Decizia civilă nr. 2067/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă , de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
DECIZIA CIVILĂ NR. 2067/R/2011
Ședința din 06 iunie 2011
Instanța constituită din:
PREȘED.TE: S. D. JUDECĂTOR: D. G. JUDECĂTOR: L. D. G.: A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții recurenți M. F. P. - PRIN D. G. A F. P. M., P. O. Ș. M. și O. S. M. împotriva sentinței civile nr. 305 din (...) a T.ui M., pronunțată în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. L. D. Î. M. și pârâții intimați G. S. "I. B." și C. LOCAL S. M., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 30 mai
2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat S. L. din Î.
M. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursurilor și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 al.2 Cod procedură civilă.
Se constată că prin memoriile de recurs, pârâții recurenți M. F. P. - prin D.
G. a F. P. M., P. O. Ș. M. și recurentul O. S. M. au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea invocă din oficiu, ca motiv de ordine publică, excepția lipsei calității procesuale pasive a P.ui O. Ș. M., precum și excepția inadmisibilității recursului declarat de O. Ș. M., constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că la data de (...), prin sentința civilă nr. 3., pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. Local Ș. M., P. O. Ș. M. și M. F. P., invocate de aceștia.
S-a admis cererea formulată și precizată de reclamantul S. L. din Î. M., în contradictoriu cu pârâții G. Ș. „. B. Ș. M., C. Local Ș. M., P. O. Ș. M. și M. F. P. și, în consecință:
Au fost obligați pârâții să le plătească membrilor de sindicat reprezentați de reclamant: B. A. V., B. V., B. L., B. F., B. I., C. V., C. E., C. Ana, L. I., L. M., M. A., M. G., M. M., M. E., M. N., M. T., P. G., P. R., P. E., P. M., P. A., P. E., P. M., S. L., Ș. O., T. Ana, V. I., V. V. drepturile bănești reprezentând tranșa suplimentară de vechime prevăzută de art. 50 al. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, începând cu data de (...) până la (...), respectiv prevăzută de art. 50 al. 1 din L. nr. 128/1997 cumodificările la zi, începând din data de (...) și până la data de (...), la valoarea actualizată în funcție de rata inflației la data plății.
Pentru a pronunța soluția menționată, T. a avut în vedere următoarele considerente:
Examinând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, T. a constatat că este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
M. F. P. în virtutea dispozițiilor art. 19 din L. nr. 500/2002 are atribuții de a pregăti proiectele legilor de rectificare bugetară. Întrucât sumele alocate unităților de învățământ nu sunt suficiente pentru punerea în executare a hotărârilor judecătorești, Ministerul Finanțelor Publice alocă fondurile necesare efectuării plății, astfel încât, deși nu este implicat direct în raporturi juridice se impune chemarea sa în judecată pentru opozabilitatea hotărârii, pentru a se putea executa hotărârea, ceea ce justifică calitatea sa procesuală pasivă.
Pentru aceste considerente, excepția a fost respinsă ca neîntemeiată.
De asemenea, a apreciat ca fiind neîntemeiate și excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de P. C. Local Ș. M. și P. O. Ș. M., reținând că primul a fost chemat în judecată ca pârât datorită calității lui de finanțator al instituției de învățământ, iar cel de-al doilea în calitate de ordonator principal de credite.
Cu privire la fondul cauzei, T. a constatat că, potrivit art. 50 alin. 1 și 2 din
L. nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, „Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizarea stabilită de lege și de tranșe suplimentare, care se acordă la 30,35 și la peste 40 ani activitate în învățământ";.
În anexa nr. 2 din OG nr.15/2008 se regăsesc coeficienții de multiplicare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar. Aceasta ordonanță se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2008.
Tranșele suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din L. nr. 128/1997 nu se regăsesc în coeficienții de multiplicare prevăzuți pentru ultimele trei tranșe de vechime (30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 de ani), așa cum prevede art. 5 alin. 2 din O.U.G. nr. 15/2008.
