Decizia civilă nr. 1196/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr.(...)
D. CIVILĂ NR. 1196/R/2011
Ședința publică din data de 30 martie 2011
Instanța constituită din:
Președinte : S. - C. B.
Judecători : I. - R. M.
G.-L. T. G. : S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta M. L., precum și recursul declarat de pârâta SC C. SA B. - M., împotriva sentinței civile nr.
1724 din (...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr.(...), având ca obiect contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantei recurente, avocat F. F. cu împuternicire avocațială la dosar și reprezentantul pârâtei recurente, avocat B. M. cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reclamanta recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Ambele recursuri au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate reclamantei recurente, respectiv pârâtei recurente și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Reprezentantul reclamantei recurente depune la dosar copia facturii nr. 165 din (...) (fila 19 din dosar) și copia facturii seria F2011 nr.0007 din (...) (fila 21 dosar), un înscris intitulat „ dovadă"; privind cheltuielile de judecată și întâmpinare (filele 23-26 dosar), anexând acesteia copii certificate ale fișei postului de maistru, semnată de reclamantă la data de (...), decizia pârâtei nr.
496/(...), scrisoarea medicală din data de (...) a medicului de familie al recurentei, rețeta medicală eliberată recurentei în chiar ziua comunicării notei de schimbare a locului de muncă - (...) și certificatele de concediu medical eliberate reclamantei vizând perioada (...)-(...), un exemplar din întâmpinare fiind comunicat reprezentantului pârâtei recurente.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea recursurilor.
Reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului propriu, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii în întregime a acțiunii și obligării pârâtei intimate la plata de daune morale în favoarea reclamantei pentru prejudiciile aduse acesteia urmare modificării unilaterale și intenționate a contractului său individual de muncă, menținerea restului dispozițiilor sentinței de fond, cu cheltuieli de judecată.
Cu privire la recursul declarat de pârâta recurentă solicită respingerea lui în baza motivelor expuse pe larg prin întâmpinare.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii în tot a acțiunii reclamantei, cu cheltuieli de judecată.
Susține motivele din întâmpinare privind recursul reclamantei recurente, solicitând respingerea lui.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de (...) pe rolul T. M. reclamanta M. L. a chemat în judecată pe pârâta SC C. SA, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea D. nr. 126/(...) intitulată „N. pentru schim- barea locului de muncă"; emisă de D. G. al pârâtei, privind modificarea unilaterală a contractului individual de muncă al reclamantei, obligarea pârâtei să-i plătească drepturile salariale legal cuvenite reclamantei și neachitate aferente intervalului (...) la zi, cu dobânda legală aferentă calculată de la scadența fiecărei obligații de plată; obligarea pârâtei să întreprindă toate demersurile ce se impun în vederea rectificării mențiunilor în carnetul de muncă al reclamantei, obligarea pârâtei la plata tuturor contribuțiilor pentru asigurările sociale, pensie suplimentară, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de șomaj și celelalte contribuții prevăzute de lege prin raportare la salariul lunar cuvenit reclamantei, obligarea pârâtei la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este angajata pârâtei SC C. SA din anul 1977 fiind inițial angajată ca și primitor -., apoi în cadrul compartimentului C., iar din anul 1996 a fost încadrată în cadrul compartimentului P. al societății în calitate de maistru.
La data de 16 februarie 2010 i-a fost comunicat înscrisul intitulat „N. pentru schimbarea locului de muncă nr. 126/(...)"; potrivit căreia era trecută de la compartimentul P. la compartimentul C. începând cu data de (...), motivul reorganizare.
A arătat reclamanta că astfel i s-a schimbat și felul muncii și salariul, în sensul diminuării lui și că modificarea unilaterală a contractului de muncă este una nelegală, fiind vădită nesocotirea prevederilor art. 41 și urm. C. muncii.
Reclamanta a mai arătat că modificarea contractului individual de muncă reprezintă un act represiv al actualei conduceri a pârâtei împotriva sa, care i-a lezat acesteia demnitatea, onoarea, reputația, prestigiul de care s-a bucurat în societate și în colectivul în care activa de peste 33 de ani.
