Decizia civilă nr. 2153/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2153/R/2011
Ședința publică din data de 15 iunie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: G.-L. T.
S.-C. B.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul K. L. împotriva sentinței civile nr. 23 din 7 ianuarie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați I. Ș. AL J. M. și Ș. CU C. I-V. „. A. B. M., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent, lipsă fiind reprezentanții pârâților intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 31 mai
2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul recurent a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare și copia CCM U. la N. ISJ
M..
De asemenea, se constată că la data de 8 iunie 2011 și, respectiv, 15 iunie 2011, au răspuns solicitării instanței și pârâții intimați, ISJ depunând copia CCM 2008-2009 cu dovada înregistrării și dovada valabilității acestuia, iar pârâta Ș. „V. A. a comunicat că au fost achitate reclamantului drepturile reprezentând indemnizația de pensionare solicitată în lunile septembrie și octombrie 2010.
Reclamantul recurent arată că a primit cele trei salarii, reduse cu
25%, în perioada septembrie - octombrie 2010.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat,
Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată și pronunțarea unei decizii din care să rezulte că are dreptul la sumele solicitate, în scopul de a se evita reținerea sumelor primite.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de (...) sub nr. (...) pe rolul T. M., reclamantul K. L. a chemat în judecată pe pârâții I. Ș. J. M. și Ș. cu clasele I-V. „. A. B. M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții la plata a trei salarii de bază avute în luna anterioară pensionării, reprezentând indemnizația de pensionare ce se acordă salariaților din învățământ care se pensionează la vârsta standard conform C .ui C. de M. U. la nivelul I. M. 2008-2009, suma ce i se datorează urmând a fi actualizată cu rata inflației la data efectivă a plății.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că s-a pensionat pentru limită de vârstă la data de (...), conform deciziei nr. 240453/(...), emisă de C. J. de P. M. și că a formulat o cerere către unitatea școlară prin care a solici- tat acordarea indemnizației de pensionare, răspunsul fiind că aceasta va fi soluționată după legiferare, dar până la data promovării acțiunii drepturile bănești solicitate nu i-au fost plătite.
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul I. Ș. J. M. a invocat, pe cale de excepție, lipsa calității sale procesuale pasive, învederând instanței că nu are calitatea de angajator al reclamantului, că are doar atribuții în ceea ce privește procesul educativ, iar nu de finanțare a unităților de învățământ. I. Ș. J. M. a arătat că nu este nici ordonator de credite pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, motiv pentru care obligarea instituției la plata unor drepturi salariale nu are temei legal.
Prin sentința civilă nr. 23/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș îndosar nr. (...), s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul K. L., încontradictoriu cu pârâții I. Ș. J. M. și Ș. cu C. I-V. „. A. B. M.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că excep- ția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul I. Ș. J. M. este neîntemeiată, deoarece prerogativele conferite acestuia de art. 25 din L. nr.
128/1997 de a exercita atribuții de îndrumare și control a învățământului preuniversitar și abilitarea de a participa la stabilirea salarizării personalului didactic din învățământul preuniversitar conform art. 49 și urm. din același act normativ, legitimează calitatea procesuală pasivă a acestui pârât.
Reținând însă că acesta nu are calitatea de ordonator de credite la niciun nivel în raport cu reclamantul, instanța a considerat că hotărârea ce se va pronunța în cauză urmează să fie doar opozabilă pârâtului.
În ce privește fondul cauzei instanța a reținut că reclamantul a fost cadru didactic la unitatea școlară pârâtă, iar în data de (...) conform deciziei nr. 240453/(...), eliberată de C. J. de P. M., s-a pensionat.
Potrivit art. 37 lit. e din C. colectiv de M. U. la N. de R. Î. 2003-2004, coroborat cu art. 50 din C. C. de M. U. la N. N. 2007-2010 și a art. 37 lit. e din C. Colectiv de M. U. la N. de R. Î. 2007-2008, salariații care se pen- sionează la vârsta standard primesc o indemnizație.
Conform art. 236 alin. 4 Codul muncii, contractul colectiv de muncă constituie legea părților, iar potrivit art. 243 alin. 1, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți.
În prezent, însă, potrivit dispozițiilor art. 9 din L. nr. 1., privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, „începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi nu se mai acordă ajutoare sau, după caz, indemnizații la ieșirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă";.