Începând din (...), conform art. 10 din A. II a L. nr. 3. și a prevederilor punctului 6 din Notă la A. II a L. nr. 3. se acordă în continuare tranșele de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 din L. nr. 128/1997.
Acțiunea a fost apreciată ca întemeiată, fiind admisă potrivit dispozitivului.
În termen legal, au declarat recurs pârâții P. O. Ș. M., și Ministerul Finanțelor P ublice prin D. G. a F. P. M., precum și de O. Ș. M.
1. Prin propriul recurs, P. O. Ș. M. a solicitat casarea sentinței recurate.
Acest pârât consideră că hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea normelor legale. În acest sens, subliniază că în condițiile prevăzute de L. bugetului de stat pe anii in curs, finanțarea cheltuielilor legate de salarizarea cadrelor didactice se realizează din bugetul de stat de către M. finanțelor prin repartizarea sumelor respective la unitatea administrativ-teritoriala.
D. sumele repartizate, pe baza actelor justificative de retragere a sumelor și cu încadrarea in cheltuielile bugetare se efectuează plățile (cheltuieli de natura salariala) de către ordonatorul terțiar de credite respectiv L. T. „. B..
Mai mult, legea bugetului de stat prevede că "finanțarea cheltuielilor de personal, burselor si obiectelor de inventar ale instituțiilor sau unităților de învățământ preuniversitar de stat" se realizează din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, sume colectate in bugetul de stat (art. 7 alin. 4 din L. nr.
388/2007 - legea bugetului de stat pe anul 2008, cu modificările si completările ulterioare, art. 5 alin. 3 lit. a din L. nr. 18/2009 - legea bugetului de stat pe anul
2. art. 5 alin. 4 din L. nr. 11/2010 legea bugetului de stat pe anul 2010).
2. Prin recursul formulat, pârâtul O. Ș. M., reprezentat prin P., a solicitatcasarea sentinței recurate.
Acesta învederează că în cauză, C. Local al O. Ș. M. nu are calitate procesuală pasivă. De asemenea, invocă aceleași aspecte de nelegalitate învederate de pârâtul P. O. Ș. M.
3. Prin recursul decalrat, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F.
P. M. a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
P. apreciază că nu are calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății, prin prisma faptului că acesta nu are raporturi juridice cu reclamanții.
Rolul esențial in procesul bugetar și în execuția bugetara revine
Guvernului, respectiv P. potrivit art. 17 alin. 1 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice, P.ul fiind acela care adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborate de G.
Reglementând rolul Guvernului la art.18 din aceeași lege, stabilește că acesta asigura însăși elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare P., precum si supunerea spre adoptare P. a proiectelor legilor de rectificare bugetara si a contului general anual de execuție.
Obligarea M.ui F. P. la alocarea sumelor solicitate de reclamanți este lipsita de suport legal si în același timp imposibila, deoarece aceste sume trebuie propuse de către ordonatorii principali de credite conform art.34 alin.1 din L. nr.500/2002 privind finanțele publice, iar Ministerul Finanțelor Publice sa fie autorizat in acest sens de către legiuitor.
In drept, au fost invocate prevederile art.304 pct.9 C.proc.civ.
La data de (...), reclamantul intimat S. L. din Î. M. a depus întâmpinare (f. 17-
19), prin care a solicitat respingerea recursului, cu menținerea hotărârii instanței de fond.
Subliniază că potrivit dispozițiilor art. 19 din L. nr. 500/2002 pârâtul MFP are obligația de a aloca sumele necesare efectuării plății. De asemenea, apreciază că și pârâții C. Local Ș. M. și P. orașului Ș. M. își justifică în cauză calitatea procesuală pasivă, respectiv capacitatea procesuală pasivă.
Nu au fost administrate probe noi.