În drept, s-au invocat prevederile art. 281 și urm., art. 154 și urm. C. muncii, art. 73 al. 1 lit. a din Legea nr. 168/1999, art. 274 C.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii, arătând că reclamanta, angajata sa din 1977, inițial ca muncitor necalificat, a fost delegată de-a lungul timpului în diferite compartimente în funcție de nevoile de producție ale societății, schimbându-se astfel felul muncii.
Ultima modificare a felului muncii a fost efectuată la data de (...), când a fost numită în funcția de ajutor de maistru, temporar, pe o durată de 3 luni.
A mai arătat că trecerea angajatului dintr-un compartiment în altul al aceleiași unități, la aceeași adresă nu constituie o modificare a locului muncii, compartimentul ținând strict de aspectul organizatoric al societății.
Trecerea reclamantei dintr-un compartiment în altul nu a fost făcută pentru abateri disciplinare, ci doar ca măsură organizatorică în cadrul societății pentru îmbunătățirea calitativă a producției, existând, la acea dată, multe retururi de produse. Mai mult, calificarea reclamantei, studiile absolvite, nu îi permiteau să ocupe postul pe care l-a deținut, fapt pentrucare calitatea produselor din compartimentul în care funcționa aceasta nu erau la parametri calitativi solicitați.
Prin sentința civilă nr. 1724/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș îndosar nr. (...), s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta M. L.,împotriva pârâtei SC C. SA și, în consecință:
A fost anulată D. nr. 126/(...) intitulată „N. pentru schimbarea locului de muncă"; emisă de pârâtă, având ca obiect trecerea reclamantei de la compartimentul PTP la compartimentul CTC al unității pârâte și dispune rec- tificarea corespunzătoare a mențiunilor din carnetul de muncă al reclamantei.
A fost obligată pârâta să-i plătească reclamantei drepturile salariale constând în diferența dintre salariul lunar cuvenit acesteia pentru activitatea desfășurată în cadrul compartimentului PTP și cel efectiv achitat, cu începere de la data de (...) și până la data pronunțării prezentei hotărâri, precum și do- bânda legală aferentă acestor drepturi, calculată de la data de (...) pentru salariile scadente până la această dată și de la data scadenței fiecărei obligații lunare de plată pentru cele ulterioare datei de (...), până la plata efectivă;
A fost obligată pârâta să plătească toate contribuțiile legale datorate în calitate de angajator raportat la reclamantă, în calitate de angajat, corespunzător salariului lunar cuvenit acesteia pentru activitatea desfășurată în cadrul compartimentului PTP, cu începere de la data de (...) și până la data pronunțării prezentei hotărâri.
S-a respins cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale.
A fost obligată pârâta să-i plătească reclamantei suma de 1190 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin contractul de muncă încheiat la data de (...) reclamanta a fost angajată la unitatea I. M., secția B. M., a cărei continuatoare este pârâta S. C. S., în funcția de primitor -., cu o retribuție tarifară de 1406 lei.
La data de (...), în temeiul notei pentru schimbarea locului de muncă nr. 888, reclamanta a fost trecută de la compartimentul magazia materii prime la compartimentul C. - rampa de control, în scopul completării personalului.
La data de (...), în temeiul Notei pentru schimbarea locului de muncă nr. 1. s-a schimbat funcția reclamantei din cea aferentă compartimentului C.T.C în funcția de confecționer, salariul rămânând neschimbat. Apoi, conform înscrierii de la poziția 29 din carnetul de muncă, la (...) reclamantei i s-a schimbat din nou funcția și salariul, în temeiul Notei pentru schimbarea locului de muncă nr. 4., devenind conducător formație de lucru cu un salariu de 49.174 lei.
Din data de (...) reclamanta a trecut de la compartimentul C. la compartimentul maiștri în baza Notei pentru schimbarea locului de muncă nr. 601/(...), pentru înlocuire maiștri presing.
În carnetul de muncă al reclamantei această modificare a fost înscrisă la poziția 57, funcția sa fiind consemnată ca și „. formație lucru"; .
La data de (...) reclamanta a revenit la compartimentul C. (înscrierea de la poziția 58), iar în temeiul D. nr. 6/1995 a fost încadrată începând cu data de (...) în funcția de ajutor maistru la P. B.