Instanța a reținut astfel că în privința dreptului reprezentând indemnizația stabilită prin contractele colective de muncă menționate sunt incidente dispozițiile art. 9 din L. nr. 1., iar posibilitatea acordării drepturilor solicitate de reclamant, poate fi pusă în discuție după data de (...), în situația în care acest termen prevăzut de L. nr. 1. nu va fi prelungit pe cale legislativă sau nu va interveni o altă măsură legislativă similară, deoarece dreptul în discuție s-a născut la momentul pensionării și poate fi valorificat în termenul general de prescripție.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul K. L., prin care a solicitat modificarea hotărârii recurate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului reclamantul recurent a arătat că salariații care se pensionează la vârsta standard primesc o indemnizație, potrivit art. 37 lit. e) din C. C. de M. U. la N. de R. Î. 2003-2004, coroborat cu art. 50 din
C. C. de M. U. la N. N. 2007-2010, înregistrat la M. M., S. S. si F. cu nr.
2895/(...) si cu art. 37 lit. e) din C. C. de M. U. la N. de R. Î. 2007-2008, înregistrat la M. M., F. și E. de Ș. cu nr. 596/(...).
Potrivit prevederilor din C. C. de M. U. la N. N., această indemnizație este egală cu cel puțin două salarii de bază avute în luna pensionarii, iar potrivit prevederilor art. 37 lit. e) din C. C. de M. U. la N. de R. Î. 2007-2. "salariații care se pensionează la vârsta standard primesc o indemnizație de cel puțin un salariu de bază".
C. C. de M. U. la N. I. MM 2008-2009, înregistrat la D. de M. și P. S. a județului M. cu nr. 127/(...), prevede în art. 36 lit. e) ca: "salariații care se pensionează la limita de vârsta sau in condițiile art. 127 (3) din L. nr.
128/1997 primesc o indemnizație de cel puțin 3 salarii de bază, raportate la salariul de bază avut în luna anterioară pensionarii".
Conform art. 236 alin. 4 C. muncii, „contractele colective de munca, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților", iar potrivit art. 243 alin. 1, "executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru părți".
A mai arătat recurentul că din prevederile art. 15 al. 1 lit. a)-k) din L. nr. 1. privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, rezultă că nu se abroga, așa cum de altfel nici nu este posibil, prevederile C.ui C. de M. U. la N. I. 2008-2009.
Dreptul solicitat prin cererea de chemare in judecata, respectiv indemnizația de pensionare, a fost negociat si câștigat prin C. C. de M. U. la
N. I. MM 2008-2009, ceea ce constituie "legea părților".
A. Contract C. de M. la N. I. MM 2008-2009 a fost încheiat între două părți, și anume, I. Ș. M., respectiv S. L. din Î. M., iar potrivit art. 1, "părțile contractante recunosc și acceptă pe deplin că sunt egale și libere în negocierea contractului C. de M. U. la N. de R. Î. și se obligă să respecte în totalitate prevederile acestuia."
În același Contract C. de M. la N. I. MM 2008-2009 se prevede la art. 4 al. 1) ca "P. se obligă ca, în perioada de aplicare a contractului colectiv de muncă, să nu inițieze si să nu susțină promovarea unor acte normative sau a altor dispoziții care ar conduce la diminuarea drepturilor care decurg din legislația specifică învățământului, în vigoare la data înregistrării acestui contract, precum și din prezentul contract colectiv de muncă".
Conform art. 9 din C. C. de M. U. la N. I. MM 2008-2009, înregistrat la data de (...), acest contract era in vigoare la data pensionarii reclamantului, respectiv la data înaintării solicitării către conducerea Școlii cu clasele I-V. V. A. B. M., executarea acestuia fiind "obligatorie pentru părți".
Însăși Constituția României garantează drepturile conferite prin contractele colective de munca. A., la art. 41 alin. 5 din legea fundamentala se prevede ca: "Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate."
A mai arătat recurentul că L. nr. 1. privind unele măsuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar a intrat în vigoare începând cu data (...), în conformitate cu prevederile art. 78 din Constituția României. Prin urmare, L. nr. 1. nu era în vigoare la data de (...), data pensionarii reclamantului, iar potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României, „legea dispune numai pentru viitor".
În drept, recurentul a invocat disp. art. 299 si urm., respectiv art. 309 al. 1 pct. 9 C.proc.civ..
Prin întâmpinarea formulată (f. 11-13), pârâtul intimat I. Ș. al J. M. asolicitat respingerea recursului și menținerea sentinței recurate, arătând că la data la care recurentul reclamant a solicitat indemnizația de pensionare în cuantum de trei salarii de bază avute în luna anterioară pensionării, era în vigoare L. nr. 1. privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
Chiar dacă data pensionării este (...), decizia de pensionare i-a fost eliberată doar la data de (...), dată la care erau incidente dispozițiile art. 9 din legea amintită.
Pe lângă faptul că începând cu data de (...) a intrat în vigoare L. nr. 1., intimatul consideră că acest drept prevăzut de C. C. de M. U. la N. I. Ș. al J.