Trecând la analizarea sentinței recurate prin prisma dispozițiilor legaleincidente și a documentației de la dosar, Curtea a reținut următoarele:
1. Recursul P.ui O. Ș. M.
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive, invocate dinoficiu, ca motiv de ordine publică, Curtea o găsește întemeiată pentru considerentece urmează:
Obiectul acțiunii deduse judecății este de obligarea, printre alții, și a pârâtului P. O. Ș. M. la plata în favoarea membrilor de sindicat reprezentați de reclamant a drepturilor salariale reprezentând tranșa suplimentară de vechime prevăzută de art. 50 al. 1 și 2 din L. 128/1997, începând cu data de (...) până la (...), respectiv prevăzută de art. 50 al. 1 din L. 128/1997 cu modificările la zi, începând din data de (...) și până la pronunțarea prezentei hotărâri, la valoarea actualizată în funcție de rata inflației la data plății.
În raport de pretențiile formulate de reclamant, în măsura în care au fost soluționate pe fond prin hotărârea atacată, aspect care însă nu mai poate fi examinat în recursul pârâților, Curtea reține că cererea de obligare a pârâtului P. O. Ș. M. la plata unor sume pretinse cu titlu de drepturi salariale este lipsită de temei legal.
O asemenea cerere este legată indisolubil de existența unor raporturi juridice de muncă din care ar izvorî obligația angajatorului de a achita drepturile salariale angajatului corespunzător muncii prestate conform contractului individual de muncă.
Or, în absența oricărui raport juridic de muncă între părți, pârâtul P. O. Ș. M. nu poate fi obligat la plata unor drepturi salariale către persoane care nu sunt angajații lui.
Este adevărat că potrivit art.167 alin. din L. nr.84/1995 finanțarea de bază
(care include și cheltuielile de personal) a unităților de învățământ de stat este asigurată prin bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe a cărui rază își desfășoară activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale. Conform art. 5 alin. (1) lit.b) din L. nr.
273/2006 privind finanțele publice locale „veniturile bugetare locale se constituie din: sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat";.
La fel de adevărat este și faptul că sursa din care trebuie plătite drepturile salariale solicitate de membrii de sindicat reprezentați de reclamant rămâne tot bugetul local al unității administrativ-teritoriale de care aparține unitatea de învățământ.
Mai mult, conform art.36 alin. (4) lit. a) din L. nr. 215/2001, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația. În plus, conform art. 4 alin. (1) din HG nr. (...) privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar pentru anul 2010 „consiliile locale răspund de repartizarea sumelor și aprobarea bugetelor pentru fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică";.
P. O. Ș. M. este de ordonator principal de credite al bugetului O. Ș. M., conform art. 63 alin. (4) lit. a) din L. 215/2001 și, în mod evident, are calitatea de reprezentant al unității administrativ teritoriale, respectiv Ș. M. De altfel, art. 62 alin. (1) din L. administrației publice locale prevede expres că „primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție";, cele două atribuții neputând fi disociate.
Având în vedere normele legale evocate și raportându-se la obiectul acțiunii prin care se solicită obligarea acestui pârât „la plata"; drepturilor salariale născute dintr-un raport de muncă, Curtea consideră că acesta are calitate procesuală pasivă doar în ceea ce privește „alocarea sumelor";, iar nu și în privința ";plății acestora"; .
Reclamantul face o confuzie între calitatea de angajator și cea de ordonator de credite (finanțator), doar aceasta din urmă putând justifica legitimarea procesuală a recurentului în cadrul unui eventual litigiu al cărui obiect l-ar reprezenta obligarea acestuia la alocarea fondurilor necesare achitării drepturilor salariale datorate de angajator.
Este adevărat că prin întâmpinarea depusă în recurs, reclamantul a susținut calitatea procesuală pasivă a pârâtului din perspectiva obligației acestuia de a aloca fondurile necesare, însă această cerere nouă nu poate fi formulată pentru prima dată în recurs, conform dispozițiilor art. 316 coroborate cu cele ale art. 294 Cod de procedură civilă.
