Decizia civilă nr. 1935/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1935/R/2011
Ședința publică din data de 30 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. C. G.
JUDECĂTOR : C. M.
JUDECĂTOR : I. T.
G. : N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanții D. M., K. A., P. E. și I. M. împotriva sentinței civile nr. 2070 din 7 decembrie 2010 pronunțate de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...) privind și pe intimatul TRIBUNALUL MARAMUREȘ, având ca obiect litigiu de muncă - obligație de a face-drepturi bănești.
Mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierile ședințelor publice din data de 24 respectiv 26 mai 2011, când s-a amânat pronunțarea, încheieri care fac parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.2070 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții D. M., K. A., P. E. și I. M., în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Maramureș.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că reclamanții D. M., K. A., P. E. și I. M. beneficiază de pensie de serviciu, în temeiul prevederilor art. 82 alin.2 din L. nr. 303/2004, conform deciziilor de pensionare depuse în copie la dosar.
Potrivit art. 85 alin.2 din L. nr. 303/2004, astfel cum a fost modificată prin O. nr. 1., pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime.
Prin decizia nr. 46/2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție, s-a admis recursul în interesul legii declarat și s-a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate în procent de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Această decizie nu are însă ca efect recunoașterea unui drept individual, ci doar interpretează o normă juridică preexistentă, interpretare ce devine obligatorie pentru instanțe, cu condiția stabilirii și respectării condițiilor de formă și de fond ale cadrului procesual în care o instanță de judecată se poate pronunța asupra fondului dreptului.
Cu privire la drepturile salariale individuale ale altor magistrați, acordate pe cale jurisprudențială, instanța constată că hotărârile judecătorești invocate sunt opozabile doar părților în contradictoriu cu care au fost pronunțate și față de care s-a obținut recunoașterea acestor drepturi.
Prin urmare, cererea reclamanților de obligare a pârâtului la eliberarea adeverințelor de venituri care să includă și sporul de confidențialitate de 15% este lipsită de fundament juridic, dezlegarea dată prin recursul în interesul legii fiind efectiv obligatorie doar pentru instanțe, potrivit art. 329 Cod procedură civilă.
Instanța nu a primit susținerea reclamanților cu privire la existența unei discriminări, în sensul art. 2 din O.G. nr. 137/2000, republicată, între aceștia și alți judecători, ale căror pensii au fost stabilite, respectiv, recalculate, prin luarea în considerare a sporului de confidențialitate de 15%, precum și a celorlalte diferențe de drepturi salariale, întrucât hotărârile judecătorești prin care acestea au fost acordate au avut efecte relative, care nu pot fi extinse la alte persoane decât părțile din proces, iar decizia nr. 46/2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii, nu constituie izvor de drept, care să conducă automat la includerea sporului de confidențialitate în baza de calcul a pensiei.
Raportat la considerentele mai sus-expuse, în temeiul art. 85 alin.2 din
L. nr. 303/2004, tribunalul a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții D. M., K. A., P. E. și I. M. solicitând, în temeiul art.304 pct.9, 3041 și 312 alin.1- 3 C.pr.civ. - modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului au arătat că potrivit art. 7 alin.3 din HG nr.1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a L. nr.303/2004, în veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizația brută de încadrare lunară și sporurile cu caracter permanent sau nepermanent.
Art.85 alin.3 din L. nr.303/2004 modificată și completate prin OUG nr.l00/2007 prevede că pensiile judecătorilor și procurorilor se actualizează ori de câte ori se majorează veniturile brute ale judecătorilor în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței.
Consideră că nu prezintă nici o relevanta faptul că judecătorii aflați în activitate au beneficiat de sporul de confidențialitate și de celelalte diferențe salariale numai după ce au promovat acțiuni în justiție, deoarece temeiul includerii sporului de confidențialitate și a celorlalte drepturi salariale în baza de calcul a pensiei de serviciu îl constituie dispozițiile legale arătate mai sus și să plătească sporurile și diferențele salariale cuvenite judecătorilor în activitate tocmai pentru că nu au respectat acele dispoziții legale.
Judecătorii aflați în funcție au obținut aceste drepturi prin hotărâri judecătorești irevocabile este o dovadă a faptului că legea nu a fost aplicată corect, iar aplicarea greșita a legii s-a răsfrânt asupra tuturor judecătorilor, nu numai asupra acelor care au acționat în instanța.