Deși pe această decizie se menționează „temporar 3 luni";, ceea ce ar putea conduce la concluzia că trecerea pe funcția de ajutor maistru era temporară, înscrierile din carnetul de muncă infirmă această concluzie, căci de la data de (...) și până la (...) reclamanta figurează în carnetul de muncă cufuncția de ajutor de maistru, iar de la data de (...) la (...), data deciziei contestate în prezentul proces, cu aceea de maistru.
Mai mult, la data de (...) între reclamantă și societatea pârâtă se încheie un nou contract de muncă, situație determinată de reorganizarea fostei unități angajatoare, I. M., secția B. M.
În acest contract de muncă se specifică funcția reclamantei ca fiind aceea de conducător formație de lucru.
Coroborând înscrierea „. formație de lucru"; din carnetul de muncă al reclamantei din (...) - poziția 57 cu mențiunile din nota pentru schimbarea locului de muncă nr. 601/(...) care a fundamentat această înscriere, conform cărora reclamanta trecea de la compartimentul C. la compartimentul maiștri pentru înlocuit maiștri presing, instanța a conchis că funcția de conducător formație de lucru este corespunzătoare compartimentului maiștri.
Ca atare, la încheierea noului contract de muncă din (...), reclamanta a fost încadrată în compartimentul maiștri, iar nu în compartimentul C., cum susține pârâta în întâmpinare.
Chiar dacă reclamanta nu avea, la momentul încheierii acestui contract individual de muncă, pregătirea profesională necesară ocupării acestei funcții, situație ce atrăgea nulitatea contractului, în anul 2007, ea a absolvit un curs de perfecționare maiștri care atestă dobândirea unei asemenea pregătiri, nulitatea fiind acoperită în temeiul art. 57 al. 3 C. Muncii.
Astfel, instanța a reținut că reclamanta era angajată la societatea pârâtă pe funcția de maistru, iar D. nr. 126/(...) intitulată „N. pentru schim- barea locului de muncă"; reprezintă o modificare unilaterală a locului, felului muncii, dar și a salariului reclamantei, ce nu se încadrează în nici una din excepțiile prevăzute de art. 42, 43, 45 sau 48 C. muncii.
Ca urmare, raportat la prevederile art. 41 al. 1 C. muncii, instanța a anulat D. atacată și, în temeiul art. 6 și 7 din Decretul nr. 92/1976, a dispus rectificarea corespunzătoare a mențiunilor din carnetul de muncă al reclamantei.
Ca și consecință a anulării deciziei, în baza principiului restitutio in integrum, instanța a obligat pârâta să-i plătească reclamantei drepturile salariale constând în diferența dintre salariul lunar cuvenit acesteia pentru activitatea desfășurată în cadrul compartimentului PTP, respectiv 1320 lei salariu brut lunar (fila 44) și cel efectiv achitat, cu începere de la data de (...) și până la data pronunțării hotărârii, precum și dobânda legală aferentă acestor drepturi, calculată de la data introducerii acțiunii - (...) pentru salariile scadente până la această dată și de la data scadenței fiecărei obligații lunare de plată pentru cele ulterioare datei de (...), până la plata efectivă.
Totodată, având în vedere faptul că angajatorului îi revine sarcina de a calcula și vira lunar contribuția pe care o datorează bugetului asigurărilor sociale de stat, asigurărilor sociale de sănătate, asigurărilor pentru șomaj, precum și alte contribuții datorate pentru personalul angajat, precum și de a vira contribuțiile individuale reținute de la salariați, instanța a obligat pârâta să plătească toate contribuțiile legale datorate în calitate de angajator, corespunzător salariului lunar cuvenit reclamantei pentru activitatea desfășurată în cadrul compartimentului PTP, cu începere de la data de (...) și până la data pronunțării hotărârii.
Instanța a respins cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale, apreciind că nu s-au dovedit susținerile acesteia, conform cărora măsura dispusă împotriva sa prin D. nr.
126/(...), s-a dorit a fi un act represiv al actualei conduceri a pârâtei și nici că are un substrat subiectiv.
