Decizia civilă nr. 121/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 121/R/2011
Ședința din 17 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D.
JUDECĂTOR : I.-R. M. JUDECĂTOR : D. G. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. V. O. împotriva sentinței civile nr. 2057 din 07 iunie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată SC T. SA, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului recurent M. V. O., avocat C. I., lipsă fiind reclamantul recurent și reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciară de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul reclamantului recurent depune la dosar împuternicire avocațială și arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în totalitate a sentinței recurate ca fiind netemeinică și nelegală, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată și a obligării pârâtei intimate să îi recunoască reclamantului recurent perioada cuprinsă între (...) - (...), ca fiind lucrată în condițiile grupei I-a de muncă și să se dispună ca această perioadă să fie înscrisă în grupa I de muncă conform Ordinului nr. 50/1990, susținând pe larg motivele arătate în scris prin memoriul de recurs depus la dosar. Nu solicită obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că la data de (...), prin sentința civilă nr. 2., pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a respins acțiunea formulată de reclamantul, M. V. O., împotriva pârâtei S. T. S., având ca obiect un litigiu de muncă.
S-a reținut că reclamantul a fost angajatul pârâtei din (...) și până în prezent, fapt recunoscut de pârâtă.
Potrivit prevederilor art. 4 și 5 ale Ordinul nr. 50 din (...) - pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, se prevede că încadrarea în grupele I și II de muncă se va face în situația în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de muncă, nivelul noxelor existente la locurile (activitățile, meseriile, funcțiile) prevăzute în aceste grupe depășește nivelul maxim admis prevăzut în Normele republicane de protecție a muncii.
Existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele M.ui Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care, la data efectuării analizei, constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și ca toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal.
Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).
Din aceste prevederi legale și din susținerile pârâtei, rezultă cu certitudine ca fiind de competența exclusivă a conducerii unității împreună cu sindicatele din unitate de a nominaliza strict personalul muncitor la urma să fie încadrat în grupa I de muncă. Reclamantul trebuia să inițieze la timpul respectiv, alături de ceilalți angajați, demersurile către sindicat și conducere pentru a fi încadrați în grupa I de muncă. Chiar pârâta recunoaște că salariații care au aparținut administrativ de un loc de muncă
(secție, atelier, etc.) care nu erau încadrate în grupa I de muncă, dar în realitate și-au desfășurat activitatea într-o locație care era încadrată în grupa I de muncă, au avut posibilitatea ca, în baza referatului întocmit de șeful locului de muncă, să fie reglementată situația acestora și să fie încadrați în grupa I de muncă, doar pentru perioadele efectiv lucrate în aceste locuri de muncă.
Mai mult chiar, potrivit prevederilor art. 3 alin. b din HG nr. 1.025 din (...) - privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale,
În cazul în care angajatorul nu declanșează procedura de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale, sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori responsabilul cu protecția muncii pot sesiza inspectoratele teritoriale de muncă, care vor dispune verificarea locurilor de muncă conform alin. (1) lit. c) din HG nr. 1.025 din (...) și chiar sesizarea instanțelor de judecată.
Reclamantul nu a depus dovezi și nici din documentele depuse de pârâtă nu reiese că, în perioada în care a fost angajat, a făcut demersurile legale către conducerea societății și mai ales către sindicatul din unitate, pentru a-și rezolva problemele de încadrare în grupă.
În termen legal, a declarat recurs reclamantul M. V. O., solicitând admiterea prezentului recurs si modificarea în totalitate a sentinței recurate,în sensul admiterii cererii, cu obligarea pârâtei la recunoașterea perioadei cuprinse între (...) - (...), ca fiind lucrată în condițiile grupei I de muncă conform Ordinului nr. 50/1990, fără cheltuieli de judecată.
Recurentul apreciază că în mod eronat a reținut prima instanță că nu a făcut dovada încadrării în grupa I de muncă. Astfel, acesta învederează că este încadrat de societate in grupa a II-a de munca, însa pe perioada august
1981 - aprilie 1992 a muncit într-un loc de munca încadrat în grupa I.
De altfel, in baza unei cereri si apoi a referatului sefului de secție colegii, cu care a lucrat in același loc de munca si in aceeași perioada, au fost încadrați si au beneficiat de grupa I de munca.
Reclamantul consideră că din documentele scrise de puse la dosarul cauzei - carnetul de munca seria B.D. nr.0701413, referatul întocmit la data de (...) de către doamna Crihalmeanu Alice, șefa de instalații si sef de secție, adresa (declarația) din (...) a d-nei Crihalmeanu Alice - rezulta expres, ca in perioada cuprinsa intre august 1981 - aprilie 1991 a lucrat ca operator chimist si apoi ca electrician de întreținere si reparare a instalațiilor de producere si prelucrare a acidului glutamic si a glutamatului de sodiu.
Mai mult, prin procesul-verbal nr. l încheiat la data de (...) cu ocazia negocierilor la contractul colectiv de munca pe societate, la pct.8 se precizează ca persoanele, care din motive administrative au fost retribuite ca aparținând de Secția B., vor face cerere către conducerea societății si apoi in baza referatului sefului de secție cu precizarea perioadei lucrate, li se va aproba încadrarea in grupa I de munca.