Sentința atacată este criticabilă și pentru că nu este motivată pe text de lege și nici convingător.
Astfel, instanța de fond motivează soluția de respingere a acțiunii redând punctul de vedere al pârâtului, potrivit căruia reclamanții, nedeținând hotărâri judecătorești prin care să li se recunoască drepturile salariale solicitate a fi cuprinse în adeverințele de venituri, acestora nu li se poate elibera adeverințele de venituri pentru actualizarea pensiilor, ignorând astfel reglementările legale prezentate mai sus și denotă lipsa de convingere a instanței cu privire la corectitudinea soluției pronunțate.
Același punct de vedere al pârâtului este reiterat de instanța și atunci când susține că nu există discriminare între reclamanți și judecătoriipensionați în anul 2008 și cărora pârâtul le-a eliberat adeverințele de venituri care cuprind sporul de confidențialitate precum și celelalte diferențe salariale.
O asemenea motivare este total greșita, soluția pronunțata neavând justificare legala, fiind lipsita de raționament.
Arată că prin neincluderea acestor sporuri și diferențe salariale în adeverințele de venituri și prin neobligarea instituției la eliberarea adeverințelor solicitate, s-a creat o discriminare în sensul art.2 alin.1-3 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, între reclamanți și ceilalți judecători ale căror pensii au fost stabilite, respectiv reactualizate prin luarea în considerare a sporului de confidențialitate de 15% precum și a celorlalte diferențe de drepturi salariale.
Consideră că prin respingerea acțiunii, aceasta discriminare a fost statornicită de către instanța de fond. Or, potrivit art.16 alin.1 și 2 din Constituția României, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților, fără privilegii și discriminări; nimeni nefiind mai presus de lege.
Constituția garantează aplicarea principiului nediscriminării și în raport cu dreptul la pensie care nu poate face obiectul unor limitări discriminatorii.
Existenta discriminării directe a reclamanților rezultă și din dispozițiile art.7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care garantează dreptul tuturor la protecția egală a legii împotriva discriminării și art.14 din Convenția europeană privind apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, respectiv P. 12 la această C., care interzic discriminările.
Analizând recursul formulat, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, Curtea, deliberând, reține următoarele:
Potrivit art. 85 alin. 2 din L. nr. 303/2004 modificată și completată, pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută a unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice în funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime.
Or, toate despăgubirile acordate de instanțele de judecată magistraților indicate de recurentele reclamante, și anume sporul de 15%, diferențele dintre indemnizațiile judecătorilor și cele ale procurorilor de la DNA și DIICOT, cele generate de aplicarea discriminatorie a valorii de referință sectorială, nu au însă caracterul unor sporuri permanente ce trebuie avute în vedere la stabilirea bazei de calcul în temeiul dispozițiilor legale mai sus amintite, ci are natura unor despăgubiri, acordate de instanță în temeiul art. 269 Codul muncii. Ca atare, aceste drepturi au caracter reparator, urmând a acoperi un prejudiciu cauzat printr-o faptă ilicită, în speță discriminarea în raporturile de muncă.
Concluzionând, Curtea reține că, spre deosebire de situația sporului de
50% pentru solicitare neuropsihică, spor recunoscut de lege, dar neacordat în mod nelegal, sumele pretinse de reclamanții recurenți au o altă natură, de despăgubiri, neîncadrându-se din acest motiv în veniturile avute în vedere de art. 85 alin. 2 din L. nr. 303/2004.
Din motivele arătate mai sus, în opinie majoritară, Curtea reține că nu se justifică nici invocarea unei situații de discriminare atâta vreme cât argumentele indicate mai sus sunt general valabile, indiferent daca magistratul pensionar a obținut sau nu o hotărâre judecătorească care să îi confere dreptul la aceste despăgubiri pe timpul cât s-a aflat în activitate.
În consecință, pentru ansamblul considerentelor mai sus arătate, Curtea, deliberând, în temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții D. M., K. A., P. E. și I. M. împotrivasentinței civile nr. 2070 din 0(...) a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții D. M., K. A., P. E. și I. M. împotriva sentinței civile nr. 2070 din 0(...) a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 30 mai 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI D . C. G. C. M. I. T.cu opinie separată
G. N. N.
Red.DCG Dact.SzM/2ex.