Referitor la probatoriul administrat, instanța a reținut că martorul D. V. A. Ș., așa cum personal a afirmat, s-a implicat în conflictul dintre părți, pe care a încercat să-l medieze în calitate de lider de sindicat, deci de reprezentant al salariatei reclamante și a considerat că există dubii cu privire la obiectivitatea martorului, înlăturând depoziția acestuia.
S-a apreciat că declarația martorei H. L. privind grava tulburare și depresia permanentă a reclamantei este contrazisă de probele administrate de pârâtă care atestă împrejurarea că reclamanta a participat în perioada următoare schimbării sale din funcție, între (...) și (...), la un curs recalificare de câte 6 ore pe zi, program apreciat de instanță ca fiind incompatibil cu o asemenea stare a sănătății.
S-a mai reținut că reclamanta nu a depus la dosar certificatele de concediu medical eliberate în condițiile legii pentru a dovedi boala care a determinat incapacitatea sa temporară de muncă și pentru a verifica legătura de cauzalitate dintre această boală și modificarea unilaterală a contractului ei de muncă.
În temeiul art. 274 C., reținând culpa procesuală a pârâtei, instanța a obligat-o pe aceasta să-i plătească reclamantei suma de 1190 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât reclamanta M. L., cât șipârâta S. C. S. B. M.
1. Prin recursul declarat, reclamanta M. L. a solicitat modificarea în parte a sentinței civile atacate în sensul admiterii în întregime a acțiunii și obligării pârâtei intimate S. C. S. la plata de daune morale în favoarea reclamantei pentru prejudiciile aduse acesteia urmare modificării unilaterale și intenționate a contractului său individual de muncă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului recurenta reclamantă a arătat că instanța a respins petitul vizând obligarea pârâtei la plata de daune morale cu o motivare nesusținută de probațiunea administrată.
Instanța motivează că probațiunea administrată în cauză nu a relevat prejudicii morale reclamantei prin emiterea D. nr.126 din (...), la fondul cauzei fiind însă administrate probe testimoniale, în acest sens relevantă fiind declarația martorei H. L.
Prin această măsură - care s-a dovedit a fi una absolut nejustificată și mai mult, chiar abuzivă - starea sănătății reclamantei s-a deteriorat, lucru confirmat atât de martori cât și de actele medicale atașate cererii de recurs.
A mai arătat recurenta că prin înscrisurile pe care le va depune înaintea instanței de recurs va dovedi cu prisosință că între deteriorarea stării sale de sănătate și măsura luată de conducerea societății în mod abuziv există o legătură cauzală directă, după cum tot astfel s-a dovedit în cauză că intenția certă a intimatei a fost aceea de a o înlătura pe reclamantă de pe postul ocupat absolut fără temei și sub aparența unei reorganizări, să se dispună numirea pe acel post a unei alte persoane.
Consideră că în mod nejustificat instanța a înlăturat depoziția martorului D. V., întrucât instanța a acceptat administrarea probei cu acest martor - deși calitatea acestuia de lider de sindicat a fost adusă la cunoștința instanței, iar pârâta nu s-a opus audierii acestuia - după cum în mod nelegal instanța a respins cererea reclamantei de completare a probațiunii cu încă un martor care a fost propus și putea fi ascultat la ultimul termen de judecată în condițiile art.138 alin. l pct.3, fiind prezent. T. a respins însă cererea de suplimentare a probațiunii pentru ca în cuprinsul sentinței, să înlătureîntreaga depoziție a unui martor și să rețină „nedovedirea prejudiciului moral cauzat și a legăturii de cauzalitate".
Împrejurarea invocată prin motivele sentinței potrivit cu care împrejurarea participării reclamantei la un curs de recalificare în intervalul
12.04 - (...) stă deopotrivă la baza soluției de respingere nu poate fi primită, nefiind de natură a infirma puternica tulburare cauzată reclamantei și deteriorarea stării sale de sănătate psihică, aceste activități fiindu-i chiar recomandate de către medicul specialist și nu în ultimul rând, fiind organizate la nivelul pârâtei - reclamanta fiind înscrisă la curs cu multe luni înainte, o atare schimbare a mediului impunându-se tocmai pentru atenuarea stării de depresie a reclamantei.
