Decizia civilă nr. 3526/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția I Civilă

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 3526/R/2011

Ședința octombrie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. C. G.

JUDECĂTOR: C. M. JUDECĂTOR: I. T.

GREFIER: N. N.

S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul S. C. împotriva sentinței civile nr. 1333 din 28 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta S. N. DE T. F. DE M. „ C. M. S., având ca obiect completare carnet de muncă.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că prin memoriul cuprinzând motivele de recurs, reclamantul recurent a solicitat judecarea cauzei în lipsă și în consecință admiterea recursului, casarea în totalitate a sentinței atacate și trimiterea spre rejudecare.

Nefiind formulate alte cereri ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare în baza actelor existente la dosar.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 1333 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...) s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul S. C., împotriva pârâtei S. N. de T. F. de M. C. M. SA˝ sucursala C., pentru a se constata că reclamantul a lucrat în condiții speciale de muncă și rectificarea Carnetului de muncă.

Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că sporurile primite de reclamant de la unitatea pârâtă, pentru perioada (...) - (...),rezultă din adeverința nr. 3041/2010,emisă de pârâtă.

De asemenea din Carnetul de muncă a reclamantului rezultă că nu a lucrat în condițiile specifice grupei I de muncă în perioada (...) -(...), dată la care au încetat raporturile de muncă dintre părți.

Reclamantul a fost încadrat în meseria de mecanic mașini și utilaje vagoane în perioada 1979-2010 la unitatea pârâtă, la S. C. Z.

Din carnetul de muncă a reclamantului, de la poziția 68, rezultă că acesta a lucrat în grupa I de muncă în perioada (...) - (...), conform Ordinului nr.

50/1990, anexa I, și Ordinul 125/1990 punctul 123, în total 2 ani și 6 luni.

Aceste două ordine însă au fost abrogate prin dispozițiile art. 198 din L. nr. 19/(...).

L. nr. 226/2006privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale stabilește că începând din data de 01 aprilie 2001, sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activități prevăzute în anexa 1, de la unitățile prevăzute în anexa 2, care au obținut avizul pentru îndeplinirea prevederilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale, conform

H.G. nr. 1..

Pârâta figurează în anexa 2 la poziția 18, dar meseria în care a fost încadrat reclamantul nu a fost prevăzută în anexa 1.

În această anexă, la poziția 7 figurează personalul din siguranța circulației mecanicii de locomotivă etc., nu și mecanicii de mașini și utilaje vagoane, cum a fost încadrat reclamantul.

Rezultă că meseria în care a fost încadrat reclamantul nu figurează între cele care sunt prevăzute ca fiind loc de muncă în condiții speciale, astfel că în baza dispozițiilor art. 284 din Codul muncii, s-a respins acțiunea.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul S. C. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare.

În motivarea recursului a arătat că a fost angajat în perioada (...)-(...) la S.

N. de T. F. de M. C. M. SA pe postul de mecanic mașini, utilaje vagoane, fiind încadrat în grupa I de muncă conform ordinului MMPS nr.50/1990 și

Ordinului MMPS nr.125/1990.

Potrivit art.2 alin.2 din L. nr.226/2006 sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a L. nr.19/2010 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, în care asigurații și-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care, potrivit prezentei legi sunt încadrate în condiții speciale.

La pct.7 din L. nr.226/2006 se stabilește în mod expres care sunt categoriile de personal din cadrul C. M. încadrate în condiții speciale și anume; activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației care îndeplinește funcția de mecanic de locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor. Această enumerare nu este însă limitativă deoarece în conformitate cu dispozițiile legale ale art.3 alin.1 lit.a din HG nr.1. „nominalizarea locurilor de muncă care se solicită a fi încadrate în condiții speciale, efectuată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii.

Ca atare, interpretarea rațională a dispozițiilor legale de mai sus trebuie să se facă în sensul stabilirii împrejurărilor în care și-a desfășurat efectiv activitatea, iar extinderea încadrării locurilor de muncă în condiții speciale să se facă în funcție de condițiile concrete de muncă prin analizarea factorilor de risc, impactul acestora asupra angajatului, respectiv asupra sănătății și securității în muncă.

După intrarea în vigoare a L. nr.263/2010, privind sistemul unitar de pensii, începând cu data de (...), perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I și a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite (grupa a II-a) în vederea reducerii vârstelor de pensionare.

Adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și /sau a II-a de muncă sunt valorificate numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie

2001.