Drept urmare, Curtea consideră că, în speță, raportat la pretenția concretă dedusă judecății, este incidentă cu prioritate, excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului, care va fi soluționată în sensul admiterii sale, conform considerentelor expuse anterior.
2. Recursul O. Ș. M.
Referitor la acest recurs, Curtea reține incidența excepției inadmisibilității, justificată de faptul că acest recurent nu figurează ca parte la fondul cauzei deduse judecății.
Ținând seama de aspectele evocate, în temeiul art. 312 al. 1 Cod de procedură civilă va respinge acest recurs ca inadmisibil.
3. Recursul M.ui F. P.
Ministerul Finanțelor Publice este cel care, potrivit art. 19 din L. nr.
500/2002, privind finanțele publice, „coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție";, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 6 din H.G. nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea M.ui F. P.,
„elaborează pe bază de metodologii proprii, menținând în permanență un echilibru bugetar corespunzător, proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare";.
Totodată, legea instituie răspunderea M.ui F. P. pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de P., precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Însă toate aceste aspecte sunt de natură să justifice calitatea procesuală pasivă a acestui pârât numai în măsura în care acesta a fost chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcțiile specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar.
Or, în cauza dedusă judecății, rezultă fără nici un dubiu că reclamantul nu a avut în vedere acest rol, în contextul în care a solicitat prin acțiunea promovată la data de (...) obligarea tuturor pârâților, inclusiv a MFP „la plata"; tranșelorsuplimentare de vechime.
Solicitarea de plată a dreptului salarial menționat se întemeiază pe existența unui raport de muncă, însă un astfel de raport nu se identifică între pârâtul recurent și membrii de sindicat reprezentați în cauză. Drepturile pretinse derivă dintr-un raport juridic de muncă străin de recurent.
Cu alte cuvinte, admiterea acțiunii așa cum aceasta a fost formulată, respectiv în sensul instituirii obligației de plată și în sarcina pârâtului recurent, ar echivala cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu a unor sume reprezentând drepturi salariale acordate unor persoane care nu se număra printre angajații M.ui F. P., încălcându-se astfel prevederile art.14 din L. nr.500/2002 privind finanțele publice.
Într-adevăr prin întâmpinarea depusă în recurs, reclamantul a susținut calitatea procesuală pasivă a pârâtului din perspectiva obligației acestuia de a aloca fondurile necesare, însă acest aspect, formulat pentru prima dată în recurs, contravine dispozițiilor art. 316 coroborate cu cele ale art. 294 Cod de procedură civilă.
Curtea concluzionează că în raport de obiectul acțiunii cu care a fost învestită, excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul MFP este fondată, astfel că în temeiul dispozițiilor legale menționate și ale art. 312 al.
1, 3 C.proc.civ. coroborat cu art. 304 pct. 9 C.proc.civ., Curtea va admite recursul pârâtului, va modifica sentința atacată, în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia și în consecință va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât, potrivit dispozitivului.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E R espinge ca inadmisibil recursul declarat de O. Ș. M. împotriva sentinței civile numărul 305 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosarul nr. (...).
Admite recursurile declarate de pârâții P. O. Ș. M. și MINISTERUL
FINANȚELOR PUBLICE împotriva aceleiași sentințe, pe care o modifică în parte în sensul că respinge acțiunea civilă a reclamantului S. L. din Î. M. în contradictoriu cu pârâții P. O. Ș. M. și Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței instanței de fond care nu contravin prezentei decizii.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 6 iunie 2011.
PREȘED.TE JUDECĂTORI G.
S. D. D. G. L. D. A. B.
Plecat in CO, semneazăvicepreședinte instanță D . B.
Red. /dact./ DG
3 ex./(...)
Jud.fond: B.G.
| ← Decizia civilă nr. 1867/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2527/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