Consideră recurenta că se impunea ca instanța să analizeze în mod obiectiv acest petit accesoriu și prin sentința fondului, să admită și acest capăt de cerere nu atât ca o sancțiune a unei măsuri absolut abuzive, intenționale, premeditate a reprezentanților pârâtei, ci ca o măsură reparatorie a drepturilor personale nepatrimoniale lezate reclamantei - onoarea, demnitatea, reputația, respectul de sine, etc.
Probele administrate au relevat că modificarea contractului de individual de muncă al reclamantei a reprezentat în fapt un act represiv al actualei conduceri a pârâtei împotriva reclamantei, semnatarele deciziei atacate fiind anterior înlocuite de la conducerea societății C. prin hotărârea adunării generale a acționarilor din luna mai 2008, adoptată - printre altele - și cu votul reclamantei, acționar al societății, pentru ca ulterior, în urma unui litigiu soluționat la sfârșitul anului 2009, cele două semnatare ale "notei pentru schimbarea locului de muncă" să preia în fapt conducerea societății de la consiliul de administrație ales prin hotărâre a A. din luna mai 2009.
De la momentul reluării conducerii societății, consiliul de administrație demis prin vot și apoi repus în drepturi de instanță a urmărit în mod exclusiv sancționarea prin măsuri de acest gen a angajaților/acționarilor societății care au urmărit și promovat schimbarea lui, dovedind astfel folosirea în mod nepermis a unor prevederi ale C.ui Muncii în scopul atingerii intereselor proprii, cu încălcarea celor mai elementare drepturi ale salariaților.
2. Prin recursul formulat de pârâta SC C. SA B. M., s-a solicitat modificarea în parte a sentinței recurate în sensul respingerii în tot a acțiunii reclamantei, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului pârâta a arătat că sentința este nelegală, instanța neavând în vedere întreg probatoriul de la dosar pentru judecata cauzei.
Susține recurenta că instanța nu a precizat în ce a constat modificarea unilaterală a contractului - a locului muncii sau a felului muncii și nu s-a avut în vedere motivul pentru care s-a procedat la trecerea reclamantei în alt post, și anume reducerea postului ocupat în prealabil de către aceasta.
Practic trecerea în noul loc de muncă a fost o măsură de protecție a reclamante, alternativă fiind concedierea ca urmare a desființării locului de muncă, rezultând încadrarea în prevederile art. 48 C. muncii.
Reorganizarea societății a fost pornită încă din luna ianuarie 2010 când s-a notificat o concediere colectivă prin adresa nr. 191/(...).
Ulterior s-a încercat în cadrul societății restructurări punctuale de posturi, spre evitarea disponibilizării colective. Printre aceste posturi a fost avut în vedere și postul ocupat de reclamantă.
Deși oportunitatea restructurării nu stă în cenzura instanței, s-a dovedit că postul respectiv a fost avut în vedere pentru următoarele motive:
- Lipsa calificării de maistru pentru persoana care îl ocupa, acesta având doar calificarea de ajutor de maistru, conform certificatului de absolvire depus la dosar. În aceste condiții supervizarea muncitorilor din compartimentul pressing călcătorie se putea face de către unul din muncitorii care să desfășoare în același timp și activitate productivă. Cursul de perfecționare maiștri la care instanța face referire nu ține loc de act de calificare. Cum reclamanta nu deținea această calificare, nu avea ce perfecționa.
Faptul că în repetate rânduri au existat reclamații cu privire la calitatea producției în acest compartiment generate de activitatea necorespunzătoare a persoanei ce ocupa funcția de maistru, reclamații finalizate în cele din urmă cu o penalizare de 20% din valoarea livrării, astfel cum rezultă din corespondența începută prin A. din (...). S-a constatat că motivele țineau de funcția de maistru prin N. explicativă a șefului CTC din (...), ceea ce a confirmat oportunitatea reducerii postului și trecerea supravegherii compartimentului pressing direct la seful C.
- Reclamanta, care ocupa postul redus, mai făcuse permutarea între compartimentul maiștri (PTP) și compartimentul CTC, astfel că era familiarizată cu activitatea din acest compartiment.
Prin Hotărârea Consiliului de A. din (...) se dispune că se reduce post de maistru de la pressing, atribuțiile de maistru sunt preluate de ing. B. R. care va avea și atribuții de CTC, iar la CTC sector II a fost repartizată reclamanta.