Parata însăși prin întâmpinarea depusa (filele 32-33) precizează ca salariații care au aparținut administrativ de un loc de munca (secție, atelier) care nu era încadrat in grupa I de munca, dar care in realitate si-au desfășurat activitatea intr-o alta locație (secție, atelier) care era încadrata in grupa I de munca, au avut posibilitatea ca in baza referatului întocmit de seful locului de munca sa le fie reglementata situația si sa fie încadrați in grupa I de munca pentru perioadele efectiv lucrate in acele locuri de munca.
Din răspunsurile la interogatoriul luat pârâtei, rezulta ca aceasta recunoaște că acei care au lucrat la fabricarea acidului glutamic si a glutamatului de sodiu îndeplinesc condițiile de încadrare In grupa I de munca. De asemenea, aceasta recunoaște valabilitatea si legalitatea Deciziei Consiliului de A. din 2 iunie 1999, precum si faptul ca S. T. S. a aplicat aceasta decizie, acordând grupa I de munca salariaților aflați in situația precizata in decizie.
Mai mult, Sindicatul Liber din societate a făcut demersurile necesare pentru sprijinirea salariaților aflați in aceasta situație.
Intimata nu și-a exprimat poziția procesuală.
Trecând la soluționarea cauzei deduse judecății, prin prisma documentației de la dosar și a dispozițiilor legale în materie, Curtea a reținut următoarele:
Reclamantul M. V. O. este angajat al societății intimate din (...), iar în perioada (...) - (...) acesta a avut diferite funcții - muncitor necalificat, operator chimist, electrician, respectiv tehnician cu probleme de apărare civilă (f. 16, 17 dosar fond).
Potrivit mențiunilor de la pct. 15 și 84 din carnetul de muncă(f. 17, 26 dosar fond), reclamantul a lucrat în grupa a II a de muncă în perioadele (...)- (...), respectiv (...)-(...).
Aspectele menționate rezultă și din adresa nr. 8562 din (...)(f. 6 dosar fond), care confirmă că din evidențele existente în arhiva societății intimate rezultă că în perioada (...)-(...), respectiv (...)-(...), reclamantul a figurat în statele de plată ale Secției de B., iar în conformitate cu Ordinul nr. 50/1990 și Ordinul nr. 333/1995, Secția B. din cadrul societății intimate a fost încadrată în grupa a II a de muncă.
Este adevărat că din referatul întocmit la data de (...) de către doamna inginer Crihălmeanu Alice, fostă șefă de secție la Secția de B. a acidului glutamic și a glutamatului de sodiu (f. 8 dosar fond), referat recunoscut de către părți, reiese că fabricarea glutamatului de sodiu s-a realizat în cadrul
Secției Sinteză I, deservită de personalul secției Sinteză I, respectiv faptul că instalația de glutamat de sodiu era deservită de personalul secției B., însă aceste aspecte nu sunt de natură să ducă la concluzia că reclamantul și-a desfășurat efectiv activitatea în condițiile respective, probațiunea confirmând exclusiv apartenența administrativă a reclamantului la această secție. Mai mult, reclamantul nu se regăsește în tabelul anexă referatului, în care sunt indicate persoanele care au lucrat în anumite perioade la instalația de glutamat de sodiu.
Recurentul înțelege să își întemeieze pretențiile și pe declarația sub semnătură privată din (...), a doamnei inginer Crihălean Alice (f. 11 dosar fond), însă Curtea nu poate primi acest mijloc de probă , prin prisma faptului că acesta nu se coroborează cu nici una din probele administrate. Este adevărat că desfășurarea activității în condițiile pretinse de către reclamant s-ar fi putut proba prin intermediul probei testimoniale, însă reclamantul a înțeles să renunțe la această probă (f. 45 dosar fond).
În ceea ce privește decizia consiliului de administrație din 2 iunie
1999, în baza căreia s-a realizat încadrarea unor salariați în grupa I de muncă, Curtea reține că aceasta nu are ca efect implicit recunoașterea grupei I și pentru reclamant, în condițiile în care acesta nu a probat desfășurarea în mod efectiv a activității în condițiile specifice.
Mai mult, Curtea observă că și în măsura în care materialul probator ar fi confirmat susținerile reclamantului, respectiv faptul că acesta ar fi lucrat la instalația de glutamat de sodiu, acest aspect nu era suficient pentru a justifica admiterea cererii, întrucât recurentul nu a urmat procedura prevăzută de normele legale, în vederea recunoașterii grupei I.
Astfel, ulterior deciziei consiliului de administrație din 2 iunie 1999, ca un prim demers, acesta ar fi trebuit să se adreseze imediat cu o cerere conducerii unității. Însuși reclamantul recunoaște că a făcut un astfel de demers doar în anul 2009. De asemenea, reclamantul nu a contestat mențiunile din carnetul de muncă privind grupa a II a de muncă, deși acestea au fost făcute anterior anului 2004.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 al. 1 Cod de procedură civilă, Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul reclamantului.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul M. V. O. împotriva sentinței civile nr. 2057 din (...) a T.ui C. pronunțate în dosar nr.
(...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER L. D. I.-R. M. D. G. C. M.
Red. /dact./ DG
2 ex./(...)
Jud.fond: M.F.B./E.B.
| ← Decizia civilă nr. 2778/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 5345/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