La Anexa 3 poziția 18 din L. nr.263/2010 este prevăzut că S. N. de T. F. de M. C. M. SA se încadrează în condiții speciale de muncă. Arată că meseria

2 de mecanic mașini, utilaje vagoane se desfășoară în condiții extrem de periculoase, fiind supus pericolului de accidentări prin lovire, cădere, electrocutare, zgomot, stres permanent, temperaturi ridicate pe timpul verii și scăzute pe timpul iernii, umiditate ridicată, vând viscol, în urma cărora se poate ajunge la îmbolnăviri profesionale grave.

Consideră că este o discriminare între persoanele care își desfășoară activitatea în prezent și care beneficiază de condiții speciale de muncă și persoanele care și-au încetat activitatea anterior datei de (...), data intrării în vigoare a L. 263/2010.

Activitatea reclamantului este legată de siguranța circulației și nu doar concură la siguranța circulației, formând echipe de lucru comune în condiții identice cu colegii care îndeplineau funcțiile de mecanic de locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor.

Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, Curtea, deliberând, reține că acesta este nefundat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Cu privire la procedura specială de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale, Curtea notează următoarele:

În baza L. nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistenta socială și în conformitate cu prevederile art. 2 din Decretul-lege nr.

68/1990 pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului, M. M.

și Ocrotirilor S., Ministerul Sănătății și C. N. pentru Protecția M. au emis Ordinul nr. 50/1990, prin care se precizează locurile de muncă, activitățile și categoriile de personal care lucrează în condiții deosebite, ce se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării.

Conform acestui ordin, în grupa I de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 1, iar în grupa II de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 2.

Conform art. 1 din H.G. nr. 559/1990, personalul care este în activitate de la locurile de muncă cu condiții deosebite din unitățile M.ui Industriei Chimice și Petrochimice, conform listei-anexe la prezenta hotărâre, beneficiază de încadrare în grupa I de muncă în vederea pensionării, pe întreaga perioada lucrată, potrivit prevederilor art. 2 din Decretul-lege nr. 68/1990.

Aceste reglementări legale și-au găsit aplicabilitate practică în cazul reclamantului, prin inserarea în carnetul său de muncă a mențiunii conform căreia, în perioada 1979- 2001 a lucrat 100% în grupa a I de muncă.

Articolul nr. 198 din L. nr. 19/(...) prevede că la data intrării în vigoare a acestui act normativ, se abrogă Ordinul nr. 50/1990, iar art. 196 că prezenta lege intra în vigoare în termen de un an de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. 3, 140, 141, 143,

168, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, ale art. 180 alin. (2)-(4), ale art. 182 și

186, care intra în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al

Român.

Acest ultim act normativ suprimă clasificarea privind încadrarea locurilor de muncă pe grupe și constituie o nouă clasificare a acestora în condiții normale, deosebite sau speciale.

Conform art. 20, „în sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din: a) unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectiva; b) activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații;

3 c) aviația civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1; d) activitatea artistică desfășurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 2";.

În data de 28 august 2003 a fost adoptată H.G. nr. 1025 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale.

Articolul 2 al acestui act normative prevede: „(1) criteriile pentru încadrarea persoanelor în locurile de muncă în condiții speciale sunt următoarele: a) încadrarea locurilor de muncă în grupa I de muncă, anterior datei de 1 aprilie 2001; b) desfășurarea activității în condiții speciale pe durata programului normal de lucru din luna respectivă numai în locurile de muncă definite la art. 1 lit. a); c) existența la locurile de muncă în condiții speciale a unor factori de risc care nu pot fi înlăturați, în condițiile în care s-au luat măsurile tehnice și organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, în conformitate cu legislația de protecție a muncii în vigoare; d) efecte asupra persoanelor din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, datorate în exclusivitate unor cauze profesionale și înregistrate pe perioada ultimilor 15 ani; e) efecte asupra capacității de muncă și stării de sănătate, evaluate în baza datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, de structurile medicale de medicina muncii sau la comisiile de expertizare a capacității de muncă, pe perioada ultimilor 15 ani.

(2) Încadrarea persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale se va realiza în condițiile îndeplinirii tuturor criteriilor menționate la alin. (1)";.

Metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale presupune îndeplinirea următoarelor operațiuni a căror ordine cronologică a fost stabilită de legiuitor la art. 3: a) nominalizarea locurilor de muncă care se solicită a fi încadrate în condiții speciale, efectuată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii; b) solicitarea de verificare a activităților cuprinse în lista locurilor de muncă în condiții speciale, inițiată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii, adresată inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia se afla locul de muncă respectiv sau C. N. pentru Controlul Activităților Nucleare. Lista locurilor de muncă în care se desfășoară activități ce pot fi încadrate în condiții speciale, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri, este prevăzută în anexa nr. 1; c) verificarea de către inspectoratele teritoriale de muncă sau C. N. pentru Controlul Activităților Nucleare a locurilor de muncă nominalizate la lit. a), din punct de vedere al îndeplinirii măsurilor tehnico-organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor profesionale prevăzute de legislația privind protecția muncii ori în normele fundamentale de securitate radiologica, după caz, confirmată prin procesul-verbal întocmit conform anexei nr. 2.1, respectiv anexei nr. 2.2; d) efectuarea expertizei tehnice, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii, în vederea identificării factorilor de risc care nu pot fi înlăturați, conform criteriului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c), precum

4

și a efectelor asupra persoanelor, definite conform criteriului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. d); e) efectuarea expertizei medicale, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii, în vederea identificării și interpretării datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, al structurilor medicale de medicina muncii și al comisiilor de expertizare a capacității de muncă, pentru confirmarea criteriului stabilit la art. 2 alin. (1) lit. e).

(2) Etapele prevăzute la alin. (1) lit. d) și e) sunt condiționate de rezultatul verificării menționate la alin. (1) lit. c)";.

Procedura presupune, prin urmare, o acțiune comună inițiată de angajat împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii.

Conform art. 3 alin. (3), pasivitatea angajatorului, îndreptățește sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori responsabilul cu protecția muncii să sesizeze inspectoratele teritoriale de muncă, care vor dispune verificarea locurilor de muncă conform alin. (1) lit. c).

Pe baza dosarului care cuprinde documentele prevăzute de art. 5 alin.3, C. pentru acordarea avizelor de încadrare în condiții speciale formată din reprezentanți ai M.ui M., S. S. și F. și ai M.ui Sănătății, acordă avizul sau respinge motivate solicitarea de emitere a acestuia.

Potrivit art. 13 , angajatorii și/sau sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă, care nu au primit aviz pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale, pot formula plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării, la M. M., S. S. și F. care, împreună cu Ministerul Sănătății, o va soluționa în termen de 30 de zile, prin decizie rămasă definitivă.

Decizia prevăzută la alin. (1) poate fi contestată la instanța judecătorească competentă, potrivit legii.

Angajatorii împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii au putut solicita în baza acestui act normativ, reevaluarea locurilor de muncă până la data de 31 decembrie 2004.

Așadar, nu este posibilă încadrarea direct de către instanță a unor locuri de muncă în condiții speciale, cu ignorarea procedurii obligatorii și a competențelor instituite în sarcina altor instituții ale statului, prevăzute în mod expres de dispozițiile art. 3 - 6 din H.G. nr. 1..

Curtea reține că, prin dispozițiile HG nr. 1., adoptată în temeiul art. 20 din L. nr. 19/2000, legiuitorul a stabilit în primul rând criteriile ce se impuneau a fi întrunite în mod cumulativ pentru încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale.

Chiar dacă, în cazul reclamantului, potrivit susținerilor acestuia, au fost întrunite toate aceste criterii, urma a fi îndeplinită o procedură obligatorie, stabilită prin dispozițiile art. 3 și urm. din HG nr. 1., care cuprindea mai multe etape, și anume: nominalizarea locurilor de muncă; solicitarea de verificare a activităților, inițiată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii,

5 adresată inspectoratelor teritoriale de muncă; verificarea de către inspectoratele teritoriale de muncă a locurilor de muncă, confirmată prin proces-verbal; efectuarea expertizei tehnice, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele sau cu reprezentanții angajaților și efectuarea expertizei medicale.

Parcurgerea acestor etape era condiționată de rezultatul verificării de către inspectoratele teritoriale de muncă a locurilor de muncă, confirmată prin proces-verbal și era urmată de depunerea de către angajator a unui dosar la C. pentru acordarea avizelor de încadrare în condiții speciale, constituită în cadrul M.ui M., S. S. și F., care acorda avizul final.

Chiar dacă solicitarea încadrării în condiții speciale putea fi făcută și de către cei mai sus indicați, nu numai de angajator, Curtea apreciază că ceea ce prezintă relevanță în cauza de față nu este culpa - societății sau a celorlalte entități cărora legea le recunoaște anumite atribuții în această procedură - în neefectuarea demersurilor prevăzute de lege pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale, ci împrejurarea că locurile de muncă din cadrul societății pârâte nu au fost încadrate ca fiind în condiții speciale prin parcurgerea tuturor acestor etape.

Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel ca o va menține ca atare, urmând ca, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ., să respingă ca nefondat recursul declarat de recurent, în cauză nefiind incidente motivele de recurs invocate.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE :

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul S. C. SC împotriva sentinței civile nr. 1333 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședință publică, azi, (...)

PREȘEDINTE JUDECĂTORI D . C. G. C. M. I. T.

N. N.

GREFIER R ed.DCG/(...) Dact.SzM/2ex.

Motivarea opiniei concordante a judecătorului C. M.

Consider că recursul formulat de reclamantul S. C. este nefondat, însă p entru următoarele considerente:

În cauză nu se poate constata încălcarea dreptului reclamantului la apărare, întrucât, deși într-adevăr cauza a fost soluționată la primul de termen de judecată, respectiv la data de (...), întâmpinarea S.N.T.F.M. "C.F.R. M. S. apare ca fiind înregistrată și depusă la dosar încă din data de (...), iar din practicaua sentinței civile recurate rezultă că: "Se comunică un exemplar al întâmpinării cu reclamantul care arată că nu dorește termen pentru studiul acesteia.";

6

Astfel, nu se poate constata în acest sens o încălcare a garanțiilor oferite de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

De asemenea, se mai reține că recurentul își axează motivele de recurs pe dispozițiile L. nr.226/2006, respectiv consideră că este îndreptățit la încadrarea activității desfășurate ulterior datei intrării în vigoare a L. nr.19/2000, în condiții speciale de muncă, în temeiul disp.art.2 alin.2, 1 alin.5 din L. nr.226/2006 și a art.7 din Anexa nr.1 la acest act normativ.

De asemenea, se mai invocă prevederile L. nr.263/2010 și ale Anexei nr.3 poziția nr.18 la această lege.

Se reține că reclamantul nu poate beneficia de prevederile art.2 alin.2 L. nr.226/2006, potrivit cărora: "Sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a L. nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, în care asigurații și-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă

și care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale .";, având în vedere că, astfel cum rezultă din acest text legal, aceste prevederi nu se aplică tuturor asiguraților care și-au desfășurat activitatea, în perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a L. nr.19/2000, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I-a de muncă, ci doar celor care au beneficiat de încadrare în condiții speciale potrivit L. nr.226/2006.

În acest sens, se reține că, potrivit art.1 alin.1 din L. nr.226/2006, începând cu data de 1 aprilie 2001, sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute în anexa nr. 1, iar potrivit alin.2 al aceluiași articol, locurile de muncă prevăzute la alin. (1) sunt cele din unitățile prevăzute în anexa nr. 2, care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1. privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, cu modificările și completările ulterioare.

Se reține că, astfel cum rezultă din Anexa nr.1 pct.7, potrivit L. nr.226/2006 a fost încadrată în condiții speciale doar activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației, care îndeplinește funcția de mecanic de locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor, nu și cea de lăcătuș montare agregate, pe care reclamantul a deținut-o conform carnetului de muncă depus la dosar.

Conform Anexei nr.2 la L. nr.226/2006, S. N. de T. F. de M. "C. M." S., în cadrul căreia și-a desfășurat activitatea reclamantul în perioada pentru care solicită obligarea pârâtei la încadrarea în condiții speciale de muncă, a obținut avizul 12/(...) pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1. privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, cu modificările și completările ulterioare, doar pentru locurile de muncă înscrise la pct.7 din Anexa nr.1 a L. nr.226/2006, astfel încât reclamantul nu poate beneficia de încadrare în condiții speciale de muncă în temeiul acestui act normativ.

În ceea ce privește prevederile L. nr. 263/2010, se reține, în primul rand faptul că acestea nu au fost invocate în fața primei instanțe, în al doilea rând, că prevederile acesteia nu pot fi aplicate decât de la data de intrării în vigoare a acesteia și, în al treilea rand, că S. N. de T. F. de M. "C. M." S., figurează înscrisă în Anexa nr.3 a acestei legi tot cu avizul 12/(...) obținut pentru încadrarea persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, doar pentru

7 locurile de muncă înscrise la pct.7 din Anexa nr.2, identice, prin urmare, cu cele prevăzute la pct.7 din Anexa nr.1a L. nr.226/2006, printre care nu figurează și activitățile desfășurate în funcția pe care a ocupat-o recurentul.

Pentru aceste motive, se reține că recursul formulat de către reclamantul

S. C. este nefondat.

Judecător,

C. M.

8

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3526/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă