Decizia civilă nr. 1266/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1266/R/2011
Ședința din 05 aprilie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. C. G.
JUDECĂTOR: C. M. JUDECĂTOR: L. D.
GREFIER : A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul C. LOCAL AL M. C. N. împotriva sentinței civile nr. 3618 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. L. AL Î. P. C.EAN și pârâtul intimat G. S. I. "T.", având ca obiect calcul drepturi salariale
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantului intimat S. L. al Î. P. C., avocat G. P., lipsă fiind reprezentanții celorlalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost formulat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 4 februarie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat S. L. al Î. P. C. a depus la dosar întâmpinare.
La data de 15 februarie 2011, pârâtul intimat G. Ș. I. "T." a depus la dosar o cerere, prin care solicită amânarea judecării cauzei, având în vedere că pe rolul Î. C. de C. și Justiție se află recursul în interesul legii promovat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la data de (...), iar pronunțarea soluției în recursul în interesul legii are ca urmare interpretarea și aplicarea unitară a Dispozițiilor Legii nr. 2. pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1.. De asemenea, prin cererea formulată se solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu prevederile art. 242 al.2 cod procedură civilă.
Reprezentanta reclamantului intimat S. L. al Î. P. C. depune la dosar împuternicirea avocațială.
Instanța, după deliberare, pune în discuție cererea de amânare formulată de pârâtul intimat G. Ș. I. "T.".
Reprezentanta reclamantului intimat S. L. al Î. P. C. solicită respingerea cererii, întrucât apreciază că nu se impune amânarea cauzei în vederea soluționării recursului în interesul legii, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de prev. art. 155 cod procedură civilă.
Instanța, după deliberare, respinge cererea de amânare a cauzei formulată de pârâtul intimat G. Ș. I. "T.", nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 155 cod procedură civilă, iar recursul în interesul legii promovat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu impune amânarea prezentei cauzei până la soluționarea acestuia.
Reprezentanta reclamantului intimat S. L. al Î. P. C. arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța constată prezenta cauză în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului intimat S. L. al Î. P. C. solicită respingerea recursului formulat de pârâtul recurent și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, susținând pe scurt motivele expuse în întâmpinarea depusă la dosar. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3618 din 09 septembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis în parte acțiunea formulată de S. L. AL Î. P. C.EAN în calitate de reprezentant ai reclamanților, în contradictoriu cu pârâții G. Ș. I. T. și C. LOCAL AL M. C.-N. și în consecință:
Pârâtul G. Ș. I. T., a fost obligat la calcularea si plata diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 2., reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite membrilor de sindicat în conformitate cu prevederile Legii nr. 2. pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1.,.
Pârâtul G. Ș. I. T. a fost obligat să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă și evidențele salariale.
Pârâtul C. LOCAL AL M. C.-N. a fost obligat la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale obiect al prezentei cauze pentru membrul de sindicat reprezentat în prezentul litigiu.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că potrivit adeverințelor de la dosar și tabelului, membrii de sindicat au fost angajații pârâtei de rd. 1, în calitate de cadre didactice.
Prin OG nr. 1., aprobată cu modificări prin L. nr. 2., s-au dispus măsuri de creștere a salariilor cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar, începând cu data de (...), iar ca urmare a adoptării OUG nr. 136/2008, OUG nr.151/2008, OUG nr.1/2009, drepturile salariale prevăzute de OG nr. 1. nu au fost calculate și plătite membrilor de sindicat reprezentați de către reclamant.
OUG nr.136/2008, OUG nr.151/2008, OUG nr.1/2009 au fost declarate neconstituționale prin deciziile C. C. nr.12., nr.842/2009, nr.989/2009.
Principiul supremației legii este un principiu fundamental, iar dreptul reclamantei la plata salariului prevăzut de lege este un element esențial al raportului său de muncă.
Obligația principală a pârâtei față de cadrele didactice reprezentate de către reclamant, pe parcursul derulării relațiilor de muncă, a fost cea de plata salariului, orice reținere din salariu putând fi operată doar în cazurile si în condițiile prevăzute de lege, iar în speță nu se reține existența vreunei astfel de situații. T., drepturile salariale ale membrilor de sindicat trebuie trecute în mod corespunzător în carnetele de muncă ace acestora, obligația de a efectua mențiunile corespunzătoare revenindu-i pârâtei de rd. 1.