M. 2008-2009 nu putea fi acordat încă începând cu data de (...), deoarece personalul contractual din unitățile și instituțiile de învățământ din sectorul bugetar a fost salarizat potrivit prevederilor Legii nr. 128/1997, iar în această lege nu a fost prevăzută în mod expres posibilitatea acordării indemnizației la pensionare, dar la art. 50 alin 12 era totuși prevăzut faptul că "personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă", motiv pentru care putea fi acordată și acea indemnizație de pensionare prevăzută în C. C. de M. U. la N. I. Ș. al J. M. 2008-2009.
A. articol a fost însă abrogat de art. 49 din L. nr. 3. privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, începând cu data de (...) și începând cu aceeași dată, salarizarea personalului didactic s-a făcut în baza Legii nr. 3., unde nu era prevăzută posibilitatea acordării indemnizației la pensionare și nici posibilitatea acordării de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de contractul colectiv de muncă.
Totodată, art. 1 alin (2) din L. nr. 3. prevede că "începând cu data intrării în vigoare, în tot sau în parte, a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege."
Dispozițiile actului normativ amintit nu prevăd acordarea unui ajutor la ieșirea la pensie, motiv pentru care Ș. cu clasele I-V. "V. A.", B. M. a procedat în mod corect prin neacordarea acelor drepturi care nu erau prevăzute în lege.
În data de (...), recurentul reclamant K. L. a depus la dosarul cauzei
„Răspuns la întâmpinare"; (f. 18-19), prin care a arătat potrivit art. 1 din L. nr. 3. domeniul de aplicabilitate al acestei legi îl reprezintă sistemul de salarizare. C. ca actul normativ invocat de către I. MM nu conține prevederi referitoare la obiectul cererii sale, cu atât mai puțin prevederi exprese prin care s-ar îngrădi aplicarea prevederilor contractelor colective de munca. I. de pensionare nu este un drept salarial, întrucât se acorda după încetarea contractului individual de munca si a raporturilor de munca. A. drept a fost negociat, respectiv câștigat prin C. C. de M. U. la N. I. MM 2008 - 2009, ceea ce constituie "legea părților", executarea acestuia fiind "obligatorie pentru părți".
C. că data emiterii deciziei de pensie nu are legătura cu data pensionarii sale. Așa cum reiese din decizia de pensionare data pensionarii, respectiv data de la care s-a început plata drepturilor bănești cuvenite pentru activitatea în muncă, este de (...). A.a este și momentul în care s-a născut dreptul său la indemnizația de pensionare, fără nicio legătură cu L. nr. 1., care a intrat în vigoare la o dată ulterioară și nu se aplica retroactiv.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este fondat, având în vedere următoarele considerente:
A. cum rezultă din cererea introductivă de instanță, reclamantul a solicitat obligarea pârâților la plata a trei salarii de bază avute în luna anterioară pensionării, conform prevederilor art. 36 lit. e din C. C. de M. U. la N. ISJ M. 2008-2009, înregistrat la D. de M. și P. S. a J. M. cu nr.
127/(...).
Potrivit prevederilor art. 9 din contract, acest contract a fost încheiat pe o durată de un an, intrând în vigoare la data înregistrării, cu posibilitate de prelungire. Din înscrisurile depuse la dosar în recurs Curtea reține că valabilitatea acestui contract colectiv a fost prelungit ă până la data (...).
Potrivit prevederilor art. 36 lit. e din C. C. de M. U. la N. ISJ MM
2008-2009 „. care se pensionează la limita de vârstă sau în condițiile art. 127 alin. 3 din L. nr. 128/1997 primesc o indemnizație de cel puțin trei salarii de bază, raportate la salariul de bază avut în luna anterioară pensionării";.
Executarea clauzelor negociate potrivit contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru unitatea școlară în calitate de angajator, potrivit dispozițiilor art. 236 alin. 4 codul muncii și art. 243 alin. 1 C.M., în vigoare la data pensionării reclamantului, raportat la dispozițiile art. 7 alin. 2 din L. nr. 130/1996.
Din decizia privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă nr.
240453/(...), emisă de C. J. de P. M., rezultă că reclamantul s-a pensionat începând cu data de (...), astfel că dreptul său la încasarea indemnizației de pensionare s-a născut la această dată, când prevederile art. 36 lit. e din CCM U. la N. ISJ MM 2008-2009 produceau efecte față de salariații din învățământ.
Chiar dacă în contractul colectiv nu se prevede în mod expres scadența dreptului la plata indemnizației de pensionare, în raport de afectația acestei sume nu se poate stabili o altă dată a scadenței decât data ieșirii la pensie, deci scadența dreptului este concomitentă cu data stabilirii drepturilor de pensie. A. cu atât mai mult, cu cât dreptul este unul achitat de angajator, or raporturile juridice ale angajatului cu acesta încetează la data pensionării, fiind evident că și desocotirea între aceștia trebuie să se facă la data încetării raporturilor contractuale.