Hotărârea este pusă în practică prin înscrisul intitulat N. pentru schimbarea locului de muncă, iar motivul mutării este clar înscris în document: reorganizare.
Susține recurenta că nu ne aflăm în prezența unei măsuri defavorabile salariatului, ci a unei măsuri pentru protecția acestuia. Postul pe care îl ocupa a fost redus, astfel că ar fi urmat concedierea în temeiul art. 65 C. muncii. Această măsură a fost evitată prin mutarea pe un post liber în cadrul societății, post nerefuzat de reclamantă, care s-a adresat direct instanței de judecată.
Măsura mutării pe un alt post este una excepțională, luată ca măsură de protecție a salariatului, încadrabilă în prevederile art. 48 C. muncii.
Consideră că este îndoielnic interesul reclamantei de a anula oferirea postului de CTC- ist, atâta timp cât soluția alternativă ar fi fost concedierea datorită reducerii postului său.
Ori în cauză se poate constata intervenția principiului cine poate mai mult poate și mai puțin. În speță, dacă societatea avea posibilitatea a concedia angajatul ca urmare a reducerii postului acestuia, avea posibilitatea și să-i ofere un alt post în cadrul societății pentru care acesta deținea calificare. In cazul în care salariatul nu ar fi dorit acest post avea posibilitatea să-l refuze, măsura alternativă fiind încetarea contractului de muncă. Insă la data de (...), reclamanta a semnat fără obiecțiuni fișa noului său post.
Postul de CTC-ist nu este ierarhic inferior celui de maistru, din organigrama depusă la dosar putându-se lesne observa situarea compartimentului CTC pe un palier paralel cu cel al maiștrilor, între CTC și maiștri nu există raport de subordonare și aceasta se observă chiar din fișa postului reclamantei cu nr. 370/(...). Activitatea aferentă acestui post este "împreună cu maistrul" și nu în subordinea acestuia. Singura subordonare este către Șeful CTC (post de inginer) și conducerea superioară acestuia.
Mai arată recurenta că întrucât postul reclamantei a fost redus, anularea încadrării sale pe postul alternativ oferit și punerea în executare a sentinței recurate a avut ca efect concedierea.
În drept, recurenta pârâtă a invocat art. 299 și urm. C.pr.civ.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta recurentă S. C. S. B. M. asolicitat respingerea recursului formulat de reclamantă, arătând că măsura de mutare a recurentei în alt compartiment a fost doar în avantajul acesteia, deoarece măsura alternativă era încetarea contractului de muncă urmare a desființării postului de maistru în pressing; această măsură a fost una pur organizatorică și nu una de natură a afecta moral recurenta în sensul generator de daune.
Nu a existat o lezare a drepturilor personale nepatrimoniale ale recurentei așa cum aceasta susține în recurs. De altfel nu s-a dovedit în ce ar consta această lezare.
Postul de CTC -ist este unul de înaltă răspundere, personalul respectiv verificând chiar rezultatul întregii activități de producție și conlucrând în mod direct și nesubordonat cu conducerea compartimentelor. Încredințarea acestei munci nu este un act de natură a leza valorile mai sus enumerate, chiar dacă s-ar constata că procedural încredințarea postului nu a fost conformă.
Restul motivelor invocate (boală) nu justifică astfel de daune, pe de o parte, nefiind de natură a rezulta dintr-o măsură organizatorică, iar pe de altă parte, pretinsa diminuare a capacității de muncă fiind cuantificabilă în bani ca diferență între indemnizația de concediu medical si salariul efectiv de încasat.
Consideră că "afectarea morală" a recurentei s-a dovedit inexistentă și invocată doar în realizarea unui interes material nejustificat, raportat la atitudinea acesteia imediat ulterioară anulării măsurii schimbării compartimentului când a solicitat lichidarea din cadrul societății pârâte
(cererea nr. 503/(...), anexată), angajându-se imediat la o firmă concurentă pe același post de CTC- ist.
În drept, art. 115 și urm, art. 308, alin. 2, C.pr.civ.
Prin întâmpinarea formulată reclamanta recurentă M. L. a solicitatrespingerea recursului formulat de pârâtă, arătând că în ceea ce privește motivul de recurs în sensul că instanța de fond nu a avut în vedere motivul pentru care s-a procedat la trecerea reclamantei în alt post și anume cel al reducerii postului ocupat în prealabil de către aceasta, societatea pârâtă a invocat pentru prima dată în recurs acest aspect, fiind încălcate astfel prevederile art. 294 alin. l raportat la art. 316 C., incidența prevederii finale a art.48 din C. muncii, respectiv împrejurarea că trecerea în noul loc de muncă constituie o măsură de protecție a reclamantei - condiții în care angajatorul putea modifica temporar locul și felul muncii și fără consimțământul salariatului - constituind apărări pe care recurenta - pârâtă nu le-a mai formulat în cauză, care însă se impun a fi înlăturate pentru argumentul sus precizat.
Din perspectiva argumentelor invocate în cererea principală și însușite de instanță în motivarea sentinței de fond, nu interesează dacă postul primit de reclamantă in cadrul Compartimentului C. T. C. este sau nu inferior ierarhic celui de maistru P. T. P. și nici dacă postul pe care a fost mutată reclamanta era un post liber in cadrul societății ori nu sau că nu ar fi fost refuzat de către aceasta, de vreme ce apărările nou invocate de către pârâta societate înaintea Curții nu pot fi primite.
Chiar și din compararea fișelor posturilor rezultă modificarea atât a locului muncii cât și a felului muncii reclamantei, modificare relevată deopotrivă de martorii audiați în cauză la solicitarea reclamantei.
Reclamanta menționează că cererea sa de lichidare înregistrată la pârâtă sub nr. 503/(...), a fost depusă după comunicarea în prealabil, la data de (...), a D. pârâtei nr. 492 privind desființarea postului.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente Curtea reține că recursurile sunt nefondate, având în vedere următoarele considerente:
În ce privește recursul pârâtei SC C. SA Curtea reține că potrivitprevederilor art. 41 din codul muncii „(1) Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul părților.
(2) Cu titlu de excepție, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai in cazurile si in condițiile prevăzute de prezentul cod.
(3) Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre următoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) condițiile de munca; e) salariul; f) timpul de munca si timpul de odihna.";
Pe de altă parte, art. 48 din codul muncii prevede că „Angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii, fără consimțământul salariatului, și în cazul unor situații de forță majoră, cu titlu de sancțiune disciplinară sau ca măsură de protecție a salariatului, în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul cod";.
Este necontestat de către recurenta pârâtă că D. nr. 126/(...) intitulată
„N. pentru schimbarea locului de muncă"; emisă de pârâtă, având ca obiect trecerea reclamantei de la compartimentul PTP la compartimentul CTC al unității pârâte, a fost emisă fără acordul salariatei reclamante.
În raport de prevederile art. 41 alin. 3 din codul muncii Curtea constată că în mod corect a reținut instanța de fond că decizia respectivă reprezintă o reprezintă o modificare unilaterală a contractului individual de muncă al reclamantei, constând în modificarea locului, felului muncii, dar și a salariului reclamantei, având în vedere că reclamanta a fost trecută într- un alt compartiment al societății, urmând a exercita alte atribuții, astfel cum rezultă din analiza comparativă a fișei postului din cadrul compartimentului CTC (fila 23 dosar fond) cu fișa postului de maistru, depusă de reclamantă în recurs.
Este neîntemeiată susținerea recurentei în sensul că modificarea unilaterală a locului de muncă al intimatei a fost determinată de reorganizarea societății, câtă vreme exercitarea dreptului angajatorului de a stabili respectiv, modifica organizarea și funcționarea unității poate avea loc doar cu respectarea legii și a drepturilor salariaților, inclusiv a dispozițiilor privind condițiile în care poate avea loc modificarea elementelor contratului individual de muncă.