Prin urmare, având în vedere prejudiciul material suferit de către membrii reprezentați de reclamant prin neplata salariului acesteia, astfel cum era prevăzut de legea în vigoare în momentul în care aceasta a prestat munca, se impune admiterea în parte a acțiunii, conform art. 154, art. 156 și art. 157 al. 2 Codul muncii.
Potrivit art. 157 al. 2 din Codul muncii, că sistemul de salarizare a personalului din instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de labugetul consolidat de stat ori de la cel al unității administrativ teritoriale este stabilit prin lege, după consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.
Potrivit art. 167 din L. nr. 84/1995, finanțarea de bază a pârâtei de rd. 1 se asigură prin bugetul local al unităților administrativ-teritoriale de care aparține, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale. Potrivit art.50 alin.2 lit.a din L. nr.273/2006, D. Generală a F. P. asigură repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat în termen de 20 de zile de la data publicării bugetului de stat în M. O. al R.
În consecință, în temeiul art. 154, art. 156 și art. 157 al. 2 Codul muncii, OG nr. 1., aprobată cu modificări prin L. nr. 2., art. 157 al. 2 din Codul muncii, instanța a admis în parte acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul C. LOCAL AL M. C.-N.,solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii față de C. local al municipiului C.-N.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, unitățile de învățământ au calitatea de angajator al personalului didactic, având astfel obligația de a calcula si achita drepturile salariale acestora.
Potrivit dispozițiilor art. 167 din L. nr. 84/1995, unitățile de învățământ preuniversitar sunt finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror raza își desfășoară activitatea, de la bugetul local si din alte surse, urmând ca finanțarea de baza sa se asigure prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale.
De asemenea, față de prevederile art. 50 alin. 2 lit. a din L. nr.
273/2006, D. Generală a F. P. asigura repartizarea pe unități administrativ- teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, în termen de 20 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în M. O. al R.,
P. I.
Din coroborarea textelor legale menționate, rezulta că, pentru ca recurentul să poată aloca fonduri pentru cheltuielile de personal, este absolut necesar ca aceste sume să fi fost prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2010
- aceasta pe de-o parte, iar pe de altă parte, din bugetul de stat sumele destinate cheltuielilor de personal să fi fost repartizate și virate în contul bugetului local, C. local făcând doar deschiderea de credite către instituțiile de învățământ, în funcție de necesarul financiar al fiecăreia, în conformitate cu dispozițiile art. 39 alin. 6 din L. nr. 273/2006.
Pe de altă parte, recurentul învederează faptul că bugetul pe anul 2010 a fost aprobat prin HCL nr. 3., însă nu a fost asigurată sursa de finanțare de către bugetul de stat pentru a fi onorate pretențiile reclamanților.
De asemenea, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2010, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, sunt destinate finanțării cheltuielilor de personal, burselor și obiectelor de inventar ale instituțiilor sau ale unităților de învățământ preuniversitar de stat.
Repartizarea acestor sume pe comune, orașe, municipii se face prin D. a directorului Direcției Generale a F. P. Județene după consultarea consiliului județean și a primarului și cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratului școlar sau a direcției de muncă și solidaritate sociala, după caz, în funcție de numărul de beneficiari ai serviciilor respective.
S. L. al Î. P. C. prin întâmpinare (f.8-10) a solicitat respingerea recursului
și menținerea sentinței ca temeinică și legală.
Analizând recursul formulat de pârâtul C. LOCAL C. N., prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit disp.art.36 alin.2 lit.d) din legea nr.215/2001 privind administrația locală, consiliul local are ca atribuție aprobarea bugetului local și repartizarea fondurilor necesare unităților școlare, iar primarul, conform disp.art.63 alin.4 lit.a) din aceeași lege, exercită funcția de ordonator principal de credite.