Curtea reține astfel că faptul că decizia de pensionare a fost emisă la data de 22 iulie 2010 (dată la care intrase în vigoare L. nr. 1.) nu este de natură a produce consecințe asupra dreptului reclamantului la indemnizația cuvenită în baza prevederilor contractului colectiv de muncă, întrucât dreptul său a luat naștere la data pensionării, stabilită prin decizia emisă ca fiind data de (...)
De asemenea, faptul că începând cu data de (...) prevederile art. 50 alin. 12 din L. nr. 128/1997 au fost abrogate prin L. nr. 3. nu poate avea drept consecință anularea drepturilor cuvenite reclamantului în temeiul contractului colectiv de muncă încheiat anterior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data încheierii sale.
Prin sentința atacată instanța de fond a respins acțiunea promovată de reclamant pentru unicul considerent că prin art. 9 din L. nr. 1. s -a prevăzut că începând cu data intrării în vigoare a acestei legi nu se mai acordă indemnizații la ieșirea la pensie.
Curtea reține însă că L. nr. 1. a fost publicată în Monitorul Oficial nr.
441/(...) și a intrat în vigoare, conform prevederilor art. 12 din L. nr.
24/2000, la data de 3 iulie 2010, ulterior datei la care s-a născut dreptul reclamantului, astfel că prevederile acesteia nu sunt aplicabile în cauză; o interpretare contrară ar lipsi de conținut principiul neretroactivității legii.
Curtea constată astfel că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu aplicarea retroactivă a legii, încălcând principiul constituțional al aplicării legii pentru viitor, de la data intrării ei în vigoare.
În raport de cele expuse Curtea constată că acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâta Ș. cu clasele I-V. „. A. B. M. este întemeiată, acesta fiind îndreptățit la indemnizația de pensionare în cuantumul prevăzut de art. 36 lit. g din contractul colectiv de muncă menționat.
Prin adresa nr. 406/(...) intimata Ș. cu clasele I-V. V. A. B. M. a comunicat că a achitat reclamantului indemnizația de pensionare, însă nu a precizat cuantumul indemnizației achitate și nici nu a depus documente justificative în acest sens, deși sarcina probei îi revenea, în conformitate cu dispozițiile art. 287 Codul muncii.
Având în vedere toate aceste considerente, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 - 3 c.pr.civ., Curtea va admite recursul declarat de reclamant cu consecința modificării sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii formulate de reclamant în contradictoriu cu pârâta Ș. cu clasele I-V. „. A. B. M.
Se vor menține dispozițiile de respingere a acțiunii împotriva pârâtului I.
Ș. J. M. întrucât raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, respectiv raporturile de muncă. Cum inspectoratele școlare județene sunt organe deconcentrate în subordinea M.ui Educației, Cercetării și Tineretului, cu atribuții clar prevăzute în art. 142 din L. nr. 84/1995 cu modificările și completările ulterioare, printre care cea de a coordona încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic necesar, neavând în schimb calitatea de angajator în sensul art. 10 și 14 C. muncii, între inspectoratul școlar și cadrele didactice nu se nasc raporturi de muncă. A.ea iau ființă între directorul unității de învățământ și cadrele didactice, potrivit art. 11 alin. 5 din L. nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, întrucât angajarea pe post se face de către directorul unității de învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnată de I. școlar general.
Pe de altă parte, potrivit art. 167 din L. învățământului, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se face descentralizat prin bugetele consiliilor județene sau prin bugetele locale ale unităților administrative teritoriale în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea, repartizarea fondurilor, fiind dispusă prin hotărârea consiliului județean sau a celui local, fiecare unitate de învățământ întocmindu-și bugetul propriu, situație în care I. Ș. J. nu poate fi obligat la plata drepturilor bănești solicitate.
PENTRU A.E MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul K. L. împotriva sentinței civile nr. 23 din 7 ianuarie 2011 a T. M., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte, în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantul K.
L. în contradictoriu cu pârâta Ș. cu clasele I-V. „. A. B. M. și în consecință:
Obligă pârâta să plătească reclamantului indemnizația de pensionare egală cu 3 salarii de bază avute în luna anterioară pensionării, actualizată cu rata inflației la data plății efective.
Menține restul dispozițiilor din sentință. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 iunie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR I .-R. M. G.-L. T. S.-C. B.
Red.GLT/dact.MS/3 ex./(...) Jud.fond: V.C.
G.
G. C.
Aflată în concediu de odihnă S emnează Prim grefier M .LENA T.
| ← Decizia civilă nr. 2585/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 4163/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