Motivarea opiniei separate a judecătorului C. M.
Analizând motivele de recurs invocate de D. M., K. A., P. E. și I. M. și dispozițiile legale aplicabile în speță, consider că recursul formulat este în parte fondat, pentru următoarele considerente:
Prin cererile înregistrate sub nr.1315/(...), nr.1316/(...), nr.1317/(...) și nr.1318/(...) reclamanții au solicitat T. M. eliberarea unei adeverințe care să includă toate drepturile ce li se cuvin, în raport cu indemnizația lunară brută a unui magistrat în activitate, inclusiv a sporului de confidențialitate.
T. M., prin adresele nr.1566-1569/(...) a răspuns reclamanților-recurenți că adeverințele solicitate nu se pot elibera întrucât sporul de confidențialitate a fost recunoscut prin decizie a Î. C. de C. și Justiție, dar nu dețin hotărâri judecătorești prin care veniturile brute ale perioadei (...)-(...) să fie modificate prin introducerea acestui spor.
Din cuprinsul deciziilor de pensionare depuse la dosar rezultă că reclamanții au îndeplinit funcția de judecători în cadrul T. M. și au formulat cerere de pensionare după intrarea în vigoare a L. nr.303/2004, respectiv în anii 2005-2006.
Potrivit disp.art. 82 alin.1 din legea nr.303/2004 judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării.
Reclamanților, la data formulării cererilor din data de (...), le era aplicabil singurul articol legal în vigoare privind actualizarea pensiilor de serviciu alemagistraților, respectiv 85 alin.2 din L. nr.303/2004, astfel cum a fost modificat prin O., conform căruia pensiile de serviciu ale judecătorilor și
procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează o ri de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și p rocuror în activita te, în condiții iden tice de funcție, ve chime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în pro cent, a sporurilor i ntrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. D. în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică,judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată.
O asemenea interpretare a prevederilor legale aplicabile în procesul de actualizare a pensiilor magistraților consider că este singura logică, nediscriminatorie și corespunzătoare i ntenției pe care l egiuitorul a a vut-o
permanent în regle mentarea acestor d repturi de securitat e socială specifice u nei categorii profesionale ce îndeplinește o funcție de mare responsabilitate s ocială, cu numeroase interdicții și incompatibilități în decursul vieții active, respectiv aceea ca p ensiile de serviciu s ă crească în raport cu indemnizațiile c uvenite judecătorilor în activitate.
În edictarea art.85 alin.2 din L. nr.303/2004, legiuitorul nu a avut desigur în vedere introducerea unei discriminări între magistrații ce beneficiază de pensie de serviciu, intenția lui fiind ca aceștia, în raport desigur de indemnizațiile cuvenite în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului și de sporurile ce li se cuveneau, să obțină, prin actualizarea acesteia, pensii de serviciu stabilite în mod nediscriminatoriu, fără ca aceste drepturi de securitate socială să difere în funcție de legea aplicabilă la data înscrierii inițiale la pensie.
Reclamanții, prin acțiunea formulată și cererea de recurs, au invocat, de altfel, și principiul nediscriminării, invocând faptul că, în anii anteriori, magistrații în activitate și cei pensionari au solicitat în instanțe și au obținut sporul de confidențialitate, în acest sens fiind și decizia nr.46/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,.
De asemenea, au susținut că magistrații în activitate au beneficiat de acest spor, iar celor pensionați în ultimii ani le-a fost inclus în calculul pensiei
și acest spor.
În consecință, aplicând disp.art.85 alin.2 din L. nr.303/2004, conform intenției legiuitorului ca pensiile de servi ciu ale judecătorilor și procurorilor să
se actualizeze ori d e câte ori se majore ază indemnizația br ută lunară a unui j udecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului și luând în considerare faptul că, prin sentința civilă nr. 1151/(...) a T. M., rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.2527/R/(...) a C.i de A. C., pârâții Tribunalul Maramureș, Curtea de A. C.
și Ministerul Justiției a u fost obligați să plătească reclamanților din acea cauză
-judecători în c adrul T. M., sporul de confidențialitate de 15% calculat la n ivelul indemnizației de încadrare brute lunare începând cu luna septembrie
2004 și până la ră mânerea irevocabilă a hot ărârii, drepturi care în parte au f ost achitate conform Ordinului nr. 1165/C/(...) al Ministrului J. si Libertăților C etățenești, restul fiind eșalonate la plată, consider în mod eronat prima i nstanță a respins acest capăt de cerere formulat de către recl amanți.
De asemenea, conform Anexei nr.6 la L. nr.330/2009, s-a stabilit, potrivit art. 4 alin.1, că judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, potrivit L. nr. 303/2004, republicată, cu modificările șicompletările ulterioare, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și
Justiție, asistenții judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de E. C. și al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofițerii și agenții de poliție judiciară, precum și specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de I. a I. de C. O. și T. și personalul de probațiune beneficiază de următoarele sporuri: a) pentru risc și suprasolicitare neuropsihică - 25% din salariul de bază, respectiv indemnizația de încadrare brută lunară; b) de confidențialitate - 5% din salariul de bază, respectiv indemnizația de încadrare brută lunară.
Conform alin.2 din aceeași lege, dispozițiile alin. (1) intră în vigoare la 3 zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, sporurile aplicându-se în procentele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), până la data de 31 decembrie 2009.
De la 1 ianuarie 2010, potrivit alin.3 al aceluiași articol, personalul prevăzut la alin.1 beneficiază, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și pentru păstrarea confidențialității, de următoarele drepturi salariale: a) un adaos de 25% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și, respectiv, de 10% pentru asigurarea confidențialității, calculate la indemnizația de încadrare brută lunară sau, după caz, la salariul de bază și care începând cu data de 1 ianuarie 2010 vor fi incluse în indemnizația de încadrare brută lunară sau, după caz, în salariul de bază; b) sporurile prevăzute la alin.1, ce se vor acorda într-un cuantum care, împreună cu noul salariul de bază sau, după caz, noua indemnizație de încadrare brută lunară și cu celelalte sporuri prevăzute de prezenta lege, să fie egal cu câștigul salarial aferent lunii mai 2009, stabilit prin includerea unui spor de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% și a unui spor de confidențialitate de 15%, ambele calculate la salariul de bază sau, după caz, la indemnizația de încadrare brută lunară. Gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate și drepturile aferente acestora, avute la 31 decembrie 2009, se mențin.
Având în vedere faptul că instanțele, în sensul deciziei nr.46/2008 a Î. C. de C. si Justiție- S. U., au constatat că judecătorilor în funcție li se cuvine, pentru perioada în care reclamanții au solicitat eliberarea adeverinței, sporul de confidențialitate și luând în considerare trimiterea pe care art.85 alin.2 din L. nr.303/2004 o face la indemnizația cuvenită unui magistrat în funcție, mai consider că nu se poate crea o situație discriminatorie între magistrații pensionari, respectiv între cei care dețin hotărâri de obligare la plata sporului de confidențialitate și cei care nu au obținut asemenea hotărâri judecătorești.
Practic, prin decizia nr.46/(...) a Î. C. de C. si Justiție- S. U., date în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. (1) lit. d) din L. privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. (1) și (2) din Codul deontologic al magistraților, și ale art. 78 alin. (1) din L. privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din Codul deontologic al acestora, s-a stabilit că judecătorii au dreptul la sporul de confidențialitate tocmai în baza acestor acte normative, astfel încât consider că a fost în mod eronat stabilită chiar baza de calcul a pensiei reclamanților, care, în urma a cestei statuări, trebuia să includă, conform prevederilor art.82 alin.1 din legeanr.303/2004, în veniturile brute din ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării și acest spor de confidențialitate.
Conform art.20 din H.G. nr.1275/2005, răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcția de judecător sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării și a venitului brut realizat la data pensionării a judecătorilor și procurorilor revine instituției care eliberează adeverința-tip.
În consecință, apreciez ca fiind fondată cerere reclamanților-recurenți de obligare a T. M. la eliberarea unei adeverințe în vederea recalculării pensiilor care să includă și sporul de confidențialitate.
Consider însă ca fiind nefondate celelalte capete de cerere, întrucât reclamanții nu s-au adresat instanțelor judecătorești competente să constate discriminarea acestora în ceea ce privește celelalte drepturi bănești ce pretind că ar trebui să intre în baza de calcul a pensiei.
Judecător ,
C. M.
Red./Tehnored.: C.M.
2 ex.-(...).
| ← Decizia civilă nr. 1425/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 4070/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