Nu pot fi primite nici susținerile recurentei potrivit cărora modificarea locului de muncă al salariatei, în lipsa consimțământului expres al acesteia, ar fi avut un caracter temeinic, având loc cu respectarea unor criterii obiective stabilite de angajator referitoare la rezultatele profesionale ale salariatei și la pretinsa lipsă a calificării acesteia, întrucât dispozițiile amintite ale art.41 și art.48 din C. muncii au un caracter imperativ și nu comportă prin urmare derogări. Prin urmare, nu au relevanță în aprecierea legalității măsurii, legalitate ce primează asupra aprecierii temeiniciei acesteia, performanțele profesionale, comportamentul profesional al reclamantei, după cum este lipsită de relevanță în aprecierea legalității deciziei contestate împrejurarea dacă postul primit de reclamantă in cadrul Compartimentului CTC este sau nu inferior ierarhic celui de maistru P.
Împrejurarea că reclamanta nu a refuzat noul post oferit și a semnat fișa postului nr. 370/(...) privind atribuțiile postului din cadrul compartimentului CTC, nu poate fi interpretată ca o exprimare de către salariată a acordului pentru modificarea locului și felului muncii sale, aceasta putând avea loc doar în forma prescrisă de lege, respectiv conform disp. art.17 alin.1 ind.1 și alin.4 din codul muncii, prin încheierea unui act adițional la contractului individual de muncă al salariatului, act prin care elementele respective să fie modificate, cu atât mai mult cu cât pentru încheierea unei convenții, acordul părților trebuie să fie expres, ceea ce nu este cazul în speță.
Nici susținerea recurentei în sensul că măsura dispusă a fost luată ca măsură de protecție a salariatului nu poate fi reținută de instanță, având în vedere pe de o parte faptul că o asemenea „motivare"; a măsurii luate nu rezultă din cuprinsul dispoziției contestate, care nu menționează că aceasta se întemeiază pe prevederile art.48 din codul muncii, nu face nici o referire la existența unei situații de forță majoră, nici nu o descrie sau exemplifică și nici la împrejurările care ar justifica luarea unei măsuri de protecție a salariatei reclamante, iar pe de altă parte, o asemenea măsură are în toate cazurile caracter temporar, în timp ce măsura luată prin decizia contestată este pe perioadă nedeterminată.
În ceea ce privește recursul reclamantei Curtea constată că în modcorect a reținut instanța de fond că din probatorul administrat în cauză nu se poate reține că măsura luată de pârâtă a reprezentat un act represiv al conducerii societății angajatoare împotriva reclamantei.
Pe de altă parte, Curtea reține că reclamanta a solicitat repararea unui prejudiciu moral constând în lezarea demnității, onoarei, reputației și prestigiului de care s-a bucurat în societate, însă din probele administrate nu se poate reține că aceste valori nepatrimoniale ale reclamantei au fost lezate în vreun fel prin măsura luată de angajator, din declarațiile martorilor audiați neputându-se reține că urmare a acestei măsuri reclamanta nu s-a mai bucurat de aceeași apreciere printre colegi sau că reputația acesteia ar fi avut de suferit.
În ceea privește starea sănătății reclamantei Curtea reține din declarațiile martorilor audiați în cauză, coroborate cu actele medicale depuse de recurenta reclamantă în recurs, că aceasta a suferit o tulburare emoțională ca urmare a măsurii luate de către pârâtă.
Curtea apreciază însă că această situație nu poate justifica acordarea unor despăgubiri bănești, având în vedere măsura concretă ce a fost dispusă de pârâtă prin decizia anulată, precum și perioada relativ scurtă cât această măsură și-a produs efectele.
În raport de circumstanțele cauzei Curtea consideră că prin anularea măsurii și repunerea reclamantei în situația anterioară s-a realizat o reparație echitabilă suficientă pentru repararea oricărui prejudiciu moral ce ar fi fost suferit de aceasta.
Pentru aceste considerente, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate în cauză.
În baza dispozițiilor art. 276 cod procedură vor fi compensate cheltuielile de judecată efectuate de părți în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanta M. L. și de pârâta S. C. S. B. M. împotriva sentinței civile nr. 1724 din 22 octombrie
2010 a T. M. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Compensează cheltuielile de judecată. D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 martie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI S .-C. B. I.-R. M. G.-L. T.
G.
S.-D. G.
Red.GLT/dact.MS
2 ex./(...)
Jud.fond: V.C./B.G.
| ← Decizia civilă nr. 3363/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 342/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