Conform disp.art.16 din H.G. nr.2192/2004, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Potrivit disp.art.17 din aceeași hotărâre, de la bugetul de stat, prin bugetul M. E. și C., se asigură doar anumite cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar, printre care nu se regăsesc și cele privind salarizarea personalului din învățământ.
În mod corect prima instanță a reținut că reclamanta este îndreptățită, începând cu data de 1 octombrie 2008, la plata diferențelor salariale cuvenite, potrivit dispozițiilor Legii nr. 2., drepturi de care aceasta a fost lipsită în mod nejustificat.
Curtea reține astfel că aceste dispoziții legale trebuiau să fie avute în vedere de către consiliile locale în fundamentarea deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului.
În acest sens, potrivit disp.art.33 din H.G. nr.2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea M. E. și C. și a consiliilor locale funcționează organisme consultative de specialitate cu atribuții în acest domeniu.
Astfel, nu se poate reține că recurentul nu are calitate procesuală pasivă în cererea reclamantului de obligare la alocarea sumelor de bani necesare plății drepturilor salariale solicitate prin prezenta acțiune, acesta având un rol însemnat chiar în procesul de stabilire a fondurilor ce se impun a fi alocate învățământului.
Conform lit.c) a aceluiași articol, la nivelul fiecărei localități funcționează o comisie locală de finanțare a învățământului preuniversitar constituită prin hotărâre a consiliului local, având următoarea componență:
1. un viceprimar - președinte;
2. șeful compartimentului de finanțare și administrare a învățământului din cadrul consiliului local;
3. unul-doi contabili ai unităților de învățământ din localitate;
4. unul-doi directori ai unităților de învățământ;
5. reprezentanții organizațiilor sindicale desemnați de sindicatele județene.
Pe baza propunerilor comisiei locale de finanțare, consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului B. aprobă și comunică unităților de învățământ de pe raza lor teritorială nivelul costurilor pe preșcolar/elev pentru finanțarea acestora și solicită fiecărei unități de învățământ proiectele de buget pentru anul financiar următor.
Curtea mai constată faptul că recurenții nu au fost obligați la plata salariilor către reclamanți, astfel încât nu pot fi reținute motivele de recurs prin care se invocă faptul că nu există raporturi juridice de muncă între reclamant și consiliul local.
Acesta a fost obligat doar să ia măsuri pentru alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale ce se cuvin personalului din învățământ potrivit dispozițiilor Legii nr. 2., începând cu data de (...).
Astfel cum în mod constant s-a statuat în practica judiciară și în literatura de specialitate, lipsa fondurilor necesare plății drepturilor salariale nu poate fi reținută de către instanță ca motiv de netemeinicie a acțiunii prin care salariații solicită îndeplinirea obligației de plată a salariilor stabilite conform legii, astfel încât în cauză nu pot avea relevanță disp.art.5 din L. nr.11/2010.
Se mai reține că H.G.nr. 1618/2009 privește finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar pentru anul 2010, astfel încât prevederile acesteia nu sunt aplicabile perioadei în care trebuiau solicitate de către unitățile administrative-teritoriale fonduri și plătite drepturile salariale solicitate în cauză.
Se mai reține că, procesul civil, fiind guvernat de principiul disponibilității părților, acestora le revine sarcina de a stabili cadrul procesual în cauză. În cazul în care recurentul-pârât aprecia că pentru soluționarea cauzei prezintă interes introducerea în cauză a terților, respectiv a M. F. P., prin D. F. P. C.-N., aceștia aveau posibilitatea de a-i atrage în proces în termenele procedurale, potrivit dispozițiilor legale în materie.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art. 312 alin.1 Cod.proc.civ.,urmează să se respingă recursul formulat de pârâții C. LOCAL C. N. și să se mențină sentința civilă pronunțată de prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de C. LOCAL AL M. C.-N. împotriva sentinței civile numărul 3618/(...) a T.ui C. pronunțată în dosarul numărul (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 05 aprilie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI D . C. G. C. M. L. D.
GREFIER A. B.
Red.DCG/(...) Dact.SzM/2ex.
← Decizia civilă nr. 2972/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2577/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
---|