantul
B. - H. D. împotriva sentinței civile nr. 2310 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează în întregime și în consecință, s-a trimis cauzaspre rejudecare primei instanțe pentru a se pronunța pe toate capetele de cerere cu care a fost investită.
În rejudecare, prin sentința civilă nr. 3427 din (...) a T.ui C. pronunțate în dosar nr. (...), a fost admisă în parte acțiunea formulată de către reclamantul B. H. D. în contradictoriu cu pârâta S. A. E. G., punct de lucru în C.-N., C. F. nr. 147-153, jud. C. și, în consecință,] a fost obligată pârâta să plătească reclamantului o despăgubire egală cu salariul lunar avut de către reclamant în anul 2009 și au fost respinse restul capetelor de cerere.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia nr.
121/(...) emisă de către pârâtă s-a dispus concedierea reclamantului din funcția de inspector SSM, în temeiul art. 65 al. 1 din Codul muncii, pentru motivul desființării locului de muncă al acestuia, cu mențiunea că nu există alte posturi vacante în unitate - f. 4.
Potrivit înscrisurilor de la f. 11-22, pârâta a respectat condițiile privind procedura de concediere colectivă, iar desființarea postului reclamantului a fost reală și efectivă.
Conform art. 78 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2007-2010, „(1) La încetarea contractului individual de munca din motive ce nu țin de persoana salariatului, angajatorii vor acorda acestuia o compensație de cel puțin un salariu lunar, in afara drepturilor cuvenite la zi.
(2) Prevederile alin. 1 sunt aplicabile atunci când încetarea contractuluiindividual de munca a intervenit ca urmare a unor motive ce nu țin de persoanasalariatului.";
Totodată, potrivit art. 236 alin. 4 din Codul muncii, contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților iar conform art. 30 din Legea nr.130/1996, executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru părți, iar neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta.
Prin urmare, contractul de muncă al reclamantului fiind desființat pentru motive care nu țin de persoana sa, reclamantul este îndreptățit la plata unui salariu compensatoriu, în condițiile prevăzute de art. 78 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2007-2010.
Reclamantul nu a făcut dovada că a prestat munca peste durata normală de 8 ore zilnic iar din fișele de pontaj depuse la f. 25-43 din dosarul de fond I reiese că acesta a lucrat zilnic timp de 8 ore.
În ceea ce privește pretenția privind plata sumei de 20.000 lei cu titlu de daune morale, s-a constatat că nu s-a dovedit existența unui prejudiciu moral cauzat prin vreo faptă ilicită culpabilă a pârâtei, astfel că și acest capăt de cerere este neîntemeiat. Nu se constată existența unei fapte ilicite a pârâtei prin desființarea postului reclamantului, aceasta acționând în aplicarea dispozițiilor art. 65 al. 1 din Codul muncii. Reclamantul a depus la dosar copia unui bilet de ieșire din spital însă data acestuia este (...), or concedierea având loc la data de (...), rezultă că nu există legătură între desfacerea contractului de muncă și accidentul cerebral suferit.
În ceea ce privește solicitarea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor efectuate pentru vizitele medicale, s-a constatat că reclamantul nu a depus la dosar dovada suportării vreunor cheltuieli cu acest titlu.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 78 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2007-2010, art. 65 și urm., art. 236 alin.4 din Codul muncii, art. 30 din Legea nr.130/1996, instanța a admis în parte acțiunea formulată și a obligat pârâta să plăteascăreclamantului o despăgubire egală cu salariul lunar avut de către reclamant în anul 2009. S-au respins restul capetelor de cerere.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SC A. S., solicitând întemeiul art. 304 pct.8 Cod procedură civilă, modificarea în parte a sentinței însensul respingerii cererii de acordare a salariului compensatoriu.
În memoriul de recurs s-a arătat că soluția pronunțată de instanța de fond este nelegală întrucât Contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate pentru anii 2008-2010 și contractul individual de muncă al intimatului nu prevede acordarea de salarii compensatorii în cazul concedierilor individuale sau colective. În același sens s-a stabilit și prin discuțiile dintre conducerea societății și reprezentanții salariaților din (...), discuții în urma cărora s-a încheiat Procesul verbal înregistrat sub nr.
761/(...).
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate,
Curtea de A. reține următoarele:
Deși s-a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.8 Cod procedură civilă, criticile concrete formulate împotriva sentinței de fond pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă întrucât se referă la aplicarea greșită a dispozițiilor legale, respectiv la aplicarea eronată a contractului colectiv de muncă la nivel național, în condițiile în care nici în contractul individual de muncă, nici în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate nu se prevede acordarea unui drept de natura celui menționat în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel național.
Conform art. 67 din Codul muncii „salariații concediați pentru motive care nu țin de persoana lor beneficiază de măsuri active de combaterea șomajului și pot beneficia de compensații în condițiile prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil";.
Potrivit art. 78 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2007-2010, „(1) La încetarea contractului individual de munca din motive ce nu țin de persoana salariatului, angajatorii vor acorda acestuia o compensație de cel puțin un salariu lunar, in afara drepturilor cuvenite la zi.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile atunci când încetarea contractului individual de munca a intervenit ca urmare a unor motive ce nu
țin de persoana salariatului.";
În ceea ce privește contractul colectiv de muncă aplicabil, se reține că în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea 130/1996 contractul colectiv de muncă la nivel național produce efecte pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din țară.
De asemenea, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea 130/1996 contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, iar conform alin. (3) al aceluiași articol contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă.
Din coroborarea dispozițiilor legale menționate anterior rezultă că un contract colectiv de muncă încheiat la nivel inferior (în speță la nivel de unitate) nu poate să conțină drepturi la nivel inferior celor stabilite printr-un contract de muncă încheiat la nivel superior (în speță Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel național pe anii 2007-2010). Dacă aceste dispoziții nu se respectă, se aplică în mod evident contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior, respectiv contractul colectiv de muncă încheiat la nivel național.
În mod similar, contrar celor invocate de recurent, faptul că în contractul individual de muncă al intimatului nu s-a prevăzut acordarea unui salariu compensatoriu pentru concedierea din motive neimputabile salariatului nu afectează dreptul acestuia la plata acestei prestații prevăzute de art. 78 din Contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007-
2010, întrucât contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă.
În consecință, se apreciază că instanța de fond a aplicat corect dispozițiile legale incidente în cauză, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă nefiind întemeiat.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (3) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC A. S. împotriva sentinței civile nr. 3427 din (...) a T.ui C. pronunțate în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 21 martie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. D. S. D. D. G.
GREFIER, C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./(...)
Jud.fond:E.B. și I.P.
| ← Decizia civilă nr. 1156/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 4614/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
